Cale de navigare
Actualizare : 12/2012
deen
deenfrnl
bgen
elen
daen
deenfrit
enet
enfisv
enfr
deen
elen
en
en
enit
enlv
en
enlt
deenfr
enmt
en
enpl
enpt
en
csen
enro
ensk
ensl
enes
ensv
ennl
enhu
Nu există norme valabile la nivel european cu privire la modalităţile de impozitare a veniturilor obţinute de funcţionarii publici care provin dintr-un stat membru, dar lucrează şi locuiesc în altul.
Domeniul este reglementat doar de legislaţiile naţionale şi de o serie de acorduri bilaterale privind dubla impunere, dar acestea diferă considerabil şi nu acoperă toate situaţiile posibile. Totuşi, principiile de bază, aplicabile în majoritatea cazurilor, sunt descrise mai jos.
– aceştia vă pot oferi informaţii de bază privind normele şi autorităţile fiscale din ţara în care lucraţi.Dacă sunteţi funcţionar public detaşat în străinătate, în general vi se aplică următoarele condiţii (cu excepţia cazurilor în care acordul bilateral privind dubla impunere conţine alte prevederi):
Sunteţi funcţionar public într-o ţară, dar locuiţi în alta şi faceţi zilnic naveta pentru a merge la serviciu.
În mod normal, ar trebui să plătiţi impozit pe venitul de funcţionar public doar în ţara al cărei angajat sunteţi. Termenii şi condiţiile concrete depind de prevederile acordului privind dubla impunere şi de legislaţia naţională a ţărilor vizate.
Sunteţi cetăţean al ţării A şi locuiaţi deja în ţara B când aţi obţinut un post de funcţionar public la ambasada ţării A.
În acest caz, ar trebui să plătiţi impozite doar în ţara B, pentru că aţi fost recrutat acolo, într-un moment în care eraţi deja rezident.
Mai târziu, vă hotărâţi să vă mutaţi împreună cu familia în ţara C, de unde faceţi naveta zilnic pentru a merge la serviciu în ţara B.
După ce vă stabiliţi în ţara C, ar trebui să plătiţi impozite în ţara A, pentru că nu mai sunteţi rezident al ţării B (unde aţi fost recrutat) şi nici nu lucraţi ca funcţionar public în ţara C.
Emil este cetăţean român şi s-a mutat în Italia, la Roma, unde lucra prietena lui. Şi-a căutat un loc de muncă şi a obţinut un post de secretar la ambasada română.
A devenit astfel angajat al guvernului României, iar venitul său a fost impozitat în România. Cu toate acestea, i s-a cerut să plătească impozit şi în Italia.
Emil a contactat autoritatea fiscală italiană, iar aceasta a stabilit că impozitul trebuie plătit mai degrabă în Italia decât în România. Decizia a fost motivată prin faptul că Emil nu s-a mutat în Italia ca urmare a obţinerii unui post de funcţionar public, ci a primit postul respectiv în momentul în care locuia deja acolo.
Prin urmare, Emil a solicitat restituirea sumei plătite în România şi a plătit impozit doar în Italia.
Acestea ar fi, pe scurt, situaţiile cele mai obişnuite.
Este posibil să existe şi excepţii, în baza unor convenţii fiscale internaţionale. În plus, fiecare ţară are propria definiţie a termenului de „rezident fiscal”.
Dacă aţi fost detaşat în străinătate, încercaţi să aflaţi cât mai multe informaţii suplimentare. Vă puteţi adresa administraţiei fiscale din ţara dumneavoastră. De asemenea, consilierii europeni în domeniul ocupării forței de muncă
vă pot oferi informaţii generale privind normele aplicabile la nivel naţional şi autorităţile fiscale din ţara în care v-aţi stabilit.
Informaţii despre impozitul pe venit, date de contact pentru administraţiile fiscale şi definiţii ale domiciliului fiscal, pe ţări:
deen
deenfrnl
bgen
elen
daen
deenfrit
enet
enfisv
enfr
deen
elen
en
en
enit
enlv
en
enlt
deenfr
enmt
en
enpl
enpt
en
csen
enro
ensk
ensl
enes
ensv
ennl
enhu
Pentru informaţii despre alte impozite - cum ar fi impozitele locale sau impozitele pe alte tipuri de venit, proprietăţi, donaţii sau moşteniri - contactaţi administraţia fiscală din noua dumneavoastră ţară.
Chiar dacă aţi fost detaşat în străinătate, trebuie să fiţi tratat ca rezident al ţării care vă plăteşte salariul. Aveţi acest drept dacă:
Caetano lucrează ca funcţionar public portughez în Luxemburg şi plăteşte impozit pe venit în Portugalia. Administraţia fiscală portugheză nu-i permite să-şi includă în declaraţia fiscală o deducere a dobânzii ipotecare, la care au dreptul toţi rezidenţii din Portugalia. Refuzul său este motivat de faptul că apartamentul lui Caetano nu se află în Portugalia.
În baza legislaţiei UE, administraţia fiscală portugheză este obligată să-i acorde lui Caetano dreptul la deducerea respectivă, atâta timp cât aceasta este posibilă pentru locuinţele din Portugalia.
Caetano trebuie să solicite consiliere personalizată
cu privire la soluţionarea acestui caz de discriminare.
Nu ați găsit informația pe care o căutați? Aveți o problemă de rezolvat?