Cale de navigare
Actualizare : 12/2012
Persoanele care lucrează în alte ţări (ca angajaţi sau lucrători independenţi) şi membrii de familie aflaţi în întreţinerea acestora sunt asiguraţi în cadrul sistemului de securitate socială al ţării gazdă.
Prestaţiile sociale (concediu medical, concediu de maternitate/paternitate, pensii, asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, ajutoare de deces, indemnizaţii de şomaj, pensii anticipate, prestaţii familiale etc.) depind de legislaţia ţării respective.
Sistemul de asigurări sociale din ţara în care vă stabiliţi poate fi diferit de sistemul cu care sunteţi obişnuit.
Orice neînţelegere în domeniu poate avea consecinţe grave. De aceea, este bine să verificaţi care sunt drepturile de securitate socială din ţara în care vă stabiliţi
.
În numeroase ţări din UE, drepturile de care beneficiaţi depind de perioadele în care aţi contribuit la sistemul de asigurări sociale.
Ţara în care depuneţi cererea de prestaţii sociale este obligată să ia în calcul toate perioadele în care aţi lucrat sau plătit contribuţii în alte ţări din UE, ca şi cum perioadele respective ar fi reglementate de propria legislaţie.
În caz contrar, adresaţi-vă serviciilor noastre de asistenţă.
Ana, cetăţean polonez, a lucrat 6 ani în Polonia şi 2 ani în Germania.
În urma unui accident rutier, a rămas imobilizată la pat. A depus o cerere de pensie de invaliditate atât în Polonia, cât şi în Germania.
Însă autorităţile germane i-au respins cererea, pe motiv că nu lucrase pe teritoriul ţării timp de 5 ani - perioada minimă după care se poate acorda o pensie de invaliditate în Germania.
Totuşi, autorităţile ar fi trebuit să ia în calcul şi anii în care a lucrat în Polonia, caz în care totalul de 8 ani ar fi depăşit cu mult limita minimă.
Aşadar, Ana are dreptul să primească pensie de invaliditate de la ambele ţări, direct proporţional cu anii lucraţi în fiecare ţară.
Ţările UE decid prestaţiile la care aveţi dreptul, potrivit legislaţiei proprii. Ele stabilesc, de asemenea, perioadele de lucru necesare pentru a avea dreptul la indemnizaţia de şomaj, regulile de calcul al prestaţiilor şi durata de acordare a acestora. De exemplu, este posibil ca perioada de şomaj să fie de 24 de luni în ţara de origine şi de doar 12 luni în cea de destinaţie.
Parametrii principali referitori la prestaţiile de şomaj sunt:
În general, cererea de acordare a indemnizaţiei de şomaj se depune în ţara în care aţi lucrat ultima dată.
Contactaţi oficiul de ocupare al forţei de muncă din ţara respectivă pentru a afla dacă puteţi reveni în ţara de origine pentru a fi luat în evidenţă ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă.
Line, din Danemarca, a locuit şi a lucrat o perioadă în Cipru. Când şi-a pierdut locul de muncă, a solicitat o indemnizaţie de şomaj.
Nu mică i-a fost mirarea să afle că are dreptul la doar 156 de zile de ajutor de şomaj, în timp ce în Danemarca perioada s-ar fi putut extinde până la 4 ani. Line nu îşi închipuise că diferenţele pot fi atât de mari.
Sistemele de securitate socială diferă mult pe teritoriul UE. Nu plecaţi în altă ţară fără să vă informaţi care sunt drepturile de care beneficiaţi acolo
.
Este posibil ca diferenţele la nivelul prestaţiilor sociale să fie semnificative, mai ales în cazul prestaţiilor familiale/ parentale - unele ar putea chiar să nu fie oferite în toate statele membre.
Mai multe despre:
Prestaţii familiale şi parentale
Când solicitaţi o pensie de invaliditate, este posibil ca fiecare dintre ţările în care aţi lucrat să vă ceară să efectuaţi un examen medical. În timp ce una dintre ţări v-ar putea încadra în incapacitate de muncă în proporţie de 70%, o alta ar putea să considere că sunteţi total apt de muncă.
În general, cererea de acordare a indemnizaţiei de şomaj se depune în ţara în care aţi lucrat ultima dată.
Dacă aţi fost lucrător transfrontalier (ca angajat sau persoană care desfăşoară activităţi independente, revenind în ţara de domiciliu cel puţin o dată pe săptămână), trebuie să depuneţi cererea în ţara în care locuiţi.
Dacă aţi lucrat într-o ţară dar aţi locuit în alta, în care aţi revenit mai rar de o dată pe săptămână, puteţi solicita indemnizaţia de şomaj şi în ţara de domiciliu, şi în cea în care aţi lucrat.
Dacă doriţi să vă căutaţi un loc de muncă în altă ţară din UE, puteţi să vă transferaţi, în anumite condiţii, indemnizaţia de şomaj. Transferul se poate face, în general, pe o perioadă de 3 luni, care poate fi prelungită până la maxim 6 luni.
Pentru a afla ce drepturi de şomaj aveţi, contactaţi oficiile de ocupare a forţei de muncă din ţara relevantă.
Arthur, din Germania, a rămas şomer în 2008. A obţinut un contract de muncă cu durata de 1 an în Budapesta, dar şi-a păstrat domiciliul în Germania, unde revenea frecvent. Când şi-a pierdut şi acest loc de muncă, ar fi putut solicita indemnizaţia de şomaj în Ungaria, dar a preferat să-şi depună dosarul în Germania. Autorităţile germane i-au acordat indemnizaţia fără probleme.
Regulile de mai sus sunt valabile pentru lucrătorii independenţi de la 1 mai 2010. Dacă aveţi probleme cu recunoaşterea drepturilor dumneavoastră, apelaţi la serviciile noastre de asistenţă.
Dacă v-aţi pierdut locul de muncă din altă ţară şi aţi decis să rămâneţi acolo, trebuie să fiţi luat în evidenţa autorităţilor, ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. În aceste condiţii, veţi beneficia de acelaşi tratament ca şi cetăţenii ţării respective.
Dacă vi se cere să dovediţi că aţi lucrat şi v-aţi plătit contribuţiile sociale în străinătate, probabil va trebui să solicitaţi formularul U1 (fostul formular E 301) de la autorităţile din ţara în care aţi lucrat.
Autorităţile care vă analizează dosarul pot obţine aceste informaţii direct de la omologii din alte ţări, însă formularul U1 va scurta probabil timpul de procesare.
Dacă v-aţi pierdut locul de muncă din altă ţară şi aţi decis să reveniţi în ţara de origine, contactaţi oficiul naţional de ocupare a forţei de muncă pentru a afla dacă aveţi dreptul la indemnizaţia de şomaj, chiar dacă aţi lucrat o perioadă în străinătate.
Dacă aveţi acest drept, va trebui:
Autorităţile care vă analizează dosarul pot obţine aceste informaţii direct de la omologii din alte ţări, însă formularul U1 va scurta probabil timpul de procesare.
Dacă nu aveţi acest drept, puteţi solicita o autorizaţie de transfer al indemnizaţiei de şomaj, pe o perioadă de 3 luni, de la ţara în care aţi rămas şomer, către:
A se vedea şi:
Pentru a trece de la un sistem naţional de securitate socială la altul, aţi putea avea nevoie de următorul formular, pe care trebuie să-l prezentaţi în noua ţară în care veţi lucra:
formularul U1 (fostul formular E 301) — atestat privind perioadele de asigurare care trebuie luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de şomaj. Pentru a-l obţine, contactaţi oficiul de ocupare a forţei de muncă din ultima ţară/ ultimele ţări în care aţi lucrat. Apoi, înaintaţi-l oficiului de ocupare a forţei de muncă din ţara în care doriţi să solicitaţi indemnizaţia.
Când călătoriţi în străinătate, aveţi dreptul la toate îngrijirile medicale care se dovedesc necesare pe durata şederii în
ţările din UE (inclusiv în ţara din care proveniţi, chiar dacă nu mai locuiţi acolo), datorită cardului european de asigurări sociale de sănătate
.
Nu ați găsit informația pe care o căutați? Aveți o problemă de rezolvat?
În acest caz, cele 27 de state membre ale UE + Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia
În acest caz, cele 27 de state membre ale UE + Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia
În acest caz, cele 27 de state membre ale UE + Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia