Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Reexaminarea procesului decizional în materie de OMG-uri în UE: întrebări și răspunsuri

Bruxelles, 22 aprilie 2015

La ce se referă prezentul pachet?

Prezentul pachet privind OMG-urile derivă din orientările politice pe baza cărora a fost aleasă Comisia. În orientările menționate, a fost enunțat un angajament de reexaminare a legislației aplicabile autorizării OMG-urilor.

Pachetul adoptat de Comisie la 22 aprilie 2015 dă curs acestui mandat politic. Acesta cuprinde următoarele documente:

  • o comunicare a Comisiei de reexaminare a procesului decizional referitor la organismele modificate genetic, precum și
  • o propunere de regulament care să le permită statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea OMG-urilor pentru producția de alimente sau de furaje pe teritoriul lor.

 

Care este contextul reexaminării?

Procesul decizional: rolurile respective al Comisiei și al statelor membre în cadrul procedurii de autorizare la nivelul UE

Cadrul legislativ al UE în ceea ce privește OMG-urile[1] prevede că niciun OMG și niciun produs alimentar sau furaj modificat genetic nu poate fi introdus pe piață înainte să fie autorizat în acest sens conform acestui cadru legislativ. În acest scop, se efectuează o evaluare științifică de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în colaborare cu organismele științifice ale statelor membre.

În cazul în care rezultatele evaluării riscurilor arată că produsul nu constituie un risc pentru sănătate sau pentru mediu în condițiile de introducere pe piață/utilizare preconizate, Comisia le transmite statelor membre, reprezentate de Comitetul permanent, un proiect de decizie de punere în aplicare conform procedurii stabilite în Regulamentul (UE) nr. 182/2011 (procedura comitetelor). Conform acestei proceduri, statele membre votează prin „majoritatea calificată” definită în Tratat[2].

În cadrul Comitetului permanent, dacă statele membre votează „da”, Comisia adoptă proiectul de decizie. Dacă acestea votează „nu” sau dacă rezultatul este „fără opinie” (nu există majoritate calificată nici în favoarea deciziei, nici împotriva acesteia), Comisia poate supune proiectul de decizie atenției unui alt organism reprezentând statele membre la un nivel mai înalt: Comitetul de apel.

În cadrul Comitetului de apel, statele membre votează a doua oară proiectul de decizie depus de Comisie. Dacă statele membre votează „da”, Comisia adoptă proiectul de decizie. Dacă acestea votează „nu”, Comisia nu poate adopta proiectul de decizie. Dacă rezultatul votului este „niciun aviz”, cadrul legislativ privind OMG-urile și Carta drepturilor fundamentale impun Comisiei să adopte o decizie privind cererea, astfel că, în practică, aceasta nu are de ales decât să acorde autorizația.


Cum votează efectiv statele membre cu privire la autorizare?

De la intrarea în vigoare a cadrului legislativ al UE privind produsele alimentare și furajele modificate genetic, rezultatele voturilor în cadrul comitetelor permanent și de apel a fost sistematic „niciun aviz”, indiferent dacă autorizarea se referea la un OMG destinat cultivării sau la produse alimentare sau furaje modificate genetic. Prin urmare, decizia finală privind autorizarea, la finalul procedurii, a revenit întotdeauna Comisiei. Această situație, reprezentată de rezultate „niciun aviz” repetate, este unică în contextul miilor de decizii de punere în aplicare adoptate anual prin procedura comitetelor, când statele membre sprijină în general proiectele de decizie ale Comisiei în etapa Comitetului permanent.

În ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, tendințele de vot arată că, în general, sunt mai multe state membre care susțin proiectul de decizie decât cele care îl resping. Motivele invocate de statele membre pentru a-și justifica votul negativ sau abținerea sunt uneori de natură științifică, dar în majoritatea cazurilor se bazează pe alte considerații, care reflectă dezbaterile societale din țările respective.

În prezent, cadrul legislativ privind produsele alimentare și furajele modificate genetic nu le permite statelor membre să-și exprime toate preocupările individuale, într-un domeniu care prezintă un mare interes public.


Există OMG-uri în lanțul alimentar și furajer din UE?

Da. În prezent, sunt autorizate în UE 58 de produse alimentare și furaje modificate genetic[3].

Numărul de produse alimentare modificare genetic disponibile efectiv pe raft este limitat. Aceasta poate fi rezultatul cerințelor de etichetare pentru produsele alimentare modificate genetic și al disponibilității alternativelor nemodificate genetic.

Situația este însă diferită în sectorul furajelor modificate genetic. În UE, există o piață semnificativă pentru furaje modificate genetic: peste 60 % din necesarul de proteine vegetale al UE pentru hrana animalelor este acoperit prin importuri de soia și făină de soia din țări terțe în care cultivarea OMG-urilor este larg răspândită.


Care sunt concluziile reexaminării? De ce se propune modificarea Regulamentului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic?

Comunicarea Comisiei subliniază diferitele elemente care trebuie luate în considerare în acest context și confirmă necesitatea adaptării cadrului legislativ privind OMG-urile pentru a permite mai multă libertate de exprimare pentru opiniile guvernelor naționale cu privire la utilizarea OMG-urilor.

În martie 2015, Consiliul și Parlamentul au convenit cu privire la o modificare a cadrului legislativ privind OMG-urile, pentru a le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică cultivarea OMG-urilor autorizate (Directiva 2015/412/UE). Comunicarea conchide că este necesară extinderea acestei soluții la produsele alimentare și la furajele modificate genetic.

În acest scop, se propune Parlamentului European și Consiliului modificarea Regulamentului (CE) nr. 1829/2003: în vreme ce procesul de autorizare nu va fi modificat, statelor membre li se conferă putere decizională cu privire la utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor.

 

La ce se referă propunerea legislativă?

Care sunt elementele principale ale propunerii legislative?

Comisia propune modificarea Regulamentului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic pentru a le permite statelor membre să adopte decizii naționale de restricționare sau de interzicere a utilizării OMG-urilor în produse alimentare sau în furaje, după ce acestea au fost autorizate la nivelul UE (măsuri de neaplicare).

Statele membre va trebui să demonstreze că măsurile lor de neaplicare sunt compatibile cu legislația UE și cu principiul proporționalității și că nu fac discriminare între produsele naționale și celelalte. Cu toate acestea, statele membre nu pot utiliza argumente care vin în contradicție cu evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Astfel, propunerea nu ar trebui să modifice nivelul uniform de siguranță asigurat de evaluarea la nivelul UE. În plus, în cazul în care apar noi dovezi că produsul în cauză ar putea reprezenta un risc major pentru sănătate sau pentru mediu, cadrul legislativ al UE cuprinde deja prevederi care le permit statelor membre să interzică un produs alimentar sau un furaj modificat genetic până la reexaminarea situației la nivelul UE.

Aceste măsuri vor trebui comunicate Comisiei și celorlalte state membre înainte de adoptare, iar Comisia și celelalte state membre vor avea la dispoziție 90 de zile pentru a formula observații, dacă este cazul.

În cazul în care produsul alimentar sau furajul modificat genetic este deja utilizat în momentul în care un stat membru adoptă o măsură de neaplicare, propunerea prevede ca operatorilor să li se ofere o perioadă rezonabilă de timp pentru a-și epuiza stocul de produs. În plus, măsurile nu ar trebui să aibă ca țintă produse în care se descoperă prezența accidentală a unui OMG autorizat la nivelul UE sub nivelul de etichetare prevăzut de legislație.


Măsurile de neaplicare adoptate de statele membre sunt compatibile cu piața internă și cu obligațiile din cadrul OMC?

Măsurile adoptate de statele membre trebuie să fie compatibile cu piața internă, în special cu articolul 34 din TFUE, care interzice măsurile cu efecte echivalente unor restricții cantitative aplicate liberei circulații a mărfurilor. De aceea, statele membre care fac uz de această propunere va trebui să justifice măsurile adoptate prin motive conform articolului 36 din TFUE și pe baza noțiunii de motiv imperativ de interes public, astfel cum a fost consacrată de jurisprudența Curții de Justiție. În plus, măsurile prevăzute va trebui să fie compatibile cu principiul proporționalității și al nediscriminării între produsele naționale și cele provenind din afara țării.

În general, măsurile adoptate de statele membre va trebui să respecte legislația Uniunii și obligațiile internaționale ale UE, din care fac parte integrantă obligațiile din cadrul OMC. .


Evaluarea științifică a OMG-urilor va fi afectată de această propunere?

Nu. Modificarea propusă a Regulamentului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic nu afectează evaluarea riscurilor legate de OMG-uri înainte de autorizarea acestora și nici nivelul de siguranță stabilit pentru toate statele membre prin decizia de autorizare și care ține seama în mod corespunzător de principiul precauției.

Statelor membre li se permite să adopte măsuri de neaplicare după autorizarea OMG-urilor la nivelul UE, iar aceste măsuri nu pot fi justificate prin argumente care vin în contradicție cu evaluarea riscurilor realizată de EFSA, ci trebuie să se bazeze pe alte considerații. Astfel, cadrul legislativ actual prevede proceduri pentru cazurile în care un produs prezintă un risc grav, care nu a fost luat în considerare în cadrul procedurii de autorizare. Într-un astfel de context, Comisia și statele membre au deja posibilitatea să adopte măsuri de urgență care, dacă este cazul, pot să ducă la interzicerea produsului pe teritoriul unui stat membru, pe o parte din acesta sau în întreaga UE.

Trebuie subliniat faptul că, în 2013, a fost adoptat un regulament de punere în aplicare al Comisiei[4] care consolida și ameliora evaluarea riscurilor și procesul de gestionare a riscurilor privind utilizarea OMG-urilor în scopuri alimentare sau furajere, în special clarificând cerințele referitoare la datele științifice pentru depunerea unei cereri de autorizare a unui OMG.


De ce exclude propunerea legislativă OMG-urile destinate cultivării?

OMG-urile destinate cultivării sunt excluse din domeniul de aplicare al propunerii întrucât sunt deja acoperite de Directiva (UE) 2015/412, adoptată recent de Parlamentul European și de Consiliu.

Directiva se bazează pe aceleași principii ca și propunerea de față: și anume, oferă statelor membre care doresc să restricționeze sau să interzică cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor posibilitatea să facă acest lucru fără a afecta evaluarea riscurilor la nivelul UE.


Care sunt următoarele etape?

Propunerea legislativă va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului, precum și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, care o vor studia în contextul procedurii legislative ordinare.


Pentru mai multe informații

Comunicat de presă

Întrebări și răspunsuri generale în fișa informativă referitoare la OMG-uri


[1] Directiva 2001/18/CE și Regulamentul (CE) Nr. 1829/2003.

[2]Noua majoritate calificată introdusă de Tratatul de la Lisabona înseamnă cel puțin 55 % dintre statele membre, respectiv cel puțin 15 dintre acestea, reprezentând cel puțin 65 % din populația Europei. Se poate forma o minoritate de blocare, care trebuie să cuprindă cel puțin patru state membre.

[3] Link la registrul OMG.

[4] Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 privind cererile de autorizare a alimentelor și furajelor modificate genetic.

MEMO/15/4779

Întrebări din partea publicului larg:


Side Bar