Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri: bugetul UE pentru acțiunea externă

Bruxelles, 14 iunie 2018

Uniunea Europeană pregătește un buget corespunzător rolului său de actor mondial de prim rang

Care este propunerea de astăzi a UE?

Comisia Europeană propune majorarea bugetului său destinat acțiunii externe până la 123 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027. Asistăm la o majorare cu 30 % a acestui buget în perioada următoare, comparativ cu 94,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020. În același timp, Comisia propune simplificarea semnificativă a structurii sale și îmbunătățirea flexibilității și a eficacității pentru abordarea provocărilor globale actuale. Comisia propune reducerea numărului de instrumente, ceea ce va permite punerea unui accent mai clar pe obiectivele și angajamentele politice cu partenerii, în concordanță cu valorile și prioritățile UE.

Ce impact va avea Brexitul?

UE urmează să aloce mai multe fonduri pentru finanțarea acțiunii externe, chiar dacă propunerea privind bugetul total al UE pentru perioada 2021-2027 nu include contribuția Regatului Unit. Această finanțare urmează să crească cu 30 %, de la 94,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 la 123 de miliarde EUR în perioada 2021-2028.

Într-un context internațional plin de incertitudini, UE își consolidează rolul de actor mondial fiabil, receptiv și previzibil, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere financiar.

Care sunt instrumentele bugetare pentru acțiunea externă?

Noile instrumente propuse pentru acțiunile externe ale UE sunt: un instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (89,2 miliarde EUR), un instrument european pentru securitatea nucleară (300 de milioane EUR), un instrument de asistență pentru preaderare (14,5 miliarde), un instrument de ajutor umanitar (11 miliarde EUR), un buget de 3 miliarde EUR pentru politica externă și de securitate comună și cooperarea cu țările și teritoriile de peste mări, inclusiv cu Groenlanda (500 de milioane EUR). În plus, Înaltul reprezentant, sprijinit de Comisie, propune instituirea, în afara bugetului UE, a Instrumentului european pentru pace, care urmează să aibă un buget de 10,5 miliarde EUR (fișele informative sunt disponibile aici).

De ce este necesară restructurarea instrumentelor financiare de acțiune externă?

În ultimii ani, asistăm la o creștere a provocărilor la nivel mondial, care trebuie abordate prin acțiuni externe. În plus, aceste provocări au devenit mai complexe, multidimensionale și cu o evoluție rapidă. Pentru a le aborda în mod eficace, Uniunea Europeană trebuie să își consolideze acțiunea externă cu instrumente eficiente și flexibile. Existența mai multor instrumente, fiecare cu propriile priorități, cu propria structură de gestionare și propriile proceduri de raportare nu reprezintă o abordare eficace. Trebuie înlăturate barierele artificiale dintre instrumente în vederea unei combinații adecvate de măsuri pe termen scurt, mediu și lung pentru fiecare regiune și prioritate în parte.

Noul instrument global va dispune de un set coerent de principii, UE putând astfel să își realizeze în continuare obiectivele de politică și să remedieze deficiențele, suprapunerile și inconsecvențele care există în prezent între multitudinea de instrumente geografice și tematice. Având la dispoziție instrumente mai flexibile, UE va putea să reacționeze rapid la evoluția nevoilor și a priorităților, iar simplificarea structurii de gestionare va reduce sarcina administrativă pentru instituțiile UE, statele membre și partenerii pentru punerea în aplicare.

O arhitectură financiară simplificată în mod considerabil

În noua propunere privind arhitectura finanțării acțiunii externe a UE (CFM 2021-2027), Comisia propune simplificarea structurii sale prin înlăturarea barierelor artificiale dintre instrumente. Noul instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională urmează să integreze următoarele instrumente din CFM anterior:

  • Fondul european de dezvoltare (FED), aflat în prezent în afara bugetului
  • Instrumentul european de vecinătate (IEV)
  • Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD)
  • Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO)
  • Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP)
  • Instrumentul de parteneriat pentru cooperarea cu țările terțe (IP)
  • Fondul de garantare pentru acțiuni externe.

Acest instrument global va fi completat de:

  • Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA)
  • Ajutorul umanitar
  • Politica externă și de securitate comună (PESC)
  • Țările și teritoriile de peste mări (inclusiv Groenlanda)
  • Instrumentul european pentru securitatea nucleară

 

Noua structură a finanțării acțiunii externe a UE în temeiul cadrului financiar multianual 2021-2027

Noua structură a finanțării acțiunii externe a UE în temeiul cadrului financiar multianual 2021-2027:

bugetul UE pentru acțiunea externă

Cadrul financiar multianual propus pentru perioada 2021-2027 (angajamente în prețuri curente):

Angajamente în temeiul CFM – acțiunea externă

Creșterea cu 30 % este calculată la prețurile curente sau la prețurile constante?

Majorarea bugetului consacrat acțiunii externe de la 94,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 la 123 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 reprezintă o creștere de 30 %, calculată la prețurile curente. Dacă se deduce inflația anuală până în 2027, creșterea va fi de 13 %.

Simplificarea structurii înseamnă o diminuare a răspunderii?

Simplificarea sau mărirea flexibilității nu echivalează cu o scădere a controlului sau a responsabilității. Dimpotrivă, de exemplu, prin propunerea de integrare a Fondului european de dezvoltare în bugetul UE, se vor consolida competențele de control ale Parlamentului European. În cadrul noului instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională se vor aplica aceleași proceduri parlamentare și de control pentru toate acțiunile de cooperare în domeniul dezvoltării.

În plus, va fi esențial să se creeze un sistem de guvernanță care să asigure controlul politic și democratic, asigurându-se totodată eficiența și flexibilitatea. În calitate de colegislator, Parlamentul European va juca un rol esențial în procesul de adoptare a acestei structuri de guvernanță.

În ce constă flexibilitatea noului instrument?

Fondurile neutilizate se vor putea utiliza și reutiliza pe o bază multianuală, iar fondurile din pilonul de reacție rapidă (4 miliarde EUR) se vor putea mobiliza pentru situații de criză sau de urgență. Datorită rezervei de flexibilitate (10,2 miliarde EUR), UE va fi în măsură să răspundă noilor nevoi, să facă față situațiilor neprevăzute și priorităților emergente.

Sporirea flexibilității se va face în detrimentul predictibilității pentru țările partenere?

Nu. Se va menține predictibilitatea noului instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, în special prin programarea geografică (cel puțin 75 % din pachetul financiar global). Aceasta va continua să se bazeze pe nevoile specifice fiecărei țări și pe alte criterii transparente și să respecte principiile eficacității dezvoltării, inclusiv asumarea responsabilității la nivel de țară. Flexibilitatea va crește datorită accesului la rezerva pentru provocările și prioritățile emergente, care va permite formularea unui răspuns la problemele și evenimentele care sunt, prin natura lor, imprevizibile, și, prin urmare, neprogramabile.

O abordare de tip soluție universală va însemna că unele state vor avea de pierdut?

Un instrument global nu înseamnă o abordare de tip soluție universală și nici reducerea finanțării pentru anumite regiuni sau programe tematice. Dimpotrivă, propunerea Comisiei ia în considerare prioritățile strategice ale UE, și anume țările din vecinătate, Africa și țările care au cea mai mare nevoie de ajutor, precum și provocările privind securitatea, migrația, schimbările climatice și drepturile omului. Instrumentul alocă fonduri fiecărei regiuni și fiecărui domeniu de politică, pentru a reflecta prioritățile politice ale UE.

Democrația, drepturile omului și societatea civilă vor avea de pierdut odată cu introducerea noului instrument?

Nu. Inițiativele privind democrația, drepturile omului și societatea civilă vor rămâne în centrul acțiunii externe a UE. Prin integrarea acestor inițiative în pilonul geografic al instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, se va putea adopta o abordare personalizată, în funcție de contextul și nevoile specifice fiecărei țări partenere în cauză, ceea ce va contribui, totodată, la consolidarea proceselor democratice, a guvernanței și a controlului. Aceste acțiuni vor fi completate cu acțiuni desfășurate în cadrul pilonului tematic – cu 1,5 miliarde EUR pentru drepturile omului și democrație și 1,5 miliarde EUR pentru organizațiile societății civile. Acest lucru este deosebit de relevant în țările în care activiștii pentru drepturile omului și societatea civilă se confruntă cu reducerea spațiului lor de acțiune.

Care va fi impactul asupra cooperării pentru dezvoltare? Noua structură va însemna că finanțarea dezvoltării se va fi orienta către alte obiective?

Cadrul strategic al cooperării pentru dezvoltare a UE a fost prevăzut în Consensul european privind dezvoltarea, care stabilește viziunea politică ce stă la baza propunerilor financiare pentru viitorul CFM. Eradicarea sărăciei și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă definite în Agenda ONU pentru 2030 și hotărârea de a nu lăsa pe nimeni în urmă constituie obiectivul principal al acestei viziuni. În acest sens, UE va continua să răspundă provocărilor legate de dezvoltarea umană, schimbările climatice, migrație și mobilitate și să promoveze buna guvernanță, democrația și drepturile omului.

Se va acorda o prioritate specială țărilor care au cel mai mult nevoie de ajutor, și anume țărilor cel mai puțin dezvoltate, țărilor cu venituri mici, țărilor fragile și celor aflate în criză. Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională susține un obiectiv de 20 % pentru dezvoltarea umană și incluziunea socială, inclusiv egalitatea de gen și emanciparea femeilor. Cel puțin 92 % din finanțarea acestui instrument trebuie să îndeplinească cerințele impuse de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE și, prin urmare, să fie considerată drept asistență oficială pentru dezvoltare.Se va acorda o prioritate specială țărilor care au cel mai mult nevoie de ajutor, și anume țărilor cel mai puțin dezvoltate, țărilor cu venituri mici, țărilor fragile și celor aflate în criză. UE va continua să depună eforturi pentru a-și îndeplini obiectivul care constă în investirea a 0,7 % din venitul național brut colectiv în asistență oficială pentru dezvoltare până în 2030 și 0,2 % pentru țările cel mai puțin dezvoltate. Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională va acorda statelor membre ale UE sprijin semnificativ în realizarea acestui angajament politic important.

Care va fi impactul noii arhitecturi financiare asupra Africii?

Africa este și va rămâne una dintre principalele priorități ale Uniunii, întrucât prosperitatea și securitatea din Europa sunt strâns corelate cu prosperitatea și securitatea din Africa. Se propune alocarea a cel puțin 32 de miliarde EUR pentru Africa Subsahariană, în loc de 26,1 miliarde EUR, cât au fost alocate anterior. Aceste resurse suplimentare vor permite sprijinirea dezvoltării, a creșterii economice favorabile incluziunii, precum și a inițiativelor țărilor africane în materie de pace și securitate. În plus, UE va încerca să își intensifice cooperarea intercontinentală cu Uniunea Africană.

Marea majoritate a țărilor cel mai puțin dezvoltate se află în Africa. UE s-a angajat să aloce 20 % din asistența sa oficială pentru dezvoltarea umană și incluziunea socială, inclusiv pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor. UE continuă să depună eforturi pentru a-și îndeplini obiectivul care constă în investirea a 0,7 % din VNB-ul colectiv în asistență oficială pentru dezvoltare și 0,2 % pentru țările cel mai puțin dezvoltate.

În plus, prin integrarea Fondului european de dezvoltare în buget și crearea unui instrument unic se vor putea finanța mai ușor prioritățile politice care acoperă atât țări din Africa de Nord, cât și țări din Africa Subsahariană.

Care va fi impactul noii arhitecturi financiare asupra Asiei și a zonei Pacificului?

Comisia propune alocarea a 10 miliarde EUR pentru Asia și zona Pacificului, comparativ cu 9,8 miliarde EUR, cât s-a alocat anterior. Aceasta va continua să sprijine țările în curs de dezvoltare, în funcție de nevoile și caracteristicile specifice ale țărilor partenere care riscă să nu mai îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru asistența oficială pentru dezvoltare. Principalele teme care stau la baza relațiilor noastre cu aceste regiuni sunt: conectivitatea, investițiile și infrastructura, cooperarea economică și comercială, schimbările climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

Datorită flexibilității oferite de noua arhitectură financiară, se va putea ține seama de necesitățile care apar, de exemplu în materie de reconstrucție, în țările afectate de instabilitate și de conflicte.

Care va fi impactul noii arhitecturi financiare asupra Americii Latine și a zonei Caraibilor?

Comisia a propus alocarea a 4 miliarde EUR acestei regiuni, ceea ce reprezintă o ușoară creștere comparativ cu perioada precedentă. Unele țări din regiune riscă să nu mai îndeplinească criteriile necesare pentru a beneficia de AOD în anii următori, în vreme ce altele se confruntă cu probleme economice și de mediu, precum schimbările climatice și dezastrele naturale. UE va continua să coopereze îndeaproape cu țările partenere din America Latină și zona Caraibilor, pentru a aborda în comun provocările mondiale.

Care va fi impactul noii arhitecturi financiare asupra relațiilor UE-ACP?

Noul buget pentru acțiune externă va sprijini punerea în aplicare a unui acord de asociere modernizat cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și va permite stabilirea unor alianțe puternice între UE și partenerii ACP în ceea ce privește provocările globale majore.

Care va fi impactul noii arhitecturi financiare asupra țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM)?

Cooperarea cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM), inclusiv cu Groenlanda, cu un buget de 500 de milioane EUR, vizează sprijinirea și consolidarea legăturilor economice, politice și culturale dintre UE și țările și teritoriile de peste mări asociate statelor membre ale Uniunii. După retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, vor rămâne 13 TTPM în UE, în loc de 25 cât sunt în prezent.

Cum se vor aloca fondurile fiecărei țări în parte?

Alocările pentru fiecare țară, în special în cadrul pilonului geografic, vor fi programate cu ajutorul unei abordări personalizate specifice. Acestea vor ține seama de necesitățile și prioritățile țărilor în cauză. Procesul se va baza pe principiul asumării politicilor și pe dialogul dintre Uniunea Europeană, statele sale membre și țările partenere respective, la care vor participa și autoritățile naționale și locale, societatea civilă, parlamentele naționale și locale și alte părți interesate.

Alocările se vor materializa prin programe indicative multianuale, care se vor baza pe rezultatele și obiectivele convenite la nivel internațional, în special cele stabilite pentru obiectivele de dezvoltare durabilă. Parlamentul European și Consiliul participă, împreună cu statele membre, la procesul de adoptare a acestor programe.

În domeniul cooperării pentru dezvoltare, Comisia a elaborat o metodologie transparentă bazată pe indicatori cantitativi și calitativi, care ține seama de situația specifică fiecărei țări și de evoluția acestora la nivel politic și de securitate. De asemenea, aceasta analizează angajamentele și performanțele țărilor partenere în ceea ce privește reformele politice, dezvoltarea economică și socială, precum și capacitatea de absorbție a țărilor partenere. Se va acorda prioritate țărilor cu cea mai mare nevoie de asistență, în special țărilor cel mai puțin dezvoltate sau țărilor aflate în situații fragile. Pentru a promova coerența și eficacitatea politicilor UE, programarea în comun de către UE și statele sale membre va fi abordarea preferată pentru programarea pe țară; alți donatori se pot alătura, după caz.

Pentru țările din vecinătate, agendele de asociere, prioritățile parteneriatului și alte documente echivalente convenite de comun acord sunt elemente de referință esențiale pentru stabilirea priorităților în materie de sprijin din partea UE pentru țările învecinate.

În ceea ce privește noul Instrument de asistență pentru preaderare, cadrul de programare va fi elaborat pentru fiecare prioritate în parte, în funcție de nevoile globale ale țării pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Valoarea finanțării disponibile pentru fiecare prioritate va fi pe deplin transparentă. Partenerii vor fi invitați să răspundă elaborând strategii privind modul în care intenționează să îndeplinească obiectivele stabilite pentru fiecare prioritate politică, ceea ce va duce la o mai mare asumare a responsabilității la nivel de țară. Finanțarea se va acorda în funcție de principiul „distribuției echitabile” și pe baza unor criterii transparente, cum ar fi maturitatea proiectelor/programelor, impactul preconizat și progresele înregistrate în ceea ce privește criteriile de aderare, statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța economică.

Se va menține Planul de investiții externe în noul CFM?

Noul instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională include un cadru de investiții pentru acțiunea externă. Acesta extinde planul anterior de investiții externe, mobilizând resurse financiare suplimentare din sectorul privat pentru dezvoltarea durabilă, pentru a promova o dezvoltare economică durabilă și favorabilă incluziunii. Noul cadru va sprijini investițiile în țările partenere pentru a promova crearea de locuri de muncă decente, pentru a consolida infrastructura publică și privată, pentru a promova sursele regenerabile de energie și agricultura durabilă și va sprijini economia digitală. Plecând de la succesul de care s-a bucurat planul de investiții externe, noul cadru de investiții va fi alcătuit din Fondul european pentru investiții durabile și Garanția pentru acțiunea externă.

Fondul european pentru investiții durabile va asigura o acoperire mondială pentru finanțare mixtă, garanții și alte operațiuni financiare prin raționalizarea arhitecturii actuale. Garanția pentru acțiunea externă va avea la dispoziție 60 de miliarde EUR pentru a garanta operațiunile Fondului european pentru investiții durabile, precum și asistența macrofinanciară și împrumuturile acordate țărilor terțe. Împreună cu sectorul privat și datorită efectului de pârghie, garanția poate mobiliza investiții de până la 500 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027.

O atenție deosebită se va acorda țărilor din vecinătatea UE, din Balcanii de Vest și din Africa, precum și țărilor care se confruntă cu situații de fragilitate sau de conflict, țărilor cel mai puțin dezvoltate și țărilor sărace puternic îndatorate, precum și regiunilor cu infrastructuri critice și nevoi în materie de conectivitate.

Care va fi impactul noii arhitecturi financiare asupra țărilor din vecinătate?

Noua arhitectură financiară oferă flexibilitatea și coerența atât de necesare, menținând, în același timp, caracteristicile esențiale al parteneriatului special cu țările vecine UE. Cu o finanțare orientativă de cel puțin 22 de miliarde EUR, adică cu 24 % mi mult comparativ cu perioada precedentă, vecinătatea UE beneficiază de cea mai mare creștere a finanțării acțiunii externe. Rezerva de flexibilitate de 10,2 miliarde EUR va permite, de asemenea, o reacție rapidă și flexibilă în caz de noi crize și provocări în regiunile din vecinătatea UE.

Cum ar putea un astfel de instrument să garanteze respectarea specificităților politicii de vecinătate?

Instrumentul conține un capitol consacrat vecinătății, cu dispoziții specifice aplicabile exclusiv țărilor din vecinătatea estică și sudică. Aceste specificități și principiile-cheie sunt menținute și consolidate, în special abordarea bazată pe performanță („mai mult pentru mai mult”), abordarea bazată pe diferențiere, stimulându-se astfel înfăptuirea reformelor politice și economice convenite de comun acord. Având în vedere rezultatele foarte bune obținute până în prezent, va continua, de asemenea, cooperarea transfrontalieră între statele membre ale UE și țările partenere, atât în vecinătatea estică, cât și în vecinătatea sudică.

De ce nu s-a optat pentru un instrument separat?

Nu avem nevoie de un instrument separat pentru a arăta că politica de vecinătate rămâne o prioritate majoră pentru Comisie. Politica de vecinătate este în centrul Noului instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. Acest instrument oferă flexibilitatea și coerența atât de necesare, menținând, în același timp, caracteristicile esențiale al parteneriatului special cu țările vecine UE. Acesta reprezintă angajamentul nostru pe termen lung pentru partenerii noștri, care acordă o importanță deosebită relațiilor cu UE.

În ce constă noul Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III)?

Noul instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) se va înscrie în mod clar în contextul strategiei privind Balcanii de Vest, intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”. Noul IPA își propune să contribuie la procesul de transformare în Balcanii de Vest prin intermediul celor șase inițiative emblematice incluse în Strategia pentru Balcanii de Vest. Aceste inițiative emblematice au scopul de a sprijini punerea în aplicare a unor programe de reformă economică solidă și pune și mai mult accentul pe reformele necesare în vederea unei viitoare aderări. În același timp, IPA III va fi suficient de flexibil pentru a se adapta la evoluția situației din Turcia și pentru a reflecta evoluția relațiilor noastre cu această țară. Noul instrument presupune consolidarea rolului de coordonator din partea Uniunii, deoarece programarea se bazează pe programarea priorităților, nu pe alocarea unui buget pentru fiecare țară. Acest lucru permite răsplătirea performanței și a progreselor înregistrate în ceea ce privește principalele priorități și o mai mare flexibilitate pentru a răspunde nevoilor în continuă schimbare ale partenerilor în drumul lor spre aderare.

Vor exista resurse financiare în cazul aderării unor noi state membre în cursul acestui CFM?

Pentru bugetul pe termen lung, norma prevede ca, pentru noi aderări la Uniunea Europeană, cadrul financiar multianual trebuie revizuit pentru a ține seama de cerințele în materie de cheltuieli ca urmare a aderării unui nou stat membru. Pentru a ajuta țările partenere să ajungă la acest nivel, asistența pentru preaderare a crescut în mod considerabil, până la 14,5 miliarde EUR (de la 12,8 miliarde EUR), conform priorităților. Vor exista mai multe fonduri disponibile pentru Balcanii de Vest decât în cadrul financiar anterior, iar pregătirile pentru aderarea unor noi state se va efectua din timp.

Securitatea nucleară se înscrie în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională?

Securitatea nucleară este o parte importantă a acțiunii externe a UE, iar Instrumentul pentru securitatea nucleară va fi strâns legat de Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, pe care îl va completa. Cu toate acestea, pentru că intră în sfera de competență a Tratatului Euratom (în special articolul 203), unele activități nucleare nu sunt compatibile cu procedura legislativă ordinară a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. Prin urmare, Instrumentul pentru securitatea nucleară trebuie să fie un instrument separat, care să aibă un temei juridic separat, care va completa în mod armonios Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.

Vor interveni modificări și la nivelul politicii UE privind ajutorul umanitar sau al finanțării acestei politici?

UE continuă să fie primul furnizor de ajutor umanitar la nivel mondial și a majorat finanțarea acordată pentru a răspunde provocărilor umanitare crescânde la nivel mondial. UE va acorda în continuare sprijin umanitar, în funcție de nevoi, persoanelor aflate în dificultate, indiferent de naționalitate, religie, sex, origine etnică sau afiliere politică. Finanțarea va fi în continuare furnizată exclusiv prin intermediul partenerilor fiabili din domeniul umanitar, cum ar fi agențiile din cadrul Organizației Națiunilor Unite, ONG-urile și organizațiile internaționale, nu prin intermediul guvernelor.

Cum va monitoriza și evalua UE executarea cheltuielilor legate de acțiunea externă?

Conform angajamentului său de a se concentra asupra rezultatelor și a eficienței, Comisia va monitoriza în mod periodic acțiunile și va analiza progresele înregistrate. Acest sistem de monitorizare și evaluare implică participarea personalului intern și a partenerilor pentru punerea în aplicare, precum și expertiză externă. Eficacitatea, eficiența, valoarea adăugată la nivelul UE și coerența cu alte politici ale UE se vor evalua pe baza unor indicatori relevanți și concreți: nota privind respectarea statului de drept, numărul copiilor vaccinați împotriva anumitor boli cu sprijinul UE, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilitatea politică și absența violenței. Experiența acumulată va fi de folos pentru identificarea unor soluții de îmbunătățire a politicilor și a acțiunilor UE sau a rezultatelor acestora și pentru maximizarea impactului acestora.

Evaluările vor fi comunicate Parlamentului European și Consiliului și vor fi folosite în procedurile decizionale relevante.

Cum vă veți asigura că fondurile nu vor fi utilizate în mod abuziv, de exemplu pentru a finanța guverne corupte?

Toate fondurile UE sunt monitorizate cu strictețe, iar partenerii care primesc finanțare sunt obligați să respecte orientări stricte pentru a se asigura că bugetul este cheltuit în mod corespunzător.

Pentru a se asigura că finanțarea pe care o oferă ajunge la persoanele care au cea mai mare nevoie, UE a instituit un sistem fiabil de control al conformității, care prevede efectuarea de controale ex-ante atât de către auditorii externi, cât și de către personalul Comisiei. Acest sistem de control cuprinde măsuri preventive, de depistare, și corective.

În cazul nerespectării standardelor înalte ale UE, se procedează la suspendarea finanțării și la recuperarea sumelor de bani aferente.

Pentru informații suplimentare

Comunicat de presă

Texte juridice și fișe informative privind vecinătatea UE și restul lumii

Instrumentul european pentru pace

Informații suplimentare privind Bugetul UE pentru viitor

MEMO/18/4124

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar