Portalul european pentru tineret
Informaţii şi oportunităţi pentru tinerii din Europa.

Cum se poate preveni radicalizarea tinerilor?

HRYO
Conferința cu tema „Overcoming Youth Marginalisation” (Combaterea marginalizării tinerilor), organizată de Human Rights Youth Organisation (HRYO) la data de 3 mai 2017, a reunit experți juridici, responsabili politici și practicieni din prima linie, care au încercat să afle cum se poate soluționa problema tinerilor europeni care cad pradă extremismului violent.

În septembrie 2015, Tamimount Essaide, directorul Maison de Quartier St Antoine (MQSA) din Bruxelles, a cunoscut-o pe Saliha Ben Ali, o mamă al cărei fiu de 19 ani a murit în Siria după ce a intrat în rândurile ISIS. Saliha Ben Ali este fondatoarea Societății împotriva extremismului violent. Împreună cu MQSA și Femei fără frontiere, ea a creat inițiativa  Mother’s School  (Școala mamei), menită să ajute la înțelegerea și combaterea fenomenului tinerilor care cad pradă extremismului. „Primim telefoane de la mame preocupate de viitorul copiilor lor și se știe că mamele sunt primele care observă tristețea și izolarea la un copil. De aceea, ele pot juca un rol important în ceea ce privește avertizarea timpurie și siguranța copiilor”, explică Tamimount. După 15 săptămâni petrecute la „Școala mamei”, participantele reușesc să înțeleagă mai bine mediul în care trăiesc copiii lor și să învețe cum se face prevenirea inteligentă și cum se pot consolida legăturile emoționale dintre părinți și copii.

 

Această inițiativă ilustrează o idee împărtășită de toți vorbitorii din cadrul conferinței: pentru a combate marginalizarea tinerilor și pentru a preveni radicalizarea violentă, prima luptă trebuie dusă la nivel local.

 

Un promotor ferm al acestei abordări este Bart Somers, primarul localității Mechelen din Belgia, câștigător al ediției din 2016 a World Mayor Prize. El și-a început discursul prin a enunța două  adevăruri incomode. „În primul rând, aproape 4 200 de tineri europeni s-au alăturat ISIS și, dacă radicalizarea violentă continuă, serviciilor de securitate le va fi imposibil să îi monitorizeze pe acești tineri. În al doilea rând, deradicalizarea este un proces foarte dificil, întrucât necesită timp și bani, iar succesul nu este garantat.” Din acest motiv, Bart Somers pledează pentru prevenirea și combaterea marginalizării.

 

„Nu avem nevoie de forțe suplimentare de poliție sau de alte legi. Primul lucru pe care trebuie să îl faceți este să elaborați o politică incluzivă la nivel local, să garantați securitatea orașelor dumneavoastră și să nu permiteți ca localitățile învecinate să ducă lipsă de servicii și să încurajeze astfel infracționalitatea”, a afirmat primarul orașului Mechelen. El a mai spus că, deși pretindem că trăim într-o societate multiculturală, „în multe orașe oamenii nu trăiesc unii cu alții, ci unii lângă alții, în arhipelaguri de societăți monoculturale”.  Bart Somers a accentuat și importanța școlilor mixte, a cluburilor sportive și a cluburilor pentru tineri. La Mechelen, există un club de fotbal frecventat de jucători tineri provenind din medii culturale diverse. Totuși, în afară de fotbal, ei își fac și temele împreună și dacă iau note proaste la școală își pierd dreptul de a juca în săptămâna următoare. În plus, mai există și un club de box înființat de un fost traficant de droguri, al cărui scop este să îi ajute pe tinerii cei mai vulnerabili. Aceștia pot învăța să boxeze, atâta timp cât au rezultate bune la școală, iar dacă se implică în lupte de stradă sunt dați afară de la club.

 

Pentru Caterina Chinnici, copreședinte al intergrupului Parlamentului European privind drepturile copilului, „lupta împotriva marginalizării și discriminării ar trebui să fie o prioritate la nivel european. Prevenirea și reintegrarea trebuie să se facă prin educație”. Această abordare nu este nouă, spune Caterina Chinnici, reamintind că tatăl său, judecătorul Rocco Chinnici, asasinat de mafie în 1983, „a fost un inovator în materie de drept penal, fiind primul magistrat care a lucrat cu tineri pentru a preveni radicalizarea”.

 

 

Adélaide Vanhove, de la  Observatorul Internațional de Justiție Juvenilă, a avertizat: „Închisoarea este cel mai rău loc pentru tinerii cu probleme, pentru că există riscul să fie radicalizați și recrutați chiar pe perioada detenției”. Ea a remarcat, de asemenea, că „se acordă prea puțină atenție faptului că o parte din persoanele suspectate sau acuzate de terorism ar putea fi minori. În majoritatea statelor membre, nu există politici de combatere a terorismului adaptate copiilor”.  Vanhove crede că „măsurile represive nu mai sunt suficiente; ele ar putea chiar să aibă efectul opus”. Prin urmare, e nevoie urgentă de o strategie bazată pe prevenire. Din acest motiv, Observatorul a lansat proiectul „Prevenirea radicalizării juvenile: Promovarea utilizării unor alternative la detenție prin formare judiciară” (2016-2018). Scopul proiectului este schimbul de bune practici între judecători, procurori, executori judecătorești, avocați, mediatori și decidenți politici. Aceștia vor elabora un manual și un curs de formare on-line pentru a ajuta personalul judiciar să abordeze problema radicalizării în detenție și să studieze posibile alternative la detenție, inclusiv abordările bazate pe comunitate și familie, menite să faciliteze deradicalizarea.

 

Voluntarii au un rol important de jucat în combaterea radicalizării. Directorul Centrului european de voluntariat (CEV), Gabriella Civico, este de părere că „stereotipurile negative alimentează acțiunile conduse de ură, iar voluntariatul are puterea de a elimina aceste stereotipuri și de a promova înțelegerea și toleranța față de ceea ce este diferit, prevenind astfel extremismul”. Ea a accentuat faptul că voluntariatul construiește comunități rezistente și reprezintă domeniul ideal pentru implementarea strategiilor de prevenire. Civico a criticat, în același timp, societatea civilă tradițională „care nu combate radicalizarea și ideologia extremistă, pentru că îi lipsește expertiza necesară și se teme de reacția cetățenilor care ar putea să o acuze că tolerează infracționalitatea, ceea ce i-ar pune în pericol finanțarea”.

 

Tamimount nu a primit finanțare specifică pentru „Școala mamei”, dar pregătește deja noul program de cursuri care va începe în septembrie. Dna Essaidi a subliniat faptul că tinerii radicalizați s-au alăturat grupurilor teroriste pentru că acolo „s-au simțit ascultați”. Ea a spus că deradicalizarea este la fel de dificilă ca salvarea persoanelor racolate de secte. Dna Essaidi își amintește de cazul unui tânăr de 15 ani care s-a alăturat unui grup terorist în Siria, dar care a fost salvat prin eforturile de reconstrucție familială depuse de organizația sa. Adolescentul s-a putut întoarce acasă în Belgia și a rupt legăturile cu extremismul violent. După cum concluzionează dna Essaidi, „mama tânărului a jucat un rol crucial, ca de altfel și autoritățile locale care i-au dat o a doua șansă. El este acum student la medicină, în anul întâi”.