Cale de navigare

Distribuie pe 
	Distribuie pe Facebook
  
	Distribuie pe Twitter
  
	Distribuie pe google+
  
	Distribuie pe linkedIn

Lucrători şi pensionari

Actualizare : 16/10/2013

Membri de familie din afara UE

Soţ / copii / părinţi

Aflaţi ce drepturi au membrii de familie provenind din afara UE care doresc să locuiască în noua dumneavoastră ţară.

Şedere în străinătate pe o durată mai mică de 3 luni

Soţul/soţia, copiii/nepoţii sau părinţii/bunicii provenind din afara UE pot sta cu dumneavoastră în altă ţară din UE. Pentru o şedere mai mică de 3 luni, tot ceea ce le trebuie este un paşaport valabil şi uneori, în funcţie de ţara de provenienţă, o viză de intrare.

Mai multe despre cerinţele în materie de viză şi posibilele derogări

Înainte de a pleca, adresaţi-vă consulatului ţării în care mergeţi pentru a afla dacă membrii de familie provenind din afara UE au nevoie de o viză de intrare şi cât durează pentru a o obţine.

Semnalarea prezenţei

În unele ţări din UE, soţul/soţia, copiii/nepoţii sau părinţii/bunicii provenind din afara Uniunii trebuie să-şi semnaleze prezenţa pe teritoriul ţării, într-un interval rezonabil de timp de la data sosirii. Cei care nu respectă această regulă pot fi sancţionaţi, de exemplu cu o amendă.

Înainte de a pleca, verificaţi termenele limită şi condiţiile referitoare la semnalarea prezenţei pe lângă autorităţile naţionale.

Soţul/soţia, copiii, părinţii trebuie să aibă paşaportul permanent asupra lor.

În unele ţări, ar putea fi amendaţi sau reţinuţi temporar dacă îşi uită paşaportul acasă, dar nu pot fi expulzaţi doar din acest motiv.

Egalitate de tratament

Pe durata sejurului, trebuie trataţi ca şi cetăţenii ţării respective, mai ales în ceea ce priveşte accesul la locurile de muncă, remunerarea, măsurile de facilitare a inserţiei pe piaţa muncii, înscrierea în şcoli etc.

Chiar dacă se află în ţară ca simpli turişti, nu trebuie să li se ceară să plătească mai mult, de exemplu pentru biletele de intrare la muzeu sau pentru transport.

Excepţie: Dacă sunteţi pensionar, unele ţări din UE pot decide să nu vă acorde, dumneavoastră şi membrilor de familie, sprijin financiar, pe durata primelor 3 luni de şedere în ţară.

Expulzare

În cazuri excepţionale, autorităţile din noua ţară pot decide expulzarea soţului/soţiei, copiilor/nepoţilor, părinţilor/bunicilor provenind din afara UE, pe motive de ordine, de securitate sau sănătate publică, dar numai dacă pot dovedi că acestea reprezintă o ameninţare serioasă.  

Decizia de expulzare trebuie să li se comunice în scris. Trebuie să includă toate motivele invocate şi informaţii privind modalităţile de atac şi data până la care se poate contesta decizia în cauză.

Şedere în străinătate pe o durată mai mare de 3 luni

Lucrători

Dacă lucraţi în altă ţară - ca salariat, lucrător independent sau detaşat - soţul/soţia provenind din afara UE, precum şi copiii/nepoţii, părinţii/bunicii care provin din afara UE şi sunt în întreţinerea dumneavoastră pot locui în ţara respectivă fără a fi nevoiţi să îndeplinească vreo condiţie.

Pensionari

Dacă sunteţi pensionar şi locuiţi în altă ţară, soţul/soţia, copiii/nepoţii, părinţii/bunicii care provin din afara UE şi sunt în întreţinerea dumneavoastră pot locui în ţara respectivă dacă aveţi (pentru dumneavoastră şi pentru restul familiei):

  • suficiente venituri pentru a trăi fără a solicita sprijin financiar
  • asigurare completă de sănătate în ţara respectivă.

Autorităţile naţionale nu vă pot impune să faceţi dovada unui venit superior pragului începând de la care familia dumneavoastră ar putea avea dreptul la un ajutor pentru venitul de bază în ţara respectivă.

Permis de şedere

Soţul/soţia, copiii/nepoţii sau părinţii/bunicii provenind din afara UE trebuie să solicite din partea autorităţilor locale (în general primăria sau poliţia) un permis de şedere, în termen de 3 luni de la data sosirii. În acest scop, vor avea nevoie de:

  • un paşaport valabil
  • certificatul dumneavoastră de înregistrare sau orice altă dovadă că locuiţi în ţara respectivă
  • dovada că au o legătură de rudenie cu dumneavoastră, de exemplu, un certificat de naştere sau de căsătorie
  • pentru copii/nepoţi, dovada că au mai puţin de 21 de ani sau că se află în întreţinerea dumneavoastră
  • pentru părinţi/bunici, dovada că se află în întreţinerea dumneavoastră.

Nu vi se poate cere niciun alt document suplimentar.

Eliberarea permisului de şedere este, în general, gratuită. În cazul în care se plăteşte, permisul de şedere nu trebuie să coste mai mult decât cartea de identitate a cetăţenilor ţării respective.

Permisul de şedere trebuie să indice clar faptul că titularul face parte din familia unui cetăţean al UE.

Autorităţile trebuie să ia o decizie în termen de 6 luni. Dacă acest termen nu este respectat, adresaţi-vă serviciilor noastre de asistenţă.

Permisul de şedere este valabil timp de 5 ani (sau mai puţin, în funcţie de durata şederii), însă este posibil ca titularul să fie nevoit să le comunice autorităţilor eventualele schimbări de adresă.

În multe ţări, soţul/soţia, copiii/nepoţii sau părinţii/bunicii vor trebui să aibă permanent asupra lor permisul de şedere şi paşaportul. Dacă le uită acasă, ar putea fi amendaţi, dar nu vor putea fi expulzaţi doar din acest motiv.

Înregistrarea

Soţul/soţia, copiii/nepoţii sau părinţii/bunicii trebuie să se înregistreze pe lângă autorităţile din noua ţară (în general primăria sau poliţia), în termen de 3 luni de la data sosirii. Ulterior, li se va emite un permis de şedere.

Pentru a obţine un permis de şedere, soţul, copiii sau părinţii provenind din afara UE vor avea nevoie de:

  • un paşaport valabil
  • certificatul dumneavoastră de înregistrare sau orice altă dovadă că locuiţi în ţara respectivă
  • dovada că au o legătură de rudenie cu dumneavoastră, de exemplu, un certificat de naştere sau de căsătorie
  • pentru copii/nepoţi, dovada că au mai puţin de 21 de ani sau că se află în întreţinerea dumneavoastră
  • pentru părinţi/bunici, dovada că se află în întreţinerea dumneavoastră.

Acestea sunt singurele documente care li se pot solicita.

În general, permisul de şedere se eliberează gratuit. În cazul în care se percep taxe, acestea nu trebuie să fie mai mari decât cele pe care le plătesc cetăţenii ţării respective pentru a obţine documente similare.

Permisul de şedere trebuie să indice clar faptul că titularul face parte din familia unui cetăţean al UE.

Autorităţile trebuie să ia o decizie în termen de 6 luni.  Dacă acest termen nu este respectat, adresaţi-vă serviciilor noastre de asistenţă.

Permisul de şedere ar trebui să fie valabil timp de 5 ani (sau pe toată durata şederii, dacă intenţionaţi să staţi mai puţin). Totuşi, orice schimbare de adresă trebuie comunicată autorităţilor.

În multe ţări, soţul/soţia, copiii/nepoţii sau părinţii/bunicii vor trebui să aibă permanent asupra lor permisul de şedere.  Dacă le uită acasă, ar putea fi amendaţi, dar nu vor putea fi expulzaţi doar din acest motiv.

Egalitate de tratament

Pe durata şederii în noua dumneavoastră ţară, soţul/soţia, copiii/nepoţii, părinţii/bunicii provenind din afara UE trebuie trataţi ca şi cetăţenii ţării respective, mai ales în ceea ce priveşte accesul la locurile de muncă, remunerarea, măsurile de facilitare a inserţiei pe piaţa muncii, înscrierea în şcoli etc.

Cererea de părăsire a teritoriului ţării / Expulzarea

Soţul/soţia, copiii/nepoţii, părinţii/bunicii provenind din afara UE pot locui în altă ţară din UE atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de şedere. În caz contrar, autorităţile naţionale le pot cere să părăsească ţara - dar nu îi pot expulza.

În cazuri excepţionale, pot fi expulzaţi pe motive de ordine sau securitate publică, dar numai dacă autorităţile pot dovedi că reprezintă o ameninţare serioasă.

Decizia de expulzare sau de părăsire a teritoriului trebuie să li se comunice în scris, să precizeze motivele invocate şi să conţină informaţii privind modalităţile de apel şi data până la care decizia poate fi contestată.

Caz real

Membrii de familie provenind din afara UE beneficiază de anumite drepturi, conform legislaţiei UE

Irina este cetăţean german şi locuieşte în Regatul Unit. Mama ei, de origine rusă, doreşte să obţină un permis de şedere şi, în acest scop, le înmânează autorităţilor britanice paşaportul.

Acestea o informează pe Irina că întrega procedură ar putea dura un an. Mama Irinei se teme că, fără paşaport, nu mai poate merge în Rusia de Crăciun şi nici nu i se va mai permite să se întoarcă în Regatul Unit după aceea.

Potrivit legislaţiei europene, autorităţile britanice trebuie să elibereze permisul de şedere în termen de 6 luni şi nu pot reţine paşaportul solicitantului în această perioadă.

Deces

Dacă un cetăţean european locuieşte legal în altă ţară din UE şi decedează înainte de a obţine dreptul de şedere permanentă, soţul/soţia, copiii/nepoţii sau părinţii/bunicii provenind din afara UE pot rămâne în continuare în ţara respectivă, cu condiţia să fi locuit acolo cel puţin 1 an înainte de data la care a survenit decesul.

Pentru a rămâne în ţară, membrii de familie provenind din afara UE trebuie, de asemenea, să îndeplinească toate condiţiile în materie de rezidenţă aplicabile cetăţenilor UE.

Verificaţi condiţiile şi formalităţile pentru:

Divorţ

Dacă divorţaţi înainte de a obţine dreptul de şedere permanentă în altă ţară (care se acordă, în general, după 5 ani), soţul/soţia, copiii/nepoţii, părinţii/bunicii pot rămâne în continuare în ţara respectivă dacă:

  • au locuit acolo timp de cel puţin 1 an, iar
  • căsătoria dumneavoastră a durat cel puţin 3 ani înainte de demararea procedurii de divorţ.

Pentru a rămâne în ţară, membrii de familie provenind din afara UE trebuie, de asemenea, să îndeplinească toate condiţiile în materie de rezidenţă aplicabile cetăţenilor UE.

Verificaţi condiţiile şi formalităţile pentru:

Şedere permanentă

Dacă au locuit legal în altă ţară din UEtimp de 5 ani, continuu, soţul/soţia, copiii/nepoţii, părinţii/bunicii provenind din afara UE obţin automat dreptul de şedere permanentă fără a fi nevoiţi să îndeplinească alte condiţii - pot rămâne în ţara respectivă pe termen nelimitat, chiar dacă nu muncesc şi au nevoie de sprijin financiar.

Continuitatea şederii nu este afectată de:

  • absenţe temporare (mai puţin de 6 luni pe an)
  • absenţe mai mari justificate (serviciul militar obligatoriu)
  • o absenţă mai mică de 12 luni consecutive justificată de motive importante, cum ar fi sarcina şi naşterea, o boală gravă, muncă, formare profesională sau detaşare în altă ţară.

Trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi, prestaţii şi avantaje ca şi cetăţenii ţării respective.

Îşi pot pierde dreptul de şedere permanentă, dacă locuiesc în afara ţării pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.

Lucrători

Dacă un cetăţean european munceşte ca salariat sau lucrător independent în altă ţară din UE, dar decedează înainte de a obţine dreptul de şedere permanentă, soţul/soţia, copiii/nepoţii, părinţii/bunicii provenind din afara UE pot beneficia de un tratament special. Acesta poate include chiar şi dreptul de şedere permanentă, dacă:

  • decesul a survenit ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale sau
  • persoana decedată se afla deja în ţara respectivă de cel puţin 2 ani (fără întrerupere), în momentul în care a survenit decesul.

Şedere permanentă

Aflaţi cum puteţi obţine un permis de şedere permanentă care să vă dea dreptul de a locui necondiţionat într-o ţară.

Cererea de părăsire a teritoriului ţării / Expulzarea

Soţul/soţia, copiii/nepoţii, părinţii/bunicii provenind din afara Uniunii pot locui în altă ţară din UE atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de şedere. În caz contrar, autorităţile naţionale le pot cere să părăsească ţara, dar nu îi pot expulza.

În cazuri excepţionale, pot fi expulzaţi pe motive de ordine sau securitate publică, dar numai dacă autorităţile pot dovedi că reprezintă o ameninţare serioasă.

Decizia de expulzare sau de părăsire a teritoriului trebuie să li se comunice în scris, să precizeze motivele invocate şi să conţină informaţii privind modalităţile de apel şi data până la care decizia poate fi contestată.

Încă mai aveți nevoie de ajutor?

Footnote

În acest caz, cele 27 de state membre ale UE + Islanda, Liechtenstein şi Norvegia

Retour au texte en cours.

În acest caz, cele 27 de state membre ale UE + Islanda, Liechtenstein şi Norvegia

Retour au texte en cours.