- Apelați numărul 00 800 6 7 8 9 10 11
- Utilizați alte opțiuni telefonice
- Scrieți-ne completând formularul de contact
- Veniți într-un birou local al UE
UE nu a avut întotdeauna dimensiunile pe care le are astăzi. Când s-au pus bazele cooperării economice la nivel european, în anul 1951, țările participante au fost Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.
De-a lungul timpului, tot mai multe țări au hotărât să adere. În prezent, Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană la data de 31 ianuarie 2020.
| Anul aderării | Țări |
|---|---|
|
1.1.1958 |
Belgia |
| Franța | |
| Germania | |
| Italia | |
| Luxemburg | |
| Țările de Jos | |
| 1.1.1973 | Danemarca |
| Irlanda | |
| Regatul Unit (s-a retras la 31 ianuarie 2020) | |
|
1.1.1981 |
Grecia |
| 1.1.1986 | Portugalia |
| Spania | |
| 1.1.1995 | Austria |
| Finlanda | |
| Suedia | |
| 1.5.2004 | Cehia |
| Cipru | |
| Estonia | |
| Letonia | |
| Lituania | |
| Malta | |
| Polonia | |
| Slovacia | |
| Slovenia | |
| Ungaria | |
| 1.1.2007 | Bulgaria |
| România | |
| 1.7.2013 | Croația |
Toate statele membre ale UE pe scurt
Euro (€) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale UE. Aceste țări formează așa-numita zonă euro.
Ce țări utilizează moneda euro?
Spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE. Este un spațiu fără frontiere interne, în care oamenii pot călători liber, în interes personal sau profesional, fără a fi supuși unor controale la frontieră. Începând cu anul 1985, acest spațiu a crescut treptat și cuprinde, în prezent, aproape toate statele membre ale UE, precum și câteva țări terțe asociate.
Odată cu eliminarea frontierelor interne, statele Schengen au înăsprit controalele la frontierele externe comune, pe baza normelor Schengen, pentru a garanta securitatea persoanelor care trăiesc sau călătoresc în acest spațiu.
Lista țărilor din spațiul Schengen
Mai multe despre spațiul Schengen
Calitatea de stat membru al UE nu se poate obține de pe o zi pe alta, ci presupune parcurgerea unei proceduri complexe. Odată îndeplinite condițiile de aderare, țările candidate trebuie să aplice legislația europeană în toate domeniile.
Orice țară care îndeplinește condițiile de aderare își poate depune candidatura. Cunoscute sub denumirea de „criteriile de la Copenhaga”, aceste condiții includ existența economiei de piață, a unei democrații stabile, a statului de drept, precum și acceptarea legislației UE, inclusiv a celei referitoare la moneda euro.
O țară care dorește să adere la UE înaintează o cerere Consiliului, iar acesta îi solicită Comisiei Europene să evalueze capacitatea statului candidat de a îndeplini criteriile de la Copenhaga. Dacă avizul Comisiei este favorabil, Consiliul trebuie să convină asupra unui mandat de negociere. Ulterior, se deschid negocieri oficiale pentru fiecare capitol de aderare în parte.
Întrucât volumul reglementărilor europene pe care fiecare țară candidată trebuie să le transpună în legislația națională este foarte mare, negocierile se derulează pe o perioadă lungă de timp. Țările candidate beneficiază de sprijin financiar, administrativ și tehnic pe durata perioadei de preaderare.
Următoarele țări sunt în plin proces de transpunere (sau integrare) a legislației UE în legislația națională:
Țările potențial candidate încă nu îndeplinesc cerințele pentru aderarea la UE:
Mai multe despre extinderea UE