Guvernelor naționale le revine responsabilitatea de a organiza serviciile de asistență medicală și de a garanta furnizarea corespunzătoare a acestora. UE are rolul de a veni în completarea politicilor naționale prin măsuri de natură:
Politica UE, implementată prin intermediul strategiei în domeniul sănătății, vizează în special:
După cum se arată în documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Investind în sănătate”, starea de sănătate a populației afectează și prosperitatea economică.
Acțiuni specifice ale UE
UE sprijină acțiunile de prevenire a bolilor. De exemplu:
UE ajută guvernele naționale să se pregătească mai eficient pentru combaterea amenințărilor la adresa sănătății care afectează mai multe țări și să își coordoneze mai bine reacțiile, de exemplu, permițând achiziționarea în comun a vaccinurilor și a altor materiale sanitare.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, cu sediul la Stockholm, evaluează pericolele emergente, pentru a-i permite Uniunii să reacționeze rapid. Centrul colectează informații referitoare la amenințările existente și potențiale și colaborează cu omologii din statele membre pentru instituirea unor sisteme europene de monitorizare a bolilor.
Toate medicamentele din UE trebuie să fie aprobate la nivel național sau la nivelul UE, înainte de a fi introduse pe piață. Siguranța unui medicament comercializat în UE este monitorizată pe toată durata de viață a acestuia. Dacă este periculos, se adoptă măsuri rapide: vânzările sunt suspendate sau se retrage autorizația de punere pe piață.
Comisia Europeană, autoritățile naționale și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), cu sediul la Londra, joacă un rol important în acest sistem. EMA vine în sprijinul autorităților naționale de reglementare prin coordonarea activităților de evaluare științifică a calității, siguranței și eficienței medicamentelor.
Prin programul său în domeniul cercetării, Orizont 2020 , UE va cheltui, în perioada 2014-2020, circa 7,5 miliarde de euro pentru acțiuni de cercetare menite să îmbunătățească sistemele europene de sănătate.
UE intervine pentru a ajuta pacienții să obțină asistență medicală în străinătate, atunci când acest lucru este necesar sau ușor de realizat:de exemplu, dacă cel mai apropiat spital se află de cealaltă parte a frontierei sau dacă un tratament specializat este disponibil doar în străinătate.
Dreptul cetățenilor UE de a fi tratați în alt stat membru este clarificat de legislația UE privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, care:
Cardul european de asigurări sociale de sănătate facilitează accesul cetățenilor la servicii medicale dacă se îmbolnăvesc pe durata unei călătorii în altă țară din UE.
UE colaborează îndeaproape cu parteneri strategici precum Organizația Mondială a Sănătății, în vederea îmbunătățirii serviciilor medicale peste tot în lume. În acest sens, finanțează proiecte de cercetare, furnizează ajutor pentru dezvoltare, sporește accesul la medicamente etc.