Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Discurs

DISCURSUL PREȘEDINTELUI JEAN-CLAUDE JUNCKER PRIVIND Starea Uniunii 2017*

Bruxelles, 13 septembrie 2017

1

INTRODUCERE – AVEM VÂNTUL ÎN PÂNZE

Domnule președinte, stimați deputați în Parlamentul European,

Când m-am aflat în fața dumneavoastră anul trecut, am avut de rostit un discurs ceva mai ușor.

Era clar pentru toată lumea că Uniunea noastră nu era într-o situație bună,

Europa fusese greu încercată de un an care ne-a zdruncinat chiar din temelie.

Aveam la dispoziție doar două opțiuni: fie să ne reunim în jurul unei agende europene pozitive, fie să se retragă fiecare în colțul său.

În această situație, am propus să rămânem uniți,

am propus o agendă pozitivă pentru a contribui la crearea – așa cum spuneam anul trecut – a unei Europe care protejează, a unei Europe care capacitează, a unei Europe care apără.

În ultimele douăsprezece luni, Parlamentul European a contribuit la punerea în practică a acestei agende. Și continuăm să facem progrese zi de zi: nu mai târziu de noaptea trecută, ați făcut eforturi pentru a ajunge la un acord privind instrumentele de apărare comercială și dublarea capacității noastre europene de investiții. Ați ajuns la un acord și vă mulțumesc pentru acest lucru.

Doresc, de asemenea, să mulțumesc celor 27 de lideri ai statelor noastre membre. La doar câteva zile după discursul meu de anul trecut, aceștia au salutat, în cadrul summitului lor de la Bratislava, agenda pe care am prezentat-o și au ales, astfel, calea unității. Au ales să se mobilizeze în jurul obiectivului nostru comun.

Împreună, am arătat că Europa poate răspunde nevoilor cetățenilor, când și unde este necesar.

De atunci, ritmul s-a accelerat încet, dar sigur.

A ajutat și faptul că perspectiva economică a evoluat în favoarea noastră.

Ne aflăm în prezent în al cincilea an al redresării economice, care a devenit realitate în fiecare stat membru.

În ultimii doi ani, creșterea economică din Uniunea Europeană a depășit-o pe cea a Statelor Unite. În prezent, nivelul acestei creșteri se situează la peste 2 % pentru Uniune în ansamblu și la 2,2 % pentru zona euro.

Ratele șomajului au atins nivelul cel mai scăzut din ultimii nouă ani. Până acum, în cursul acestui mandat s-au creat aproape 8 milioane de locuri de muncă. În prezent, sunt încadrate în muncă 235 de milioane de persoane, o cifră record în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană nu își poate asuma tot meritul pentru acest lucru, deși, dacă s-ar fi pierdut 8 milioane de locuri de muncă, sunt convins că noi am fi purtat vina.

Însă instituțiile europene au contribuit la schimbarea în bine a situației.

Ne putem asuma meritul pentru Planul european de investiții, care a generat până acum investiții în valoare de 225 de miliarde EUR. Prin acest plan s-au acordat împrumuturi unui număr de 450 000 de întreprinderi mici și de peste 270 de proiecte de infrastructură.

Ne putem asuma meritul pentru faptul că, datorită unor măsuri ferme, băncile europene dispun din nou de capitalul necesar pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor, astfel încât acestea să poată să se dezvolte și să creeze locuri de muncă.

Și ne putem asuma meritul pentru scăderea deficitului public de la 6,6 % la 1,6 %, scădere ce se datorează aplicării inteligente a Pactului de stabilitate și de creștere. Cerem disciplină bugetară, dar avem grijă să nu împiedicăm creșterea, ceea ce funcționează, de fapt, foarte bine în întreaga Uniune – în pofida criticilor.

La zece ani de la declanșarea crizei, economia Europei cunoaște, în fine, un reviriment.

Și, odată cu ea, și încrederea noastră.

Cei 27 de lideri ai noștri, Parlamentul și Comisia readuc Europa în Uniune, împreună aducem uniunea înapoi în Uniune.

Anul acesta, i-am văzut pe toți cei 27 de lideri urcând colina Capitoliului din Roma, unul câte unul, pentru a-și reînnoi angajamentul unul față de celălalt și față de Uniune.

Toate acestea mă fac să cred că Europa are din nou vântul în pânze.

Ne aflăm acum într-un context favorabil, dar care nu va rămâne așa pentru totdeauna.

Haideți să profităm de dinamica actuală și să prindem vântul în pânze!

Pentru aceasta, trebuie să facem două lucruri:

În primul rând, ar trebui să păstrăm traiectoria stabilită anul trecut. Mai avem la dispoziție 16 luni în care se pot realiza progrese reale de către Parlament, Consiliu și Comisie. Trebuie să folosim acest timp pentru a termina ceea ce am început la Bratislava și a realiza obiectivele de pe agenda noastră pozitivă.

În al doilea rând, ar trebui să stabilim direcția pentru viitor. Așa cum scria Mark Twain – citez – peste ani vom regreta mai mult lucrurile pe care nu le-am făcut, decât pe cele pe care le-am făcut. Acum este momentul să construim o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pentru 2025.

 

PĂSTRAREA TRAIECTORIEI

Domnule președinte, stimați deputați,

Privind către viitor, nu ne putem abate de la traiectoria stabilită.

Am stabilit să realizăm o uniune a energiei, o uniune a securității, o uniune a piețelor de capital, o uniune bancară și o piață unică digitală. Împreună, am parcurs deja un drum lung.

După cum poate confirma Parlamentul, Comisia a prezentat deja 80 % din propunerile promise la începutul mandatului. Acum trebuie să colaborăm pentru a transpune propunerile în legislație, iar legislația în practică.

Ca întotdeauna, va exista un anumit grad de concesii reciproce. Propunerile Comisiei de reformare a sistemului nostru comun de azil și de consolidare a normelor privind detașarea lucrătorilor au provocat controverse, știu. Dacă vrem să obținem un rezultat bun, va fi nevoie ca toate părțile să își facă treaba ca să se poată apoi apropia. Astăzi doresc să vă spun următorul lucru: atât timp cât rezultatul final este cel potrivit pentru Uniune și este echitabil pentru toate statele sale membre, Comisia va fi dispusă să ajungă la un compromis.

Acum suntem pregătiți să depunem restul de 20 % dintre inițiative până în mai 2018.

Azi-dimineață, le-am trimis președintelui Parlamentului European și prim-ministrului Estoniei – a cărui activitate ferventă de susținere a Europei o apreciez în mod deosebit – o scrisoare de intenție în care am prezentat prioritățile pentru anul următor.

Nu voi enumera aici toate propunerile respective pentru că nu este posibil, dar aș dori să menționez cinci dintre ele, care sunt deosebit de importante.

În primul rând, doresc să ne consolidăm agenda comercială europeană.

Da, Europa este deschisă pentru comerț, dar trebuie să existe reciprocitate, și anume să obținem ceea ce oferim.

Comerțul nu este ceva abstract. Comerțul înseamnă locuri de muncă și crearea de noi oportunități pentru întreprinderile europene, fie ele mari sau mici. Fiecare miliard de EUR în plus provenit din exporturi sprijină 14 000 de noi locuri de muncă în Europa.

Comerțul înseamnă exportarea standardelor noastre, fie că este vorba de standarde sociale sau de mediu, ori de cerințe în materie de protecția datelor sau de siguranță alimentară.

Europa a fost mereu un loc atractiv pentru a face afaceri,

dar în ultimul an, parteneri din întreaga lume bat la ușa noastră dornici să încheie acorduri comerciale cu noi.

Cu ajutorul dumneavoastră, tocmai am ajuns la un acord comercial cu Canada, care se va aplica provizoriu începând de săptămâna viitoare. Avem un acord politic cu Japonia privind un viitor parteneriat economic. Până la sfârșitul anului, avem șanse mari să se întâmple același lucru cu Mexicul și cu țările din America de Sud,

iar astăzi propunem să deschidem negocieri comerciale cu Australia și cu Noua Zeelandă.

Îmi doresc ca toate aceste acorduri să fie finalizate până la sfârșitul mandatului și ca negocierile să se desfășoare într-o transparență deplină.

Comerțul deschis trebuie să meargă mână în mână cu un proces deschis de elaborare a politicilor.

Parlamentul European va avea ultimul cuvânt în cazul tuturor acordurilor comerciale, iar membrii săi, la fel ca și membrii parlamentelor naționale și regionale, trebuie să fie informați pe deplin chiar din prima zi a negocierilor. Comisia se va asigura că așa vor sta lucrurile.

De acum înainte, Comisia va publica integral toate proiectele de mandate de negociere pe care le propunem Consiliului.

Cetățenii au dreptul să știe ce propune Comisia. A trecut vremea lipsei de transparență. A trecut vremea zvonurilor și a punerii permanente la îndoială a motivelor Comisiei.

Invit Consiliul să facă același lucru atunci când adoptă mandatele finale de negociere.

Permiteți-mi să spun o dată pentru totdeauna: nu suntem naivi în ceea ce privește politica noastră de liber schimb.

Europa trebuie să își apere întotdeauna interesele strategice

și de aceea astăzi propunem un nou cadru al UE de examinare a investițiilor. În cazul în care o întreprindere străină, de stat, dorește să achiziționeze un port european, o parte din infrastructura noastră energetică sau o firmă care produce tehnologii de apărare, ar trebui să poată efectua achiziția numai dacă există transparență și în urma unui control și a unei dezbateri. Este o responsabilitate politică să știm ce se întâmplă în ograda proprie, astfel încât să ne putem proteja securitatea colectivă, dacă este necesar.

 

În al doilea rând, Comisia vrea ca industria noastră să devină mai puternică și mai competitivă.

Acest lucru este valabil în special pentru industria noastră prelucrătoare și cele 32 de milioane de lucrători care constituie coloana sa vertebrală. Ei fabrică produsele de clasă mondială care ne asigură avantajul competitiv, cum ar fi autovehiculele.

Sunt mândru de industria europeană a autovehiculelor, dar sunt șocat atunci când consumatorii sunt înșelați cu bună-știință. Fac apel, așadar, la industria autovehiculelor să își corecteze practicile și să îndrepte lucrurile. În loc să caute lacune normative, membrii săi ar trebui să investească în autovehiculele ecologice de mâine.

Stimați deputați, noua Strategie privind politica industrială pe care o prezentăm astăzi va ajuta industriile noastre să se mențină sau să se plaseze pe poziții de lider în materie de inovare, digitizare și decarbonizare.

 

În al treilea rând, îmi doresc ca Europa să fie lider în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Anul trecut, prin Acordul de la Paris, ratificat și de Parlament, am stabilit regulile jocului la nivel mondial. Dacă ambiția s-a prăbușit în Statele Unite, Europa trebuie să aibă grijă ca planeta noastră să redevină ceea ce a fost. Este patrimoniul comun al întregii umanități.

În scurt timp, Comisia va prezenta propuneri pentru a reduce emisiile de carbon din sectorul transporturilor.

 

A patra prioritate pentru anul următor: îmi doresc să îi protejăm mai bine pe cetățenii europeni în era digitală.

În ultimii ani, am făcut progrese în ceea ce privește protejarea siguranței cetățenilor europeni în mediul online. Noile norme propuse de Comisie ne vor proteja proprietatea intelectuală, diversitatea culturală și datele cu caracter personal. Am intensificat lupta împotriva propagandei teroriste și a radicalizării online, dar Europa tot nu este bine echipată în ceea ce privește atacurile cibernetice.

Atacurile cibernetice pot fi mai periculoase pentru stabilitatea democrațiilor și a economiilor decât puștile și tancurile. Numai anul trecut au avut loc zilnic peste 4 000 de atacuri de șantaj digital și 80 % dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident de securitate cibernetică.

Atacurile cibernetice nu au granițe și nimeni nu este imun la ele. Acesta este motivul pentru care, tot astăzi, Comisia propune noi instrumente, inclusiv o Agenție Europeană pentru Securitate Cibernetică, care să ne ajute să ne apărăm împotriva unor astfel de atacuri.

În al cincilea rând, migrația trebuie să rămână pe radarul nostru.

În ciuda dezbaterilor și a controverselor din jurul acestui subiect, am reușit să facem progrese solide – deși insuficiente, recunosc – în numeroase domenii.

În prezent, protejăm frontierele externe ale Europei cu mai multă eficacitate. Peste 1 700 de agenți din cadrul noii Poliții de frontieră și gărzi de coastă la nivel european îi ajută în prezent pe cei 100 000 de agenți naționali de poliție de frontieră în operațiunile de patrulare desfășurate, de exemplu, în Grecia, Italia, Bulgaria și Spania. Avem frontiere comune, dar protecția lor nu poate fi lăsată doar pe seama statelor membre care, prin poziția lor geografică, se situează în prima linie. Frontierele comune și protecția comună trebuie să meargă mână în mână.

Am reușit să punem capăt fluxurilor neregulamentare de migranți, care au fost o sursă de mare îngrijorare pentru multe persoane. Am redus sosirile neregulamentare pe țărmul de est al Mării Mediterane cu 97 % datorită acordului pe care l-am încheiat cu Turcia, iar vara aceasta am reușit să asigurăm un control sporit asupra rutei central-mediteraneene, numărul de sosiri din luna august fiind cu 81 % mai mic decât în aceeași lună a anului trecut.

În acest mod, am redus drastic pierderile de vieți omenești în Marea Mediterană.

Nu pot vorbi despre migrație fără a mulțumi din inimă Italiei pentru activitatea sa neobosită și generoasă. Pe parcursul verii, Comisia a lucrat în perfectă armonie cu prim-ministrul Italiei, prietenul meu Paolo Gentiloni, și cu guvernul său pentru a îmbunătăți situația. Am făcut – și vom continua să facem – acest lucru deoarece Italia salvează onoarea Europei în Marea Mediterană.

De asemenea, trebuie să îmbunătățim de urgență condițiile de trai ale migranților în Libia. Sunt revoltat de condițiile inumane din centrele de detenție sau de primire. Europa are o responsabilitate – o responsabilitate colectivă – iar Comisia va colabora cu Organizația Națiunilor Unite pentru a pune capăt acestei situații scandaloase care nu mai poate dura.

Deși mă întristează să văd că solidaritatea nu este manifestată în mod egal de toate statele membre ale UE, Europa în ansamblu a continuat să dea dovadă de solidaritate. Doar anul trecut, statele membre ale UE au relocat sau au acordat azil unui număr de peste 720 000 de refugiați, de trei ori mai mult decât Statele Unite, Canada și Australia luate împreună. Contrar spuselor unora, Europa nu este și nu trebuie să devină niciodată o fortăreață. Europa este și trebuie să rămână continentul solidarității unde se pot refugia cei care fug din calea persecuției.

Sunt deosebit de mândru de tinerii europeni care s-au oferit să predea cursuri de limbi străine refugiaților sirieni și de celelalte mii de tineri care fac parte din noul nostru Corp european de solidaritate. Acești tineri dau viață și culoare principiului solidarității europene.

Acum însă trebuie să ne dublăm eforturile. La sfârșitul lunii, Comisia va prezenta o nouă serie de propuneri, cu accent pe returnări, solidaritatea cu Africa și deschiderea unor căi legale de migrație.

În ceea ce privește returnările, aș dori să repet că persoanele care nu au drept de ședere în Europa trebuie să fie returnate în țările lor de origine. În condițiile în care sunt returnați numai 36 % dintre migranții aflați în situație neregulamentară, este clar că trebuie să ne intensificăm eforturile în mod semnificativ. Numai astfel Europa va putea să dea dovadă de solidaritate cu refugiații care au nevoie reală de protecție.

Solidaritatea nu se poate manifesta exclusiv în interiorul Europei. De asemenea, trebuie să fim solidari cu Africa, un continent nobil și tânăr, leagănul umanității. Fondul nostru fiduciar UE-Africa, în valoare de 2,7 miliarde EUR, creează oportunități de muncă pe întreg continentul. Bugetul UE a avansat cea mai mare parte a fondurilor, dar toate statele noastre membre au contribuit împreună doar cu 150 de milioane EUR. În prezent, fondul își atinge limitele. Suntem – sau ar trebui să fim – conștienți de pericolele legate de lipsa de finanțare:în 2015, când Programul alimentar mondial al ONU a rămas fără fonduri, numeroși migranți s-au îndreptat spre Europa. Fac apel la toate statele membre să își îndeplinească angajamentele și să se asigure că Fondul fiduciar pentru Africa nu are aceeași soartă. Riscul este ridicat.

De asemenea, vom depune eforturi pentru a deschide căi legale de migrație. Migrația neregulamentară va înceta numai dacă va exista o alternativă reală la călătoriile periculoase. Am relocat aproape 22 000 de refugiați din Turcia, Iordania și Liban. Sprijin apelul Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați de a reloca alți 40 000 de refugiați din Libia și din țările învecinate.

În același timp, migrația legală este o necesitate imperioasă pentru Europa, deoarece populația sa îmbătrânește. Prin urmare, Comisia a făcut propuneri pentru a facilita accesul migranților calificați, care pot ajunge în Europa prin intermediul unei cărți albastre. Doresc să mulțumesc Parlamentului pentru sprijinul acordat în acest sens.

 

IEȘIREA ÎN LARG

Domnule președinte, doamnelor și domnilor,

Stimați deputați,

Am menționat doar câteva dintre inițiativele pe care dorim și trebuie să le realizăm în următoarele 16 luni. Dar acestea nu vor fi suficiente pentru a recâștiga inimile și susținerea cetățenilor europeni.

Acum este momentul să trasăm direcția pentru viitor.

În luna martie, Comisia a prezentat Cartea albă privind viitorul Europei, cu cinci scenarii care descriu cum ar putea arăta Europa în 2025. Aceste scenarii au fost discutate, uneori în mod superficial, alteori cu violență, au fost analizate în detaliu și chiar parțial desființate, ceea ce este un lucru pozitiv – ele au fost concepute exact în acest scop. Am dorit să lanseze un proces în care cetățenii europeni să își stabilească singuri drumul și viitorul,

deoarece viitorul Europei nu poate fi stabilit printr-un decret, ci trebuie să fie rezultatul unei dezbateri democratice și, în cele din urmă, al unui consens larg. Parlamentul a avut o contribuție activă, prin intermediul celor trei rezoluții ambițioase referitoare la viitorul Europei, pentru care aș dori să le mulțumesc îndeosebi raportorilor. De asemenea, aș dori să mulțumesc tuturor colegilor care au participat la cele peste 2 000 de evenimente publice pe care Comisia le-a organizat începând din luna martie în întreaga Europă.

Este timpul să tragem primele concluzii ale acestei dezbateri. Este timpul să trecem de la reflecție la acțiune, de la dezbatere la decizie.

Aș vrea să vă prezint astăzi opinia mea: propriul meu „scenariu numărul șase”, dacă doriți.

Acest scenariu se bazează pe decenii de experiență directă. Am trăit, am luptat și am lucrat pentru proiectul european toată viața. Am trăit vremuri bune și vremuri grele.

M-am aflat de mai multe părți ale mesei: în calitate de ministru, de prim-ministru, de președinte al Eurogrupului, iar acum de președinte al Comisiei. Am fost prezent la Maastricht, la Amsterdam, la Nisa și la Lisabona, fiind martor la evoluția și extinderea Uniunii.

Am luptat întotdeauna pentru Europa. De mai multe ori am suferit din cauza Europei, iar de câteva ori chiar mi-am pierdut speranța pentru ea.

Însă, la bine și la greu, nu am încetat niciodată să iubesc Europa.

Dar, după cum știm, iubirea fără suferință e rară.

Iubesc Europa deoarece Europa și Uniunea Europeană au realizat ceva unic în această lume fragilă: pace în interiorul Europei și pace în afara sa. Prosperitate pentru mulți, chiar dacă încă nu pentru toți.

Trebuie să ne amintim de acest lucru în cursul Anului european al patrimoniului cultural. 2018 trebuie să fie o celebrare a diversității culturale.

 

 

O UNIUNE A VALORILOR

Valorile noastre îndeplinesc rolul de busolă care ne ghidează.

Pentru mine, Europa este mai mult decât o piață unică. Mai mult decât o chestiune de bani, mai mult decât o monedă, mai mult decât euro. A fost întotdeauna o chestiune de valori.

De aceea, în scenariul meu numărul șase, există trei principii fundamentale, de nestrămutat: libertatea, egalitatea și statul de drept.

 

Europa este în primul rând o uniune a libertății. Libertatea față de tipul de oprimare și dictatură pe care continentul nostru îl cunoaște prea bine – din păcate nimeni mai bine decât țările din Europa Centrală și de Est. Libertatea de a ne exprima opinia, în calitate de cetățean și în calitate de jurnalist – o libertate pe care, mult prea des, o considerăm de la sine înțeleasă. Acestea sunt libertățile pe care s-a clădit Uniunea noastră. Însă libertatea nu pică din cer, trebuie cucerită, în Europa și în tot restul lumii.

 

În al doilea rând, Europa trebuie să fie o Uniune a egalității și o Uniune în care toți suntem egali.

Egalitate între membrii săi, indiferent dacă sunt mari sau mici, din est sau din vest, din nord sau din sud.

Să fie clar, Europa se întinde de la Vigo la Varna. Din Spania până în Bulgaria.

De la est la vest: Europa trebuie să respire cu ambii plămâni. În caz contrar, continentul nostru se va sufoca.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista cetățeni de categoria a doua. Este inacceptabil faptul că, în anul 2017, încă există copii care mor de boli ce ar fi trebuit să fie de mult eradicate în Europa. Copiii din România sau din Italia trebuie să beneficieze de același acces la vaccinuri împotriva rujeolei ca și copiii din alte țări europene. Fără „dacă”, fără „dar”. Prin urmare, colaborăm cu toate statele membre pentru a sprijini acțiunile naționale de vaccinare. În Europa nu trebuie să se înregistreze decese care pot fi evitate.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista lucrători de categoria a doua. Lucrătorii ar trebui să primească același salariu pentru aceeași muncă prestată în același loc. De aceea, Comisia a propus noi norme privind detașarea lucrătorilor. Ar trebui să ne asigurăm că toate normele UE referitoare la mobilitatea forței de muncă sunt puse în aplicare în mod corect, simplu și eficace de către un nou organism european de inspecție și de asigurare a respectării legii. Este absurd să avem o autoritate bancară care să supravegheze aplicarea standardelor bancare, dar să nu dispunem de o autoritate comună în domeniul forței de muncă pentru a asigura condiții echitabile pe piața noastră unică. Vom crea o astfel de autoritate.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista nici consumatori de categoria a doua.Nu pot accepta ca în unele părți ale Europei, în Europa Centrală și de Est, să se vândă consumatorilor alimente de o calitate mai scăzută decât în alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice. Slovacii nu merită mai puțin pește în batoanele lor de pește, nici ungurii mai puțină carne în preparatele lor, nici cehii mai puțină cacao în ciocolata lor. Legislația UE interzice deja astfel de practici. Acum trebuie să conferim autorităților naționale competențe mai largi pentru a elimina astfel de practici ilegale, oriunde există acestea.

 

În al treilea rând, Europa a înlocuit forța celui puternic cu forța legii.

Statul de drept înseamnă că dreptul și justiția sunt susținute de un sistem judiciar independent.

Acceptarea și respectarea unei hotărâri judecătorești definitive înseamnă a face parte dintr-o Uniune bazată pe statul de drept. Statele noastre membre au conferit competența supremă Curții de Justiție a Uniunii Europene. Hotărârile Curții trebuie să fie respectate de toți. Nerespectarea lor sau subminarea independenței instanțelor naționale înseamnă a-i deposeda pe cetățeni de drepturile lor fundamentale.

În Uniunea Europeană, statul de drept nu este opțional, este o obligație.

Uniunea noastră nu este un stat, dar trebuie să fie o comunitate de drept.

O UNIUNE MAI UNITĂ

Aceste trei principii – libertatea, egalitatea și statul de drept – trebuie să rămână fundația pe care să construim o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

Atunci când vorbim despre viitor, știu din experiență că răspunsul la preocupările cetățenilor nu constă în noi tratate și noi instituții. Acestea sunt doar un mijloc pentru atingerea unui scop, nici mai mult, nici mai puțin. Înseamnă poate ceva pentru noi aici, la Strasbourg sau la Bruxelles, dar nu înseamnă mare lucru pentru nimeni altcineva.

Reformele instituționale mă interesează doar dacă duc la o eficiență sporită în Uniunea noastră Europeană.

În loc să ne ascundem după solicitări de modificare a tratatului – care este, oricum, inevitabilă – trebuie mai întâi să ne schimbăm mentalitatea potrivit căreia, pentru ca unii să câștige, alții trebuie să piardă.

Democrația înseamnă compromis, iar grație compromisului potrivit, pe termen lung toată lumea câștigă. O Uniune mai unită ar trebui să considere compromisul nu ca ceva negativ, ci ca arta armonizării diferențelor. Democrația nu poate funcționa fără compromisuri, Europa nu poate funcționa fără compromisuri.

O Uniune mai unită trebuie, de asemenea, să includă toate părțile.

Dacă dorim să ne protejăm frontierele externe și să le întărim, așa cum se cuvine, și mai mult, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul Schengen de liberă circulație Bulgariei și României.De asemenea, ar trebui să permitem Croației să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, odată ce vor fi îndeplinite toate criteriile.

Dacă vrem ca moneda euro mai degrabă să unească decât să divizeze continentul nostru, atunci aceasta ar trebui să fie mai mult decât moneda unui grup select de țări. Euro are vocația de a fi moneda unică a Uniunii Europene în ansamblul său. Toate statele membre, cu excepția a două dintre ele, trebuie și au dreptul să se alăture zonei euro de îndată ce îndeplinesc condițiile.

Statele membre care doresc să adopte moneda euro trebuie să poată face acest lucru. Propun, așadar, să creăm un instrument de aderare la zona euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară.

Dacă dorim ca băncile să funcționeze în temeiul acelorași norme și să fie supravegheate în același mod pe întreg continentul, atunci ar trebui să încurajăm toate statele membre să adere la uniunea bancară. Trebuie să reducem riscurile rămase în sistemele bancare ale unora dintre statele noastre membre. Uniunea bancară poate funcționa doar dacă reducerea riscurilor merge mână în mână cu partajarea lor. După cum bine știți, acest lucru poate fi realizat doar dacă sunt îndeplinite condițiile propuse de Comisie în noiembrie 2015. Un sistem comun de asigurare a depozitelor poate exista doar după ce fiecare își va face temele la nivel național.

Dacă dorim să evităm fragmentarea socială și dumpingul social în Europa, atunci statele membre ar trebui să ajungă la un acord cu privire la pilonul european al drepturilor sociale, cât mai curând posibil și cel târziu la summitul de la Göteborg din luna noiembrie. Sistemele sociale naționale vor rămâne diverse și distincte o perioadă lungă de timp, dar, cel puțin, ar trebui să cădem de acord asupra unei uniuni a standardelor sociale europene în cadrul căreia să avem o înțelegere comună a ceea ce este echitabil din punct de vedere social în cadrul pieței noastre unice.

Eu am în continuare convingerea că Europa nu poate funcționa dacă ignoră lucrătorii.

Doamnelor și domnilor, dacă dorim mai multă stabilitate în vecinătatea noastră, trebuie, de asemenea, să le oferim în continuare o perspectivă credibilă de aderare țărilor din Balcanii de Vest.

Este clar că nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul mandatului actualei Comisii și actualului Parlament. Nicio țară candidată nu este pregătită. Dar ulterior Uniunea Europeană va avea mai mult de 27 de membri. În cadrul negocierilor, țările candidate la aderare trebuie să acorde o prioritate maximă statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale.

Prin urmare, aderarea Turciei la UE este exclusă în viitorul previzibil.

De câtva timp, Turcia s-a îndepărtat cu pași foarte mari de Uniunea Europeană.

Locul jurnaliștilor este în camerele de știri, nu în închisoare. Ei întruchipează libertatea de expresie.

Astăzi adresez următorul apel celor aflați la putere în Turcia: eliberați-ne jurnaliștii! Și nu numai pe ai noștri. Nu ne mai insultați statele membre comparându-le liderii cu fasciștii și naziștii. Europa este un continent format din democrații mature. Dar insultele deliberate creează blocaje. Uneori am impresia că Turcia creează în mod deliberat aceste blocaje, ca să poată da vina pe Europa pentru orice problemă legată de negocierile de aderare.

În ceea ce ne privește, vom sta mereu cu brațele deschise spre mărețul popor turc și spre toți cei care sunt gata să coopereze cu noi pe baza valorilor noastre.

 

O UNIUNE MAI PUTERNICĂ

Doamnelor și domnilor,

Îmi doresc ca Uniunea noastră să fie mai puternică și, pentru acest lucru, avem nevoie de o piață unică mai puternică.

În cazul chestiunilor importante legate de piața unică, îmi doresc ca deciziile să fie adoptate în cadrul Consiliul mai des și mai ușor prin votul cu majoritate calificată – cu implicarea egală a Parlamentului European. Și nu este nevoie de modificarea tratatelor în acest scop. În tratatele actuale există așa-numitele „clauze pasarelă” care ne permit să trecem de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în anumite cazuri, în condițiile în care Consiliul European decide în unanimitate să facă acest lucru.

Susțin cu putere trecerea la votul cu majoritate calificată pentru deciziile în ceea ce privește baza fiscală consolidată comună a societăților, impozitarea echitabilă a industriei digitale și taxa pe tranzacțiile financiare.

 

Europa trebuie să poată acționa mai rapid și mai decisiv, fapt care se aplică și uniunii economice și monetare.

Zona euro este mai rezilientă acum decât în anii trecuți. Dispunem acum de Mecanismul european de stabilitate (MES). În opinia mea, ar fi necesar ca acum MES să se transforme treptat într-un Fond monetar european, care trebuie, totuși, să fie ferm ancorat în normele și competențele Uniunii Europene. Comisia va prezenta propuneri concrete în acest sens în luna decembrie.

Cred că avem nevoie de un ministru european al economiei și finanțelor: un ministru european care să promoveze și să susțină reformele structurale în statele noastre membre. Acesta se poate baza pe activitatea pe care Comisia o desfășoară din 2015 împreună cu Serviciul de sprijin pentru reforme structurale. Noul ministru ar trebui să coordoneze toate instrumentele financiare ale UE care pot fi utilizate dacă un stat membru intră în recesiune sau este afectat de o criză fundamentală.

Nu fac apel la crearea acestei noi funcții doar de dragul de a o crea. Fac apel la eficiență. Comisarul pentru afaceri economice și financiare – care ar trebui să fie, în mod ideal, și unul dintre vicepreședinți – ar trebui să își asume rolul de ministru al economiei și finanțelor, care ar trebui să prezideze și Eurogrupul.

Ministrul european al economiei și finanțelor trebuie să răspundă în fața Parlamentului European.

Nu avem nevoie de structuri paralele. Nu avem nevoie de un buget al zonei euro, ci de o linie bugetară solidă pentru zona euro în bugetul UE.

De asemenea, nu susțin ideea de a avea un parlament separat pentru zona euro.

Parlamentul zonei euro este acest Parlament European.

 

Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să fie mai puternică și în lupta împotriva terorismului. În ultimii trei ani, am făcut progrese reale, dar încă nu avem mijloacele necesare pentru a acționa rapid în cazul amenințărilor teroriste transfrontaliere.

Din acest motiv, solicit înființarea unei unități europene de informații care să asigure că datele privind teroriștii și luptătorii străini sunt partajate automat între serviciile de informații și cu poliția.

Consider, de asemenea, că există argumente puternice pentru a încredința noului Parchet European sarcina de a urmări penal infracțiunile teroriste transfrontaliere.

 

Îmi doresc ca Uniunea să devină un actor mai puternic pe plan mondial. Ca să avem un cuvânt mai greu de spus în lume, trebuie să putem adopta mai rapid deciziile de politică externă. Din acest motiv, doresc ca statele membre să examineze ce decizii de politică externă pot trece de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată. Tratatul prevede deja acest lucru, dacă toate statele membre sunt de acord să acționeze astfel.Trebuie să putem lua decizii cu majoritate calificată în materie de politică externă, dacă vrem să lucrăm eficient.

Și mai doresc, de asemenea, să facem mai multe eforturi în domeniul apărării. Un nou Fond european de apărare este în curs de instituire, împreună cu o cooperare structurată permanentă în domeniul apărării. Până în 2025 avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării în toată puterea cuvântului. Noi avem nevoie de ea, iar NATO o dorește.

 

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, doresc ca Uniunea noastră să se axeze mai mult pe lucrurile care contează, plecând de la munca pe care Comisia a depus-o deja. Nu ar trebui să ne amestecăm în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni reglementând fiecare aspect. Ar trebui să ne implicăm considerabil în chestiunile majore. Nu ar trebui să intervenim cu o serie de noi inițiative sau să căutăm competențe tot mai mari. Ar trebui să dăm înapoi competențele statelor membre acolo unde este cazul.

Acesta este motivul pentru care actuala Comisie s-a străduit să se implice considerabil în chestiunile majore și mai puțin în cele minore și a și făcut acest lucru, prezentând mai puțin de 25 de inițiative noi pe an, în timp ce Comisiile precedente propuneau mult peste 100.

Pentru a termina munca pe care am început-o, voi institui un grup de lucru privind subsidiaritatea și proporționalitatea, care, începând din această lună, va examina foarte critic toate domeniile de politică pentru a ne asigura că acționăm numai acolo unde contribuția UE are o valoare adăugată. Grupul de lucru va fi condus de prim-vicepreședinte, prietenul meu Frans Timmermans, care are multă experiență în ceea ce privește mai buna reglementare. Grupul de lucru Timmermans ar trebui să includă deputați din Parlamentul European, precum și membri ai parlamentelor naționale și ar trebui să prezinte un raport privind activitatea sa peste un an.

 

O UNIUNE MAI DEMOCRATICĂ

Stimați deputați,

Domnule președinte,

Uniunea noastră trebuie să facă un salt înainte democratic.

Aș dori ca partidele politice să își înceapă campaniile pentru viitoarele alegeri europene mult mai devreme decât în trecut. Prea des, alegerile europene au însemnat doar suma campaniilor naționale. Democrația europeană merită mai mult.

Astăzi, Comisia propune noi norme privind finanțarea partidelor și a fundațiilor politice. Nu ar trebui să umplem vistieria extremiștilor antieuropeni. Ar trebui să oferim partidelor europene mijloacele pentru a se organiza mai bine.

Susțin ideea de a avea liste transnaționale la alegerile europene, deși sunt conștient că mulți dintre dumneavoastră o dezaprobați. Voi încerca să îl conving pe președintele grupului meu parlamentar să mi se alăture în susținerea acestei idei ambițioase, care va aduce Europei democrație și claritate.

Cred, de asemenea, că, în lunile care vor urma, ar trebui să implicăm mai mult în lucrările privind viitorul Europei parlamentele naționale și societatea civilă de la nivel național, regional și local. În ultimii trei ani, așa cum am promis, membrii Comisiei au vizitat parlamentele naționale de peste 650 de ori. De asemenea, au participat la peste 300 de dialoguri interactive cu cetățenii în peste 80 de orașe din 27 de state membre. Prin urmare, îmi exprim sprijinul față de inițiativa președintelui Macron de a organiza convenții democratice în toată Europa în 2018.

În ceea ce mă privește, pe măsură ce ritmul dezbaterii se va intensifica, în 2018 voi acorda o atenție deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României, țări care își vor sărbători anul viitor cea de a 100-a aniversare. Cei care doresc să modeleze viitorul continentului nostru ar trebui să înțeleagă bine și să onoreze istoria noastră comună, care include aceste patru țări - Uniunea Europeană nu ar fi întreagă fără ele.

Necesitatea de a consolida democrația și transparența are implicații și pentru Comisia Europeană. Astăzi trimit Parlamentului European un nou Cod de conduită pentru comisari. Noul cod precizează în primul rând că aceștia pot candida la alegerile pentru Parlamentul European în aceleași condiții ca oricine. Noul cod conține, desigur, cerințe mai stricte de integritate pentru comisari, atât în timpul, cât și după încheierea mandatului lor.

Dacă doriți să întăriți democrația europeană, atunci nu puteți da înapoi micul progres democratic determinat de introducerea candidaților cap de listă – „Spitzenkandidaten”. Aș dori să repetăm această experiență.

Mai multă democrație înseamnă mai multă eficiență. Europa ar funcționa mai bine dacă am comasa funcțiile de președinte al Consiliului European și de președinte al Comisiei Europene.

Nu am nimic împotriva bunului meu prieten, Donald Tusk, cu care am colaborat foarte strâns și în deplină armonie de la începutul mandatului meu. Această propunere nu este îndreptată împotriva lui Donald sau împotriva mea.

Europa ar fi mai ușor de înțeles dacă nava ar fi condusă de un singur căpitan.

Pur și simplu, un singur președinte ar reflecta mai bine adevărata natură a Uniunii Europene, atât ca uniune a statelor, cât și ca uniune a cetățenilor.

 

FOAIA NOASTRĂ DE PARCURS

Stimați colegi,

Viziunea pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pe care v-o supun atenției astăzi combină elemente din toate cele cinci scenarii pe care vi le-am prezentat în luna martie.

Viitorul nostru nu poate rămâne la stadiul de simplu scenariu, de schiță, de idee printre multe altele.

Trebuie să pregătim de astăzi Uniunea de mâine.

Azi-dimineață am trimis președintelui Tajani, președintelui Tusk, precum și țărilor care dețin Președinția prin rotație a Consiliului, din prezent și până în martie 2019, o foaie de parcurs în care este prezentată direcția în care ar trebui să ne îndreptăm.

Un element important îl vor constitui planurile bugetare pe care Comisia le va prezenta în mai 2018. Din nou avem de făcut o alegere: fie urmărim obiectivele ambițioase ale Uniunii Europene în cadrul strict al bugetului existent, fie sporim capacitatea bugetară a Uniunii Europene, astfel încât aceasta să își poată realiza mai bine ambițiile. Eu sunt în favoarea celei de a doua opțiuni.

La data de 29 martie 2019, Regatul Unit va ieși din Uniunea Europeană. Va fi un moment trist și totodată tragic, pe care îl vom regreta mereu. Dar trebuie să respectăm voința poporului britanic. Vom merge înainte, trebuie să mergem înainte, fiindcă Brexit-ul nu este totul. Brexit-ul nu este viitorul Europei.

La 30 martie 2019, vom fi o Uniune cu 27 de membri. Sugerez să ne pregătim bine pentru acest moment, atât în rândul celor 27, cât și în cadrul instituțiilor europene.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc doar câteva săptămâni mai târziu, în mai 2019. Europenii au întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la urne cu o înțelegere clară a modului în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori.

Din acest motiv, adresez președintelui Tusk și României, țara care va deține Președinția în prima jumătate a anului 2019, invitația de a organiza un summit special în România la 30 martie 2019. Dorința mea este ca acesta să aibă loc în frumosul oraș Sibiu, cunoscut și sub numele de Hermannstadt. Cu această ocazie, ar trebui să ne reunim ca să luăm deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

Speranța mea este că, pe 30 martie 2019, europenii se vor găsi într-o Uniune în care ne apărăm toate valorile și în care toate țările membre respectă statul de drept, fără excepție. În care apartenența la zona euro, uniunea bancară și spațiul Schengen a devenit normă pentru toate statele membre.

În care am reconsolidat fundațiile uniunii noastre economice și monetare, astfel încât să ne putem apăra moneda unică în vremuri și bune și rele, fără a fi nevoie să recurgem la ajutor extern. În care piața noastră unică va asigura un tratament mai echitabil atât al lucrătorilor din est, cât și al celor din vest.

Doresc ca cetățenii europeni să se găsească într-o Europă în care am reușit să ajungem la un acord asupra unui pilon solid de standarde sociale. În care profiturile vor fi impozitate acolo unde sunt realizate. În care nu mai există breșe pe care să le poată exploata teroriștii. În care am căzut de acord cu privire la o adevărată Uniune Europeană a Apărării. În care, în cele din urmă, un singur președinte conduce activitatea Comisiei și a Consiliului European, fiind ales în urma unei campanii electorale democratice desfășurate în întreaga Europă.

Domnule președinte, dacă, la 30 martie 2019, cetățenii noștri se vor găsi într-o astfel de Uniune, atunci Uniunea Europeană va fi o Uniune capabilă să le îndeplinească așteptările legitime.

 

CONCLUZII

Stimați deputați,

Europa nu a fost concepută ca să stea pe loc, așa ceva nu trebuie să se întâmple niciodată.

Helmut Kohl și Jacques Delors, pe care am avut onoarea să îi cunosc, m-au învățat că Europa avansează numai dacă este îndrăzneață. Piața unică, spațiul Schengen și moneda unică, toate au fost considerate idei irealizabile, până au fost puse în practică. Și totuși aceste trei proiecte ambițioase fac parte acum din realitatea noastră de zi cu zi.

Acum, când Europa este într-o situație mai bună, mi se spune că nu ar trebui să pun în pericol echilibrul navei,

însă nu este momentul să fim excesiv de precauți.

Am început să reparăm acoperișul european. Dar astăzi și mâine, cu răbdare, etaj cu etaj, clipă cu clipă, inspirație cu inspirație, trebuie să adăugăm în continuare noi etaje la casa europeană.

Trebuie să terminăm casa europeană acum, când este soare și cât mai este soare.

Altfel, atunci când vor apărea următorii nori la orizont – și vor apărea, cu siguranță, într-o bună zi – va fi prea târziu.

Să dezlegăm așadar parâmele,

să ne îndepărtăm de port

și să prindem în pânze vântul prielnic!

 

 

*Versiune actualizată după rostire

SPEECH/17/3165


Side Bar