Globalizarea
UE va avea misiunea de a-i ajuta pe europeni să prospere într-o lume globalizată. Aceasta înseamnă, în primul rând, să poată garanta locuri de muncă şi creştere economică şi să stimuleze competitivitatea economică, asigurând totodată o mai bună protecţie socială. Investiţiile UE în tehnologiile de vârf şi în cercetarea ştiinţifică vor constitui un factor determinant în acest sens. Cu ceva timp în urmă, globalizarea era percepută ca o modalitate prin care ţările bogate şi cele sărace puteau beneficia, în egală măsură, de pe urma integrării economice şi financiare internaţionale. Or, constatăm în prezent că, în acest proces, unii câştigă şi alţii pierd. UE va resimţi din plin presiunea imigraţionistă. Din moment ce nu mai există frontiere interne, vor fi necesare reguli comune pentru cele externe. În timp, UE va trebui să-şi adapteze politica în domeniul imigraţiei astfel încât să ţină cont de îmbătrânirea populaţiei şi de eventualele penurii de forţă de muncă în interiorul frontierelor sale.
Încălzirea globală
Având în vedere creşterile de temperatură înregistrate peste tot în lume, guvernele şi cetăţenii UE consideră încălzirea globală, asociată cu emisiile de gaze cu efect de seră, drept o ameninţare importantă la adresa mediului. UE a depus eforturi semnificative pentru a fi întreprinse acţiuni de remediere a acestei tendinţe la nivel internaţional. Astfel, acţionează pe plan intern pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2012, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto. UE se angajează, de asemenea, să efectueze reduceri şi mai importante în perioada următoare, în cadrul unui efort coordonat global. O soluţie ar fi utilizarea mai eficientă a energiei şi orientarea într-o mai mare măsură a producţiei spre surse regenerabile, slab poluante, din cadrul UE. Pe măsură ce propriile sale rezerve de petrol şi gaz se împuţinează, UE trebuie, totodată, să-şi asigure aprovizionarea cu energie curată, din surse externe fiabile. Pentru a putea face faţă acestor provocări, UE promovează utilizarea energiilor regenerabile, precum energia solară, eoliană sau cea derivată din biomasă, pentru a satisface, într-o proporţie crescândă, nevoile noastre energetice şi şi-a propus, de asemenea, reducerea consumului de energie cu până la 20% până în 2020, printr-o utilizare mai eficientă a acesteia. Pentru a garanta, pe viitor, securitatea aprovizionării, în special cu gaz, din surse externe, Uniunea caută să stabilească relaţii de aprovizionare stabile şi durabile cu ţări bogate în resurse energetice, precum Rusia.
Europa în lume
Cât de mult se mai poate extinde UE?Impactul extinderilor viitoare reprezintă o sursă de preocupare pentru unii europeni. UE va trebui să-şi definească limitele şi va face acest lucru cu participarea şi acordul deplin al tuturor cetăţenilor săi. Pe măsură ce Uniunea se lărgeşte, responsabilităţile sale devin, la rândul lor, din ce în ce mai mari. Un război între statele UE este, în prezent, de neconceput, datorită sentimentului de unitate care s-a creat între acestea în ultimii 50 de ani. Într-o lume complexă, instabilă, aflată în continuă schimbare, UE va avea misiunea de a promova pacea şi stabilitatea dincolo de frontierele sale. În acest sens, se va implica într-o mai mare măsură în acţiunile de prevenire a conflictelor şi de menţinere a păcii, îşi va folosi influenţa pentru a stabili reguli mai bune şi mai juste în comerţul internaţionalşi va juca, în continuare, un rol proeminent în acordarea de asistenţă umanitară şi de ajutor pentru dezvoltare, oriunde este necesar.
Încurajarea democraţiei şi a participării
Pentru a răspunde cu succes provocărilor următorilor 50 de ani, Uniunea Europeană va avea nevoie de instrumente juridice şi administrative mai bune, care nu sunt încă disponibile. O primă încercare în acest sens a eşuat în 2005, o dată cu respingerea proiectului de constituţie a UE de către alegătorii din Franţa şi Ţările de Jos. Conducătorii UE au recunoscut că, cel puţin în parte, motivul pentru care votul a fost negativ este acela că cetăţenii europeni sunt de părere că nu au suficiente informaţii despre Europa şi se simt excluşi din procesul decizional. Prin urmare, a fost lansată o serie de iniţiative destinate să restabilească dialogul cu cetăţenii şi să le dea acestora posibilitatea de a-şi exprima opinia în legătură cu aspectele politice viitoare, inclusiv în legătură cu reformele instituţionale care vor fi necesare în următorii ani pentru a asigura funcţionarea eficientă a UE în secolul 21.
