Direct la conținutul principal

Istoria Uniunii Europene 1945-1959

Pacea în Europa și începuturile cooperării

Dorind să pună capăt conflictelor frecvente și sângeroase care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial, politicienii europeni încep procesul de construire a entității pe care o cunoaștem astăzi sub numele de Uniunea Europeană.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, înființată în 1951, este primul pas către asigurarea unei păci durabile. În 1957, Tratatul de la Roma instituie Comunitatea Economică Europeană (CEE) și marchează începutul noii ere a cele mai strânse cooperări întâlnite până atunci în Europa. În aceeași perioadă debutează însă și un Război Rece, care împarte continentul timp de peste 40 de ani.

8 mai 1945 – sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa

Se încheie al Doilea Război Mondial în Europa. Continentul este devastat. Milioane de persoane au murit, altele au fost rănite sau au trebuit să-și părăsească țara. Șase milioane de evrei au fost uciși în Holocaust.

4 aprilie 1949 – Este creată NATO

Se înființează Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), o alianță interguvernamentală pentru securitate între Statele Unite, Canada și 10 țări vest-europene. Până în 2020, NATO ajunge să numere 30 de membri, din care 21 de țări membre ale UE.

5 mai 1949 – Este creat Consiliul Europei

10 țări din Europa Occidentală înființează Consiliul Europei pentru a promova democrația și a proteja drepturile omului și statul de drept. Convenția europeană a drepturilor omului intră în vigoare la 3 septembrie 1953.

9 mai 1950 – Un plan pentru o nouă cooperare politică în Europa

Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, prezintă un plan pentru o cooperare mai strânsă. El propune unirea industriilor cărbunelui și oțelului din Europa de Vest. Ziua de 9 mai va deveni ulterior data la care Uniunea Europeană sărbătorește „Ziua Europei”.

18 aprilie 1951 – Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului

Pe baza planului Schuman, șase țări semnează un tratat prin care stabilesc să gestioneze în comun industria cărbunelui și pe cea a oțelului. Astfel, niciuna dintre țări nu poate fabrica singură arme de război pe care să le folosească împotriva celorlalte, cum s-a întâmplat în trecut. Cele șase țări sunt Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului ia ființă în 1952.

25 martie 1957 – Tratatele de la Roma

Pornind de la succesul Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, cele 6 țări fondatoare își extind cooperarea la alte sectoare economice. Această decizie este oficializată prin semnarea a două tratate de instituire a Comunității Economice Europene (CEE) și a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). Organismele iau ființă la 1 ianuarie 1958.

Lista statelor membre și data aderării lor la UE

19 martie 1958 – Ia naștere Parlamentul European

Prima reuniune a Adunării parlamentare europene, precursoare a Parlamentului European de astăzi, are loc la Strasbourg, Franța, Robert Schuman fiind ales președinte. Ea înlocuiește Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și își schimbă denumirea în Parlamentul European pe data de 30 martie 1962.