Cale de navigare

Servicii

Actualizare 05/2011

Libertatea de stabilire şi libertatea de a presta servicii reprezintă două principii europene esenţiale care stau la baza pieţei unice a serviciilor. Aceste principii le permit antreprenorilor europeni să înfiinţeze o întreprindere în orice ţară din UE sau să furnizeze temporar servicii transfrontaliere, în alte state membre, fără să stabilească un sediu secundar în statele respective – de exemplu, prin deplasări în alte ţări, prin internet etc.

Directiva privind serviciile

Având în vedere că întreprinderile se confruntă în continuare cu proceduri administrative complexe, lungi şi nesigure din punct de vedere juridic, atunci când încearcă să acceseze sau să presteze servicii în alte state membre, UE a adoptat un act legislativ, respectiv Directiva privind serviciile, prin care intenţionează să le ofere întreprinderilor un cadru mai clar şi mai simplu. Directiva a trebuit să fie implementată de toate ţările UE până la sfârşitul anului 2009.

În această Directivă, UE a introdus o serie de norme în vederea simplificării procedurilor necesare pentru demararea unei activităţi de prestări servicii şi pentru furnizarea transfrontalieră de servicii. Directiva consolidează şi drepturile beneficiarilor de servicii.

Înfiinţarea unei întreprinderi

Statele membre au fost obligate să îşi simplifice procedurile şi formalităţile legate de prestarea de servicii. De asemenea, li s-a cerut să înfiinţeze puncte unice de contact - portaluri de guvernare electronică, prin care întreprinderile să poată obţine toate informaţiile de care au nevoie şi prin care să îndeplinească procedurile administrative.

În plus, statele membre au fost obligate să elimine sistemele de autorizare inutile sau disproporţionate, cerinţele cu caracter discriminatoriu pe criterii de naţionalitate sau de reşedinţă şi cerinţele extrem de restrictive, cum ar fi testul privind „nevoile economice” (prin care întreprinderilor li se solicită să efectueze studii de piaţă, pentru a le dovedi autorităţilor că există cerere pentru serviciile lor).

Prestarea de servicii transfrontaliere

Directiva privind serviciile stabileşte principiul libertăţii de a presta servicii: statele membre nu pot impune cerinţe naţionale discriminatorii, inutile sau disproporţionate furnizorilor de servicii provenind din altă ţară - de exemplu obţinerea unei autorizaţii sau instituirea unui anumit tip de infrastructură.

În situaţii excepţionale, pot fi impuse anumite cerinţe, dacă au la bază unul din următoarele motive: politică publică, securitate publică, protecţia sănătăţii publice sau protecţia mediului. De asemenea, există anumite derogări generale de la clauza privind libertatea de a presta servicii, printre care detaşarea lucrătorilor în străinătate şi recunoaşterea calificărilor profesionale.

În cazul acelor cerinţe administrative care pot fi impuse, întreprinderile vor putea obţine informaţiile necesare şi îndeplini formalităţile prin intermediul unor puncte unice de contact.

Drepturile beneficiarilor de servicii

Directiva consolidează şi drepturile beneficiarilor de servicii: este necesar ca persoanele juridice şi consumatorii să poată utiliza serviciile furnizorilor stabiliţi în alte state membre fără a fi nevoiţi să obţină o autorizaţie prealabilă sau să se confrunte cu cerinţe discriminatorii pe criterii de naţionalitate sau reşedinţă.

Autorităţile naţionale sunt obligate să ofere informaţii generale şi sprijin cu privire la drepturile consumatorilor şi la procedurile privind căile de atac pe care aceştia le au la dispoziţie.

 Servicii care fac obiectul Directivei

Directiva privind serviciile se aplică, printre altele, următoarelor servicii:

  • profesii reglementate (de exemplu, consilieri juridici şi fiscali, arhitecţi, ingineri, contabili, inspectori)
  • servicii în construcţii
  • meşteşuguri
  • servicii pentru întreprinderi (de exemplu, mentenanţa birourilor, consultanţă în management, organizarea de evenimente, recuperarea datoriilor, servicii de publicitate şi recrutare)
  • activităţile comerciale de distribuţie, inclusiv comerţul cu amănuntul şi comerţul en gros de bunuri şi servicii
  • servicii turistice (de exemplu, serviciile furnizate de agenţiile de turism)
  • servicii recreative (de exemplu, servicii furnizate de centrele sportive şi de parcurile de distracţii)
  • servicii din domeniul instalării şi întreţinerii echipamentelor
  • servicii de informare (de exemplu, portaluri de internet, activităţile agenţiilor de ştiri, activităţi de publicare şi programare IT)
  • servicii de cazare şi alimentaţie (de exemplu, hoteluri, restaurante şi servicii de catering)
  • servicii în domeniul formării şi educaţiei
  • închiriere, inclusiv serviciile de închiriere de autoturisme şi leasing
  • servicii imobiliare
  • servicii de certificare şi testare
  • servicii de ajutor la domiciliu (de exemplu, servicii de curăţenie, bone sau grădinărit).

Directiva privind serviciile nu se aplică în cazul următoarelor servicii:

  • activităţile reglementate integral de UE: servicii financiare, comunicaţii electronice şi transport
  • servicii de asistenţă medicală, servicii furnizate de agenţii de ocupare temporară a forţei de muncă, servicii de securitate privată, servicii audiovizuale, jocuri de noroc, anumite servicii sociale, serviciile furnizate de notari şi executori judecătoreşti (numiţi de autorităţile publice).

În orice situaţie, normele şi reglementările naţionale legate de aceste servicii cărora nu li se aplică Directiva trebuie să respecte alte dispoziţii din legislaţia europeană - în special libertatea de stabilire şi libertatea de a presta servicii, aşa cum prevede Tratatul privind funcţionarea UE.

Verificaţi şi legislaţia pe această temă din:

Încă mai aveți nevoie de ajutor?

Încă mai aveți nevoie de ajutor?

Asistenţă suplimentară

 SOLVIT le oferă sprijin întreprinderilor care se confruntă cu probleme din cauza faptului că autorităţile naţionale aplică incorect reglementările privind piaţa UE.

Enterprise Europe Network le oferă întreprinderilor informaţii şi consiliere cu privire la libera circulaţie a serviciilor.

Site-ul dedicat Directivei privind serviciile oferă informaţii şi sfaturi referitoare la furnizarea de servicii în cadrul pieţei interne.

Dacă doriţi să înfiinţaţi o companie sau să prestaţi servicii transfrontaliere temporare în spaţiul UE/SEE (cele 27 de state membre ale UE, la care se adaugă Islanda, Liechtenstein şi Norvegia), apelaţi la „ghişeele unice” – membre ale reţelei EUGO –, care vă vor ajuta la îndeplinirea tuturor formalităţilor administrative necesare online! Aflaţi informaţiile de care aveţi nevoie şi trimiteţi-vă cererile online către autorităţile responsabile. Acum nu mai trebuie să luaţi legătura pe rând cu mai multe autorităţi – ghişeul unic se va ocupa de acest lucru!