Concediile și munca flexibilă

Pe lângă dreptul la concediul anual de bază, normele UE privind asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată stabilesc standarde minime pentru concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul de îngrijitor, denumite colectiv „concediu din motive familiale”. Aceste norme includ și drepturi suplimentare, cum ar fi dreptul de a solicita formule flexibile de lucru și dreptul de a-și lua liber din motive de forță majoră (de exemplu, din motive familiale urgente, cum ar fi un accident sau îmbolnăvirea unui membru apropiat al familiei).

În calitate de angajator, trebuie să cunoașteți aceste norme de bază. Indiferent de tipul de contract, toți angajații au dreptul să solicite concediu din motive familiale. Această sintagmă include concediul pentru creșterea copilului, concediul de paternitate, concediul de îngrijitor și concediul de maternitate. Nu puteți disponibiliza un membru al personalului dacă acesta solicită/își ia concediu din motive familiale și nici nu îl puteți trata mai puțin favorabil decât pe membrii personalului care nu solicită un astfel de concediu.

Concediul anual

Toți angajații au dreptul la cel puțin 4 săptămâni de concediu plătit pe an (cunoscut sub denumirea de concediu anual sau legal). Nu puteți înlocui concediul anual cu o indemnizație financiară, cu excepția cazului în care contractul angajatului a încetat înainte de efectuarea integrală a concediului anual.

Concediul pentru creșterea copilului

Angajații (femei sau bărbați) au dreptul la concediu pentru creșterea copilului cu ocazia nașterii sau adoptării unui copil – indiferent de tipul de contract pe care îl au (cu normă întreagă, cu normă parțială etc.).

Ambii părinți au dreptul la cel puțin 4 luni de concediu fiecare, dintre care cel puțin 2 luni sunt plătite (în conformitate cu normele naționale) și sunt netransferabile. Unele țări îi permit unui părinte să îi transfere o parte din dreptul său la concediu (maximum 2 luni) celuilalt părinte. Aceasta înseamnă că cel puțin 2 luni de concediu pentru creșterea copilului sunt disponibile exclusiv fiecărui părinte și nu pot fi transferate.

Avertisment

În baza normelor europene, angajații pot solicita concediu pentru creșterea copilului în orice moment, până când copilul împlinește vârsta de 8 ani. Totuși, această limită de vârstă poate fi mai mică în unele țări, conform legislațiilor naționale.

Concediul de paternitate

Tatăl sau, în cazul în care legislația națională permite, un al doilea părinte echivalent are dreptul la 10 zile lucrătoare de concediu de paternitate la nașterea unui copil. Țările UE au dreptul de a decide dacă concediul de paternitate poate fi luat parțial înainte sau numai după nașterea copilului și dacă poate fi luat în formule flexibile.

În calitate de angajator, nu puteți limita acest drept pe baza perioadei de muncă sau a vechimii în muncă. Trebuie să acordați concediu de paternitate în conformitate cu normele naționale, indiferent de starea civilă sau familială a lucrătorului.

Concediul de maternitate

O angajată care este însărcinată, care a născut de curând sau care a adoptat un copil are dreptul la un concediu de maternitate neîntrerupt de cel puțin 14 săptămâni, repartizat înainte și/sau după naștere sau adopție, în conformitate cu legislația națională. Angajata dumneavoastră trebuie să ia cel puțin 2 din cele 14 săptămâni (aceste 2 săptămâni reprezintă „concediul de maternitate obligatoriu”). Unele țări din UE au perioade mai lungi de concediu de maternitate obligatoriu. Nu puteți disponibiliza o lucrătoare în timpul sarcinii sau în timpul concediului de maternitate.

Concediul de îngrijitor

Toți angajații au dreptul la un concediu de îngrijitor de cel puțin 5 zile lucrătoare pe an. Acest tip de concediu poate fi utilizat pentru a avea grijă de o rudă sau de o persoană care locuiește în aceeași gospodărie, care are nevoie de îngrijire sau sprijin semnificativ din motive medicale grave, așa cum sunt definite de fiecare țară a UE în conformitate cu normele naționale.

Absența de la locul de muncă din motive familiale urgente (forță majoră)

Toți angajații au dreptul de a-și lua liber din motive de forță majoră, ca urmare a unor urgențe familiale. De exemplu, dacă un membru al familiei se îmbolnăvește sau are un accident. Țările UE pot limita acest drept la un anumit număr de zile pe an, la anumite tipuri de incidente sau ținând cont de ambele criterii.

Drepturile de reîncadrare în muncă la întoarcerea din concediu

Atunci când revin din concediul pentru creșterea copilului, din concediul de maternitate/paternitate sau din concediul de îngrijitor, angajații au dreptul de a-și relua locul de muncă. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să le oferiți un loc de muncă similar, în conformitate cu contractul lor de muncă, în aceleași condiții. La revenirea la locul de muncă, angajații au, de asemenea, dreptul de a beneficia de eventualele îmbunătățiri ale condițiilor de lucru care au fost introduse în timpul absenței lor.

Formule flexibile de lucru

Angajații cu copii de până la (cel puțin) 8 ani au dreptul de a solicita, temporar, un program de lucru flexibil. Acesta poate include munca la distanță, un orar flexibil sau un program de lucru redus. Trebuie să acordați atenția cuvenită tuturor solicitărilor de formule flexibile de lucru și, în eventualitatea unui refuz, să furnizați justificările necesare. Țările UE pot limita durata formulelor flexibile de lucru.

Accesați mai jos informațiile naționale.

A se vedea și:

Mai multe informaţii

Legislația UE

Aveți nevoie de ajutorul serviciilor de asistență?

Contactați serviciile specializate de asistență

Aveți întrebări despre desfășurarea unei activități economice la nivel transfrontalier, de exemplu exportul sau extinderea în altă țară din UE? Dacă da, Enterprise Europe Network (Enterprise Europe Network) vă poate oferi consiliere gratuită.

Puteți utiliza instrument de găsire servicii de asistență pentru a găsi ajutorul potrivit pentru dumneavoastră.

Ultima verificare: 28/03/2024
Partajați această pagină