Cale de navigare

Bunuri

Actualizare 05/2011

Datorită existenţei unei pieţe unice eficiente, întreprinderile din UE pot vinde şi cumpăra mărfuri pe tot teritoriul Uniunii.

Libera circulaţie a mărfurilor

UE a îndepărtat obstacolele care împiedicau, în trecut, importurile şi exporturile, iar întreprinderile au acum libertatea de a transporta şi de a vinde mărfuri peste tot în Uniune.

Restricţii

Ţările din UE pot restricţiona libera circulaţie a mărfurilor doar în situaţii excepţionale, justificate de apărarea interesului public, pe motive cum ar fi protecţia sănătăţii şi siguranţei publice, protecţia mediului sau asigurarea bunăstării consumatorilor. Restricţiile trebuie să fie proporţionale cu riscurile.

Libera circulaţie a mărfurilor poate fi de asemenea restricţionată, ca măsură de precauţie, când există informaţii ştiinţifice conform cărora bunurile ar putea reprezenta o ameninţare la adresa oamenilor, animalelor, plantelor sau mediului.

Noul cadru legislativ

UE a adoptat noi reglementări menite să înlăture ultimele obstacole din calea liberei circulaţii a mărfurilor, prin:

  • consolidarea aplicării legislaţiei europene în materie de piaţă
  • o mai bună legiferare în materie de supraveghere a pieţei
  • un cadru comun pentru comercializarea produselor
  • consolidarea credibilităţii marcajului CE
  • asigurarea unui sistem operaţional de recunoaştere reciprocă.

Armonizarea

Având în vedere că diferenţele dintre cerinţele de ordin tehnic impuse de fiecare ţară pot constitui o piedică în calea comerţului, UE a adoptat măsuri de armonizare pentru câteva produse, în principal pentru mărfurile cu grad mare de risc, cum ar fi produsele farmaceutice, vehiculele, jucăriile, produsele chimice, echipamentele electrice şi mecanice şi aparatura medicală. Produsele fabricate conform acestor norme pot fi comercializate în toate ţările UE.

Standardizare

Începând cu anii 1980, UE a dezvoltat o nouă abordare a armonizării, bazată pe standardizare.

Legislaţia UE, prin aşa-numitele directive de tip „noua abordare”, stabileşte cerinţele principale pe care trebuie să le respecte produsele pentru a putea fi comercializate pe teritoriul Uniunii. Transformarea acestora în specificaţii tehnice rămâne la latitudinea producătorilor.

Pentru a le veni în ajutor, au fost publicate, până în prezent, circa 20 000 de standarde europene. Se consideră că produsele care respectă standardele europene respectă şi cerinţele principale prevăzute de directivele UE. Sistemul este totuşi voluntar, producătorii având libertatea de a alege alte soluţii tehnice pentru a îndeplini cerinţele respective.

Standardele europene armonizate sunt elaborate de către Comitetul european pentru standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (CENELEC) şi Institutul European de Standarde în Telecomunicaţii (ETSI) - după ce toate părţile interesate (sectorul industrial, autorităţi publice, consumatori, organizaţii de protecţia mediului, uniuni sindicale) au ajuns la un consens. 

Standardizarea reprezintă un instrument strategic pentru promovarea inovării şi competitivităţii. Obiectivul UE este de a garanta că standardele ţin pasul cu noile descoperiri şi de a încuraja părţile implicate (mai ales întreprinderile mici) să participe la procesul de standardizare.

Marcajul CE

Prezenţa marcajului CE pe un produs arată faptul că acesta se conformează tuturor cerinţelor UE relevante. Ţările din Uniune nu pot restricţiona accesul pe piaţă al produselor care poartă marcajul CE, decât dacă există dovezi că acestea nu respectă normele.

Recunoaştere reciprocă

În sectoarele în care nu s-a realizat o armonizare, comerţul se bazează pe principiul recunoaşterii reciproce: produsele fabricate sau comercializate conform legii într-o ţară din UE pot fi comercializate şi în celelalte state, chiar dacă nu corespund în întregime cerinţelor tehnice locale (formă, dimensiuni, greutate, compoziţie, etichetare sau ambalare). Astfel, întreprinderile îşi pot desfăşura activitatea peste tot în UE, atâta timp cât se conformează legislaţiei în vigoare în propria ţară.

Puncte de informare despre produse

În fiecare stat membru au fost înfiinţate puncte de informare despre produse, care le oferă întreprinderilor şi autorităţilor informaţii privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce şi normele tehnice specifice existente la nivel naţional.

Punctele de informare despre produse trebuie:

  • să informeze întreprinderile şi autorităţile cu privire la normele tehnice specifice care se aplică la nivel naţional unui anumit tip de produs, în cazul în care produsul respectiv nu este reglementat şi armonizat la nivelul UE
  • să le furnizeze întreprinderilor datele de contact ale autorităţilor competente care răspund de aplicarea normelor tehnice în cauză
  • să informeze întreprinderile cu privire la remediile posibile pe care le au la dispoziţie în ţara lor, în cazul apariţiei unei dispute în relaţia cu autoritatea competentă.

Punctele de informare despre produse trebuie să răspundă în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii de informare şi nu au dreptul de a percepe taxe pentru furnizarea de informaţii.

Resurse

Comisia Europeană propune un site de internet care să publice informaţii despre modalităţile de depunere a unei reclamaţii împotriva unui stat membru în legătură cu aplicarea oricărui tip de măsuri (legi, regulamente sau acţiuni administrative) şi practici incompatibile cu prevederile sau principiile legislaţiei europene.

Verificaţi şi legislaţia pe această temă din:

Încă mai aveți nevoie de ajutor?

Încă mai aveți nevoie de ajutor?

Asistenţă suplimentară

SOLVIT le oferă sprijin întreprinderilor care se confruntă cu probleme din cauza faptului că autorităţile naţionale aplică incorect legislaţia privind piaţa UE.

Enterprise Europe Network le oferă întreprinderilor informaţii şi consiliere cu privire la libera circulaţie a mărfurilor.

CEN-CENELEC şi organizaţiile naţionale de standardizare au înfiinţat o reţea a serviciilor naţionale de asistenţă pentru IMM-uri, care oferă informaţii în materie de standardizare.