Navigation path

Left navigation

Additional tools

D/10/3

Figures and graphics available in PDF and WORD PROCESSED
COMMISSION EUROPÉENNE

Bruxelles, le 16 septembre 2010

TEXTE RO

CONSEIL EUROPEEN – BRUXELLES
16 septembre 2010
CONCLUSIONS DE LA PRÉSIDENCE

_________________

CONSILIUL EUROPEAN

Bruxelles, 16 septembrie 2010

(OR. en)

EUCO 21/10

CO EUR 16

CONCL 3

NOTĂ DE ÎNSOȚIRE

Sursă:

Secretariatul General al Consiliului

Destinatar:

Delegațiile

Subiect:

CONSILIUL EUROPEAN

16 SEPTEMBRIE 2010

CONCLUZII

În anexă, se pun la dispoziția delegațiilor Concluziile Consiliului European (16 septembrie 2010).

________________________

Consiliul European a discutat modalitățile prin care se poate imprima o nouă dinamică relațiilor externe ale Uniunii, valorificând pe deplin oportunitățile oferite de Tratatul de la Lisabona. Consiliul European a convenit asupra necesității ca Europa să își apere interesele și valorile într-un mod mai ferm și într-un spirit de reciprocitate și de beneficiu reciproc. Ca prim pas, Consiliul European a stabilit orientări generale în perspectiva unei serii de evenimente importante care se vor desfășura pe parcursul săptămânilor și lunilor următoare. Acesta a luat de asemenea decizii cu privire la o serie de măsuri concrete în vederea creșterii la un nivel mai general a eficacității politicii externe a Uniunii. Consiliul European a făcut un bilanț al progreselor realizate în cadrul Grupului operativ privind guvernanța economică.

I. RELAȚIILE CU PARTENERII STRATEGICI

O lume în schimbare: o provocare pentru UE

  • Europa se confruntă cu multe provocări într-o lume aflată într-un proces accelerat de schimbare, iar toate aceste provocări necesită o reacție internațională concertată. Recenta criză economică și financiară a ilustrat în mod pregnant măsura în care bunăstarea, securitatea și calitatea vieții europenilor depind de evoluțiile pe plan extern. Apariția unor noi actori, care au propriile lor interese și viziuni despre lume, este de asemenea o nouă caracteristică importantă în mediul internațional.

  • Uniunea Europeană trebuie să acționeze ca un actor global eficace, pregătit să își asume responsabilitatea în privința securității mondiale și să preia inițiativa în definirea unor răspunsuri comune la provocările cu care ne confruntăm împreună. O economie puternică, alături de coeziunea pe plan intern, va consolida capacitatea Uniunii de a-și proiecta influența la nivel mondial. Uniunea se poate baza pe puternica sa încredere în multilateralismul eficient, în special în ceea ce privește rolul ONU, pe valorile universale, pe o economie mondială deschisă, precum și pe gama sa unică de instrumente. Aceasta rămâne cel mai mare donator pentru țările aflate în situații dificile, este prima putere comercială mondială și și-a dezvoltat o politică de securitate și apărare comună, susținută de instrumente de gestionare a crizelor, care ar trebui consolidate în continuare. De asemenea, Uniunea Europeană joacă un rol stabilizator important în vecinătatea sa. Uniunea a asigurat stabilitatea în Balcanii de Vest, în special prin oferirea unei perspective europene regiunii respective; Consiliul European va reveni asupra acestui subiect în cadrul unei viitoare reuniuni.

  • În conformitate cu Tratatul de la Lisabona și procedând în conformitate cu Strategia europeană de securitate, Uniunea Europeană și statele sale membre vor acționa într-un mod mai strategic, astfel încât Europa să își poată impune adevărata greutate pe scena internațională. În acest sens este nevoie de o identificare clară a intereselor și obiectivelor sale strategice la un anumit moment și de o reflecție aprofundată asupra mijloacelor de realizare a acestora într-un mod mai ferm. Consiliul European invită la îmbunătățirea sinergiilor dintre Uniunea Europeană și nivelurile naționale, respectându-se dispozițiile tratatelor, pentru sporirea coordonării dintre actorii instituționali, pentru o mai bună integrare a tuturor instrumentelor și politicilor relevante, precum și pentru valorificarea mai eficace a reuniunilor la nivel înalt cu țări terțe, astfel cum se prevede mai pe larg în anexa I.

  • Parteneriatele strategice ale Uniunii Europene cu actori-cheie la nivel mondial oferă un instrument util pentru urmărirea obiectivelor și intereselor europene. Acesta va funcționa numai dacă parteneriatele sunt create în virtutea reciprocității, bazându-se pe interese și beneficii mutuale și pe recunoașterea faptului că toți actorii au atât drepturi, cât și îndatoriri. Participarea deplină a economiilor emergente în cadrul sistemului internațional ar trebui să permită repartizarea beneficiilor în mod echilibrat și partajarea responsabilităților în mod echitabil. În acest context, consolidarea relațiilor comerciale cu partenerii strategici reprezintă un obiectiv esențial, care contribuie la redresarea economică și la crearea de locuri de muncă. Trebuie să adoptăm măsuri concrete pentru a asigura acorduri de liber schimb ambițioase, un acces pe piață sigur și mai semnificativ pentru întreprinderile europene și pentru a aprofunda cooperarea în materie de reglementare cu partenerii comerciali majori.

Orientări pentru evenimentele viitoare

  • Uniunea Europeană va organiza o serie de reuniuni importante la nivel internațional în săptămânile care urmează. Consiliul European prevede astăzi orientări inițiale în perspectiva acestor reuniuni. În viitor, Consiliul European va purta discuții periodice pe tema relațiilor externe în scopul de a stabili orientări strategice în pregătirea evenimentelor-cheie, în special în vederea definirii mesajelor-cheie cu privire la obiectivele noastre și la mijloacele de atingere a acestor obiective. Acestea necesită furnizarea de orientări strategice clare din partea Consiliului European, pe baza unei pregătiri eficace din partea Înaltului Reprezentant și a Consiliului.

  • În luna octombrie se vor desfășura reuniuni la nivel înalt cu China și Republica Coreea și Reuniunea Asia - Europa (ASEM), urmate spre sfârșitul anului de o reuniune la nivel înalt cu India. Acestea reprezintă o bună oportunitate de relaționare cu parteneri-cheie dintr-o parte foarte dinamică a lumii. Pe ordinea de zi vor figura chestiuni precum rolurile fiecăruia în realizarea unei redresări durabile în urma crizei economice și în căutarea unor soluții globale la provocările universale. Ar trebui adoptate măsuri concrete în domenii prioritare ale cooperării dintre Europa și Asia, precum cooperarea în ceea ce privește schimbările climatice, inclusiv cu privire la promovarea unor reduceri efective și verificabile ale emisiilor, precum și cu privire la sursele de energie regenerabile și eficiența energetică; chestiuni de securitate presante, precum proliferarea, terorismul, securitatea informatică și pirateria; cooperarea cu privire la chestiuni regionale precum Iranul și Coreea de Nord, precum și în ceea ce privește chestiuni globale de tipul migrației, al energiei și al accesului la materii prime; conlucrarea privind politicile de dezvoltare, precum și promovarea bunei guvernanțe, a standardelor în materie de muncă, a drepturilor omului și dezvoltarea relațiilor interpersonale.

Avându-se în vedere în special reuniunea la nivel înalt UE- China, Uniunea Europeană ar trebui să își urmărească în mod activ interesele strategice, inclusiv în ceea ce privește promovarea comerțului bilateral, a accesului pe piață pentru bunuri și servicii și a condițiilor de investiții; protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și deschiderea piețelor de achiziții publice; o disciplină mai strictă în domeniul subvențiilor la export, precum și dialogul privind politicile în materie de curs de schimb.

  • Pe parcursul lunilor care urmează, Consiliul European va trebui să abordeze o serie de alte chestiuni importante cu privire la relațiile externe.

    • Reuniunea la nivel înalt a G20de la Seul va permite evaluarea redresării economice globale și a angajamentelor asumate de membrii G20. Aceasta va permite în special Uniunii să sublinieze importanța păstrării puternicului dinamism din domeniul reformei financiare; în acest sens, recentul acord dintre Parlamentul European și Consiliu privind pachetul de supraveghere financiară și încheierea reformei cadrului de reglementare până la sfârșitul lui 2011 consolidează poziția UE. Acesta ar trebui de asemenea să servească la transmiterea unui semnal clar privind necesitatea de a încheia negocierile OMC - ADD și de a pune în aplicare cadrul pentru o creștere puternică, durabilă și echilibrată. Cu ocazia reuniunii sale din octombrie 2010, Consiliul European va discuta pregătirea detaliată a reuniunii la nivel înalt de la Seul și va stabili poziția Uniunii. G8 și G20 vor rămâne foruri importante pentru definirea răspunsurilor la nivel mondial la multe dintre provocările cu care ne confruntăm, iar UE trebuie să contribuie activ la lucrările acestora, prin poziții coordonate. Prin urmare, Consiliul European salută obiectivele ambițioase ale președinției franceze, care urmează în 2011, de a valorifica întregul potențial al structurilor G20 și G8 în acest scop.

    • Relația transatlantică se bazează pe valori comune și constituie un element de bază al sistemului internațional. Contextul actual necesită imprimarea unei noi dinamici acestei relații și o nouă reflecție asupra modalităților de creare a unui parteneriat veritabil bazat pe atuurile și particularitățile noastre respective. Reuniunea la nivel înalt cu președintele Obama din noiembrie 2010 va reprezenta o oportunitate reală în această privință și va necesita o pregătire aprofundată. Consiliul European din octombrie 2010 va conveni asupra mesajelor politice fundamentale pe care le vor transmite reprezentanții Uniunii Europene cu ocazia acestei reuniuni majore. Pe baza unei înțelegeri aprofundate a intereselor reciproce și a contribuțiilor fiecăruia, parteneriatul transatlantic ar trebui să se concentreze pe maximizarea posibilelor avantaje ale relației noastre economice, pe cooperarea mai strânsă în ceea ce privește chestiunile internaționale majore și abordarea provocărilor globale din domeniul economic și al securității într-o manieră concertată. În acest sens, Înaltul Reprezentant este invitat să dezvolte idei referitoare la modul în care ar putea fi consolidată în continuare cooperarea UE-NATO în privința gestionării crizelor, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. Acest lucru ar trebui realizat în spiritul consolidării reciproce și al respectării autonomiei decizionale a celor două părți, ca urmare recomandărilor privind măsuri concrete pe care UE le-a transmis NATO în februarie 2010.

    • În cadrul reuniunii sale din octombrie, Consiliul European va trece în revistă pregătirile în vederea Conferinței de la Cancun privind schimbărilor climatice și va conveni asupra poziției UE. Conferința de la Cancun ar trebui să fie o bază de pornire pentru negocierile internaționale pe tema schimbărilor climatice, prin convenirea asupra unor rezultate realizabile pentru ca toți participanții să creeze impulsul necesar și să se mențină în poziția de a încheia un acord final ambițios.

    • Procesul de reflecție viitor cu privire la punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate va oferi o ocazie de a aprofunda relațiile cu partenerii estici ai Uniunii prin intermediul Parteneriatului estic, precum și cu vecinii săi din sud. Punerea în aplicare în condiții optime a proiectelor lansate în cadrul Parteneriatului estic promovează valorile UE, precum și apropierea din punct de vedere juridic, economic și social a țărilor vizate față de UE. Cea de a doua reuniune la nivel înalt a Uniunii pentru Mediterana va oferi la momentul potrivit ocazia de a consolida cooperarea euro-mediteraneeană și de a sprijini reluarea negocierilor directe între părțile la procesul de pace din Orientul Mijlociu.

    • Relațiile UE-Africa au fost marcate de o nouă dinamică în decursul ultimilor ani. Reuniunea la nivel înalt UE-Africa de Sud din 28 septembrie 2010 și reuniunea la nivel înalt UE-Africa din 29-30 noiembrie 2020 ar trebui să contribuie la consolidarea relațiilor. UE, în parteneriat cu țările africane, va continua să urmărească obiectivele în materie de dezvoltare economică, bună guvernanță, transparență și responsabilitate, în contextul strategiei comune UE-Africa.

    • Reuniunea plenară la nivel înalt a ONU din 20-22 septembrie privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului se va desfășura la New York. Uniunea Europeană și-a luat angajamentul ferm de a sprijini realizarea ODM la nivel global până în 2015, împreună cu partenerii din comunitatea internațională.

    • Următoarele reuniuni la nivel înalt cu Ucraina, în noiembrie, și cu Rusia, în decembrie, ar trebui utilizate în vederea consolidării cooperării în domenii care prezintă beneficii reciproce, pentru a spori stabilitatea și previzibilitatea acestor două relații importante, precum și pentru a promova drepturile omului.

Reuniunea la nivel înalt cu Ucraina ar trebui în special să facă să avanseze negocierile în ceea ce privește acordul de asociere, inclusiv acordul de liber schimb aprofundat și general, precum și să evidențieze rolul UE în cadrul reformelor economice și democratice ale acestui vecin important.

Reuniunea la nivel înalt cu Rusia va oferi o oportunitate de a consolida cooperarea cu Rusia și în special de a discuta agenda sa în materie de modernizare. Ar trebui să fie consolidată cooperarea cu privire la chestiuni economice precum energia, investițiile și inovarea, cu privire la chestiunile de securitate, incluzând conflictele înghețate, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și cu privire la chestiuni legate de mediu, incluzând schimbările climatice.

Consiliul European din octombrie va reveni asupra mesajelor-cheie ale Uniunii Europene în cadrul acestor reuniuni la nivel înalt în vederea asigurării unor rezultate fructuoase.

    • Pe baza succesului înregistrat de reuniunea la nivel înalt desfășurată în acest an cu partenerii săi din America Latină și din zona Caraibilor, UE s-a angajat să continue să colaboreze îndeaproape cu țările din regiune pentru a răspunde provocărilor globale cu care ne confruntăm.

* *

*

  • Dezvoltarea și stabilitatea Pakistanului prezintă o importanță strategică pentru Uniunea Europeană. În contextul inundațiilor devastatoare, Uniunea Europeană și statele sale membre au răspuns printr-o sporire a ajutorului umanitar bilateral și multilateral. Consiliul European a adoptat o declarație privind Pakistanul (anexa II).

9. Uniunea Europeană va rămâne angajată și implicată activ, inclusiv prin intermediul Cvartetului, pentru a sprijini și a asigura succesul negocierilor dintre Israel și Autoritatea Palestiniană. Consiliul European a adoptat o declarație privind procesul de pace din Orientul Mijlociu (anexa III).

II. GRUPUL OPERATIV PRIVIND GUVERNANȚA ECONOMICĂ

10. Pe baza unui raport intermediar prezentat de președintele Grupului operativ privind guvernanța economică, Consiliul European salută progresele importante înregistrate, în special cu privire la semestrul european, dezvoltarea unui nou cadru de supraveghere macroeconomică pentru a monitoriza și a corecta în timp util divergențele și dezechilibrele în materie de competitivitate nesustenabilă și cu privire la consolidarea cadrelor fiscale naționale.

11. Consiliul European subliniază necesitatea menținerii dinamicii în ceea ce privește reforma guvernanței economice europeane și așteaptă cu interes să primească în vederea reuniunii sale din octombrie 2010 raportul final al grupului operativ, care să înglobeze toate aspectele mandatului acordat de Consiliul European din martie 2010 și care să prezinte un set cuprinzător de măsuri care vor ghida activitatea legislativă.

ANEXA I

DISPOZIȚII INTERNE

PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA POLITICII EXTERNE A UNIUNII EUROPENE

  • Luând în considerare măsuri concrete pentru a îmbunătăți la un nivel mai general funcționarea politicii externe a Uniunii Europene, Consiliul European invită la o abordare mai integrată, asigurându-se că toate instrumentele și politicile relevante la nivel național și la nivelul UE sunt mobilizate pe deplin și în mod coerent, respectându-se dispozițiile tratatelor, pentru a sprijini interesele strategice ale Uniunii Europene. În pregătirea reuniunilor la nivel înalt și a evenimentelor la nivel internațional trebuie să se țină seama pe deplin de importanța unor chestiuni precum schimbările climatice, politica energetică, comerțul, chestiunile din domeniul dezvoltării sau al justiției și afacerilor interne, inclusiv migrația și politica în materie de vize, în relațiile cu partenerii și la nivel multilateral. În acest sens, Uniunea Europeană ar trebui să îmbunătățească în continuare coerența și complementaritatea între politicile sale interne și externe. Practica organizării de dezbateri de orientare cu mult timp înaintea reuniunilor la nivel înalt ar trebui să fie dezvoltată în continuare, punându-se accentul în special pe stabilirea de priorități și pe atribuirea de sarcini concrete.

  • Trebuie dezvoltate sinergii între relațiile externe ale Uniunii Europene și relațiile bilaterale ale statelor membre cu țări terțe, astfel încât, acolo unde este oportun, acțiunile întreprinse la nivelul Uniunii Europene să completeze și să consolideze acțiunile întreprinse la nivelul statelor membre și viceversa. Ar trebui ca schimbul de informații și consultările în privința evoluțiilor la nivelurile respective să se desfășoare în mod mai activ și la intervale mai regulate de timp, în funcție de calendarul în curs al UE și de reuniunile la nivel înalt ale statelor membre cu parteneri strategici majori.

  • Este necesară coordonarea strânsă și periodică între toți actorii instituționali diferiți implicați în definirea și punerea în aplicare a relațiilor externe ale Uniunii Europene pentru a se garanta că reprezentanții UE pot prezenta poziții coerente cu privire la întreaga gamă de interese și obiective strategice ale Uniunii.

  • S-au înregistrat numeroase progrese în pregătirea, la nivelul Uniunii Europene, a reuniunilor multilaterale la nivel înalt, în special prin modalitățile practice asupra cărora au convenit președintele Consiliului European și președintele Comisiei cu privire la reprezentarea UE în cadrul structurilor G8 și G20. Consiliul European îi invită pe aceștia să își continue lucrările în sensul îmbunătățirii modului în care Uniunea Europeană își prezintă pozițiile în cadrul unor astfel de foruri.

  • Uniunea Europeană are nevoie de o imagine de ansamblu clară asupra chestiunilor specifice care decurg din relațiile cu fiecare dintre statele partenere. Aceasta trebuie să elaboreze o planificare pe termen mediu care să stabilească obiectivele care trebuie atinse în timp, fiecare reuniune la nivel înalt concentrându-se asupra a două sau trei chestiuni fundamentale. Prin urmare, Consiliul European solicită Înaltului Reprezentant, în colaborare cu Comisia și cu Consiliul Afaceri Externe, să evalueze perspectivele relațiilor cu toți partenerii strategici și să evidențieze în special interesele noastre și posibilele pârghii prin care pot fi realizate. Înaltul Reprezentant este invitat să prezinte în cadrul reuniunii din decembrie 2010 a Consiliului European un prim raport privind progresele înregistrate. În acest context, ar trebui să se desfășoare un proces de reflecție cu privire la frecvența, formatul și rezultatele respectivelor reuniuni la nivel înalt, care trebui să fie mai bine direcționate în sensul realizării obiectivelor UE. Consiliul European invită președintele său să ia, împreună cu președintele Comisiei și cu Înaltul Reprezentant, toate măsurile necesare în vederea îmbunătățirii procesului.

  • Serviciul European de Acțiune Externă va fi un instrument esențial de sprijinire a eforturilor depuse în direcția consolidării politicii externe a Uniunii Europene. La nivel de serviciu, acesta va oferi, sub autoritatea Înaltului Reprezentant, sprijin Consiliului European, Consiliului și Comisiei cu privire la viziunea strategică globală și coordonarea strategică necesare pentru a asigura coerența acțiunii externe a Uniunii Europene în ansamblu.

ANEXA II

Declarație privind Pakistanul

  • Consiliul European este șocat de impactul devastator al inundațiilor din Pakistan, care continuă să distrugă vieți omenești și comunități în întreaga țară. Dimensiunea dezastrului este fără precedent în istoria Pakistanului. Costul în termeni de nevoi umanitare și în ceea ce privește economia acestuia, deja fragilă, este imens. Gravitatea crizei necesită un răspuns imediat și substanțial, luând de asemenea în considerare importanța strategică a dezvoltării Pakistanului, a securității și a stabilității în regiune. Ca urmare a celui de al doilea summit UE-Pakistan, organizat în luna iunie a acestui an, Consiliul European își reiterează intenția de a consolida cooperarea în ceea ce privește chestiunile politice. Un Pakistan stabil, democratic și prosper este esențial în procesul de abordare a chestiunilor globale de tipul combaterii terorismului, al neproliferării și al combaterii narcoticelor. Buna guvernanță va fi, de asemenea, esențială pentru asigurarea unui proces de reconstrucție rapidă a țării.

  • Consiliul European reamintește eforturile recente ale UE (statele membre și Comisia) în cadrul răspunsului față de criză, în special furnizarea unui ajutor umanitar semnificativ. Acesta recunoaște importanța continuării susținerii Pakistanului pentru acordarea unui ajutor imediat și a unei asistențe pe termen mai lung în vederea redresării și a reconstrucției.

  • În acest scop, Consiliul European decide să mandateze miniștrii să convină urgent asupra unui pachet cuprinzător de măsuri pe termen scurt, mediu și mai lung, care vor ajuta la susținerea redresării Pakistanului și a dezvoltării viitoare a acestuia. Acestea ar trebui să cuprindă o asistență suplimentară semnificativă de natură umanitară și pentru dezvoltare, precum și măsuri comerciale ambițioase, esențiale pentru creșterea și redresarea economică. În această privință, Consiliul European își subliniază angajamentul ferm de a acorda în mod exclusiv Pakistanului un acces sporit pe piața UE prin intermediul reducerii imediate și limitate în timp a taxelor la importurile-cheie din Pakistan, în conformitate cu normele OMC, urmând să fie pusă în aplicare cât mai curând posibil, și de a se angaja față de eligibilitatea Pakistanului pentru SGP+ pentru 2014, cu condiția ca acesta să îndeplinească criteriile necesare. Comisia este invitată să exploreze opțiunile cu partenerii de la nivelul OMC și să își prezinte propunerea finalizată în luna octombrie ținând seama de sensibilitățile industriale existente în UE.

ANEXA III

Declarație privind procesul de pace din Orientul Mijlociu

Uniunea Europeană salută cu fermitate lansarea negocierilor directe dintre Israel și Autoritatea Palestiniană, anunțate la Washington la 2 septembrie 2010, și felicită israelienii, palestinienii și Statele Unite, precum și Cvartetul și partenerii arabi, pentru eforturile lor. Decizia părților de a se angaja în discuții de fond reprezintă un pas esențial în calea către o pace justă, durabilă și cuprinzătoare în regiune.

Reamintind Concluziile Consiliului din decembrie 2009 privind procesul de pace din Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană subliniază faptul că aceste negocieri privind toate chestiunile referitoare la statutul final ar trebui să conducă spre o soluție care să prevadă două state, statul Israel și un stat palestinian învecinat independent, democratic și viabil, care să conviețuiască în pace și securitate.

În acest context, Uniunea Europeană consideră indispensabil ca ambele părți să își păstreze calmul și să se abțină de la acțiuni care ar putea influența în mod negativ procesul de negociere. Uniunea Europeană solicită ambelor părți să își respecte angajamentele anterioare și să facă toate eforturile necesare pentru a crea un mediu care să ducă la un rezultat încununat de succes. Uniunea Europeană reamintește faptul că, în conformitate cu prevederile dreptului internațional, coloniile sunt ilegale și solicită prelungirea moratoriului decis de Israel. Uniunea Europeană continuă să solicite o oprire completă a tuturor violențelor, în special a atacurilor cu rachete și a atacurilor teroriste.

Uniunea Europeană nu va precupeți niciun efort, la fel ca și partenerii săi din Cvartet și partenerii arabi, în sprijinirea eforturilor conduse de Statele Unite pentru desfășurarea unor negocieri încununate de succes care să conducă spre un acord-cadru în termen de un an, ceea ce este în interesul israelienilor și palestinienilor, al popoarelor din regiune și al comunității internaționale. Uniunea Europeană este primul donator al palestinienilor și un partener politic și economic crucial al ambelor părți, precum și al vecinilor acestora. În această privință, Uniunea Europeană subliniază faptul că va rămâne angajată și implicată în mod activ, inclusiv prin Cvartet, pentru a sprijini și asigura succesul negocierilor și invită Înaltul Reprezentant să continue să implice pe deplin Uniunea Europeană în eforturile în desfășurare. Uniunea Europeană subliniază că este necesar ca, în procesul de pace, Cvartetul să continue să joace un rol esențial. De asemenea, subliniază importanța crucială a continuării procesului construirii statului palestinian pe care Uniunea Europeană va continua să îl sprijine în mod activ, inclusiv prin punerea în aplicare a planului Fayyad.

Reamintind Concluziile Consiliului din iunie 2010 privind Gaza, Uniunea Europeană subliniază, de asemenea, că, pentru ca pacea să fie sustenabilă, trebuie identificată o soluție durabilă pentru Gaza. Uniunea Europeană salută măsurile recente anunțate de guvernul israelian drept un important pas înainte. Uniunea Europeană solicită deplina punere în aplicare și măsuri complementare pentru a reuși o schimbare de politică fundamentală care să permită reconstrucția și revenirea economică a Gazei. UE și-a oferit sprijinul pentru realizarea acestui obiectiv. Uniunea Europeană solicită o soluție care să răspundă preocupărilor legitime ale Israelului legate de securitate.

Uniunea Europeană reamintește faptul că pacea în Orientul Mijlociu ar trebui să fie cuprinzătoare și reiterează importanța negocierilor pe linia Israel-Siria și Israel-Liban.


Side Bar