Navigation path

Left navigation

Additional tools

Discurs privind starea Uniunii - 2013

European Commission - SPEECH/13/684   11/09/2013

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG GA HR

Comisia Europeană

José Manuel Durão Barroso

Președintele Comisiei Europene

Discurs privind starea Uniunii - 2013

Sesiunea plenară a Parlamentului European/Strasbourg

11 septembrie 2013

Domnule președinte,

Doamnă președinte a Consiliului,

Stimați deputați,

Doamnelor și domnilor,

Peste 8 luni, alegătorii din întreaga Europă se vor pronunța asupra realizărilor noastre comune din ultimii 5 ani.

În acești 5 ani, Europa a fost mai prezentă ca niciodată în viața cetățenilor. A fost subiect de discuții în cafenelele și în cadrul dezbaterilor televizate de pe întregul continent.

Astăzi, aș dori să analizăm ce am realizat împreună și să vedem ce mai avem de făcut. Aș vrea, de asemenea, să prezint ceea ce eu consider ca fiind principalele idei în jurul cărora ar trebui să se articuleze o dezbatere politică cu adevărat europeană înaintea alegerilor de anul viitor.

Stimați deputați,

Acum exact 5 ani, guvernul Statelor Unite a preluat Fannie Mae și Freddie Mac, a intervenit pentru a salva AIG, iar Lehman Brothers a cerut protecție în cadrul procedurii de insolvență.

Aceste evenimente au declanșat criza financiară mondială, care s-a transformat într-o criză economică fără precedent și a dat în cele din urmă naștere unei crize sociale cu consecințe dramatice pentru mulți dintre cetățenii noștri. Aceste evenimente sunt responsabile de agravarea problemei îndatorării statelor noastre, pe care o resimțim încă puternic. Ele au condus totodată la o creștere alarmantă a șomajului, în special în rândul tinerilor, și frânează încă dezvoltarea gospodăriilor și a întreprinderilor noastre.

Însă Europa nu s-a lăsat învinsă. În acești 5 ani, am luat măsuri hotărâte. ne-am confruntat împreună cu vicisitudinile crizei. Ne-am dat seama că trebuie să luptăm împreună. Și am luptat împreună, continuăm să o facem.

Dacă privim înapoi și ne gândim la ceea ce am făcut împreună pentru a menține Europa unită pe parcursul crizei, cred că am dreptate când spun că acum 5 ani niciuna dintre aceste realizări nu ni s-ar fi părut posibilă.

Am demarat o reformă fundamentală a sectorului financiar, al cărei scop este de a pune la adăpost economiile cetățenilor.

Am îmbunătățit modul în care guvernele cooperează între ele, strategiile pe care le aplică pentru a asigura revenirea la finanțe publice solide și a-și moderniza economiile.

Am mobilizat peste 700 de miliarde EUR pentru a ajuta țările lovite de criză să depășească pragul critic; a fost cel mai mare efort de stabilizare a unor țări întreprins vreodată.

Îmi amintesc încă cu claritate întâlnirea pe care am avut-o anul trecut cu economiști de marcă din multe dintre cele mai importante bănci europene. Cei mai mulți se așteptau ca Grecia să părăsească zona euro. Toți se temeau că zona euro s-ar putea dezintegra. Astăzi, putem da un răspuns clar acestor temeri: nimeni nu a părăsit sau a fost obligat să părăsească zona euro. Anul acesta, Uniunea Europeană s-a extins de la 27 la 28 de state membre, iar anul viitor numărul statelor membre din zona euro va crește de la 17 la 18.

Important acum este ce facem cu aceste realizări. Ne mândrim cu ele sau le trecem cu vederea? Căpătăm acel plus de încredere care ne ajută să continuăm pe drumul pe care am pornit sau minimalizăm rezultatele eforturilor noastre?

Stimați deputați,

Tocmai m-am întors de la Summitul G20 de la Sankt Petersburg. Pot să vă asigur că anul acesta, spre deosebire de anii trecuți, noi europenii nu am primit nicio lecție de la ceilalți parteneri internaționali despre cum ar trebui să răspundem crizei. Am primit în schimb mesaje de apreciere și de încurajare.

Și nu pentru că am lăsat criza în urmă, pentru că aceasta nu s-a încheiat. Reziliența Uniunii noastre va continua să fie pusă la încercare. Însă acțiunile noastră insuflă oamenilor încrederea în capacitatea noastră de a depăși criza, cu condiția ca eforturile noastre să nu se oprească aici.

Căutăm împreună soluții la provocările cu care ne confruntăm.

Trebuie să facem acest lucru împreună.

Am credința că, în lumea în care trăim, caracterizată de numeroase mutații geoeconomice și geopolitice, numai împreună, în cadrul Uniunii Europene, le putem oferi cetățenilor noștri lucrurile la care aspiră: certitudinea că valorile, interesele și prosperitatea noastră sunt protejate și promovate în era globalizării.

Prin urmare, acum mai mult ca niciodată este momentul să ne ridicăm deasupra problemelor pur naționale și a intereselor mărunte și să realizăm progrese reale, în beneficiul Europei. Este momentul să conferim o perspectivă cu adevărat europeană dezbaterii cu electoratul din fiecare țară.

Acum este momentul ca toți cei cărora le pasă de soarta Europei, indiferent de convingerile lor politice sau ideologice, indiferent de unde vin, să susțină cauza Europei.

Dacă noi nu facem acest lucru, nu ne putem aștepta ca alții să o facă.

Stimați deputați,

Am parcurs un drum lung de la începerea crizei.

În discursul privind starea Uniunii de anul trecut, afirmam că „în pofida tuturor eforturilor [noastre], acțiunile noastre nu i-au convins încă pe cetățeni, nu au convins piețele și nici pe partenerii noștri internaționali”.

Acum, un an mai târziu, datele ne arată că eforturile noastre au început să convingă. În general, diferențele între ratele dobânzilor sunt în scădere. Țările cele mai vulnerabile plătesc mai puțin pentru a contracta împrumuturi. Producția industrială este în creștere. Se restabilește încrederea în piață. Piețele bursiere funcționează bine. Perspectivele economice se îmbunătățesc constant. Încrederea consumatorilor înregistrează o creștere puternică.

Observăm că țările care sunt cele mai vulnerabile la criză și care depun cele mai mari eforturi pentru a-și reforma economiile încep să înregistreze rezultate pozitive.

În Spania, un indicator al reformelor profunde întreprinse și al creșterii competitivității îl constituie exporturile de bunuri și servicii, care reprezintă în prezent 33 % din PIB, mai mult ca oricând de la introducerea monedei euro. Irlanda a reușit să atragă fonduri de pe piețele de capital începând din vara anului 2012 și se estimează că în 2013, pentru al treilea an consecutiv, va înregistra creștere economică; întreprinderile irlandeze din sectorul de producție reangajează personal.

În Portugalia, se așteaptă echilibrarea generală a contului curent extern, care era structural negativ, și se remarcă o tendință de ușoară creștere după multe trimestre de creștere negativă. Grecia a realizat, în numai 3 ani, o ajustare bugetară cu adevărat remarcabilă, redevine competitivă și probabil că va realiza, pentru prima oară în ultimele decenii, un excedent primar. Și Cipru, care a început programul de reforme mai târziu, avansează în punerea în aplicare conform calendarului prevăzut, aceasta fiind condiția prealabilă pentru relansarea creșterii economice.

Pentru Europa, redresarea este aproape tangibilă.

Desigur, trebuie să fim vigilenți. „Cu o floare nu se face primăvară”. E nevoie să fim realiști în analiza noastră: nici să nu supraestimăm, dar nici să nu subestimăm ceea ce s-a făcut. Faptul că am avut rezultate bune în ultimul trimestru nu înseamnă că am lăsat definitiv în urmă dificultățile economice. Acesta este însă un indiciu că suntem pe drumul cel bun. Pe baza cifrelor și a evoluțiilor recente, avem motive întemeiate să fim încrezători.

Acest lucru ar trebui să ne încurajeze să perseverăm în eforturile noastre. Datorăm acest lucru celor pentru care redresarea nu este încă palpabilă, celor asupra cărora nu s-au răsfrânt încă evoluțiile pozitive. Datorăm acest lucru celor 26 de milioane de cetățeni ai noștri care sunt șomeri și în special tinerilor care așteaptă de la noi să le dăm speranțe. Speranța și încrederea fac și ele parte din ecuația economică.

Stimați deputați,

Dacă astăzi am ajuns în acest punct este pentru că am dat dovadă de hotărâre și ne-am adaptat filosofia politică și politicile în lumina învățămintelor desprinse din criză.

Și atunci când spun „noi”, la plural, nu e o formulă politicoasă: țin să subliniez acest „noi” pentru că a fost într-adevăr un efort comun.

Pe tot parcursul crizei, „dumneavoastră” ați jucat un rol decisiv, desfășurând una dintre cele mai remarcabile activități legislative din istoria unui parlament. Cred că acest lucru nu este suficient de cunoscut de cetățenii europeni și că meritați mai multă apreciere și recunoaștere pentru eforturile dumneavoastră.

Prin urmare, se cuvine să lucrăm în continuare împreună pentru a ne reforma economiile, pentru a asigura creșterea economică și crearea de locuri de muncă și pentru a ne adapta arhitectura instituțională. Doar astfel vom reuși să depășim și această etapă a crizei.

Mai sunt însă multe lucruri pe care le putem încă înfăptui împreună, în cadrul actualei legislaturi a Parlamentului și al actualului mandat al Comisiei.

Mai concret, ceea ce putem și trebuie să facem în primul rând este să realizăm uniunea bancară. Aceasta este prima și cea mai urgentă măsură pe care trebuie să o întreprindem pentru a aprofunda uniunea noastră economică și monetară, astfel cum a propus Comisia în cadrul Proiectului prezentat în toamna anului trecut.

Procesul legislativ privind mecanismul unic de supraveghere este aproape încheiat. Următoarea etapă este evaluarea independentă, de către BCE, a activelor băncilor, înainte ca această instituție să își asume rolul de supraveghere.

În prezent, trebuie să ne îndreptăm urgent atenția către mecanismul unic de rezoluție. Propunerea Comisiei a fost transmisă colegislatorilor încă din luna iulie și, împreună, trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a asigura adoptarea acesteia pe durata prezentului mandat.

Astfel ne vom asigura că de acum încolo nu contribuabilii vor fi cei care vor cotiza în primul rând pentru salvarea băncilor neviabile. În acest fel vom avansa în eforturile de a disocia riscul bancar de riscul suveran.

În acest fel vom remedia una dintre cele mai îngrijorătoare și inacceptabile consecințe ale crizei: fragmentarea sporită a sectorului financiar și a piețelor de credit din Europa — chiar o renaționalizare implicită a acestora.

Și tot astfel vom contribui la reluarea activității normale de creditare a economiei, în special a IMM-urilor. Și aceasta pentru că, în ciuda politicii monetare permisive, volumul creditelor care intră în economia țărilor din zona euro nu este încă suficient. Această problemă trebuie abordată cu fermitate.

În ultimă instanță, miza este creșterea economică, care este necesară pentru a remedia cea mai imperioasă problemă cu care ne confruntăm în prezent: șomajul. Rata actuală a șomajului este nesustenabilă din punct de vedere economic, nejustificabilă din punct de vedere politic și inacceptabilă din punct de vedere social. Prin urmare, toți cei care reprezentăm aici Comisia - și mă bucur că toți colegii mei comisari sunt astăzi aici, alături de mine - dorim să colaborăm intens cu dumneavoastră și cu statele membre, astfel încât să înfăptuim cât mai multe dintre obiectivele înscrise în agenda privind creșterea mobilizăm toate instrumentele pe care le avem, dar desigur, trebuie să recunoaștem, nu toate aceste instrumente se situează la nivel european, unele țin de nivelul național. Aș dori să acordăm prioritate punerii în aplicare a deciziilor privind încadrarea în muncă a tinerilor și finanțarea economiei reale. Trebuie să evităm o redresare economică care nu este însoțită și de o ameliorare a situației șomajului.

Așadar, Europa trebuie să accelereze ritmul reformelor structurale. În recomandările pe care le adresăm fiecărei țări în parte prezentăm măsurile care trebuie adoptate de statele membre în acest sens.

La nivelul UE - pentru că sunt lucruri care pot fi realizate la nivel național și lucruri care pot fi realizate la nivel european -, ar trebui să punem accentul asupra aspectelor care sunt de o importanță capitală pentru economia reală: în primul rând, valorificarea potențialului maxim al pieței unice.

Avem o piață unică a mărfurilor care funcționează bine și suntem conștienți de avantajele economice ale acesteia. Trebuie să extindem această formulă la alte domenii: mobilitate, comunicații, energie, finanțe și comerț electronic, pentru a menționa doar câteva dintre acestea. Trebuie să îndepărtăm obstacolele care frânează dinamismul întreprinderilor și al persoanelor. Trebuie să ducem la bun sfârșit procesul de conectare a Europei.

Aș dori să vă anunț că astăzi vom adopta oficial o propunere prin care se creează premisele constituirii unei piețe unice în sectorul telecomunicațiilor. Cetățenii știu că datorită acțiunilor întreprinse la nivel european au scăzut simțitor costurile serviciilor de roaming. Propunerea noastră va consolida garanțiile acordate consumatorilor și va reduce prețurile în beneficiul acestora, oferind totodată noi oportunități întreprinderilor. Știm că, în viitor, schimburile comerciale vor avea tot mai mult o dimensiune digitală. Nu e oare paradoxal că avem o piață internă pentru mărfuri, însă atunci când vorbim de piața digitală avem 28 de piețe naționale? Cum putem să profităm de toate oportunitățile pe care economia digitală urmează să ni le ofere dacă nu putem finaliza această piață internă?

Aceeași logică se aplică în contextul mai larg al agendei digitale: inițiativele noastre rezolvă probleme reale și îmbunătățesc viața de zi cu zi a cetățenilor. Soliditatea bazei industriale viitoare a Europei depinde de gradul de interconectare a cetățenilor și a întreprinderilor. Iar prin îmbinarea în mod corespunzător a obiectivelor agendei digitale cu protecția datelor și a vieții private, modelul nostru european consolidează încrederea cetățenilor. Adoptarea legislației propuse în materie de protecție a datelor este de o importanță crucială pentru Comisia Europeană, atât în ceea ce privește evoluțiile interne, cât și cele externe.

Piața unică este un mecanism-cheie pentru competitivitate și ocuparea forței de muncă. Prin adoptarea tuturor celorlalte propuneri din cadrul Actului privind piața unică I și II, precum și prin punerea în aplicare a mecanismului Conectarea Europei în următoarele câteva luni, vom pune bazele prosperității în anii următori.

De asemenea, ne adaptăm la transformări dinamice la scară mondială și, prin urmare, trebuie să încurajăm acest dinamism inovator la scară europeană. Acesta este motivul pentru care trebuie, de asemenea, să investim mai mult în inovare, în tehnologie și în rolul științei. Am o mare încredere în faptul că știința, mintea umană și o societate creativă au capacitatea de a rezolva problemele cu care ne confruntăm. Lumea se confruntă cu schimbări dramatice. Cred că, atât în Europa, cât și în afara acesteia, multe din soluțiile de care avem nevoie vor fi oferite de noile studii științifice și de noile tehnologii. Și aș dori ca Europa să aibă un rol de lider la nivel mondial în această privință. Tot din acest motiv, noi - Parlamentul și Comisia - am acordat o prioritate sporită cadrului strategic comun „Orizont 2020” în discuțiile privind bugetul UE.

Acesta este motivul pentru care utilizăm bugetul UE pentru a investi în competențe, educație și formare profesională, în vederea dinamizării și a sprijinirii talentului; acesta este motivul pentru care am acordat o importanță deosebită programului Erasmus Plus.

Și, tot din același motiv, mai târziu în această toamnă, vom face noi propuneri privind o politică industrială adaptată secolului 21. Motivul pentru care ne mobilizăm toate forțele în vederea sprijinirii IMM-urilor este convingerea noastră că o bază industrială dinamică și solidă este indispensabilă pentru o economie europeană puternică.

Pe lângă combaterea schimbărilor climatice, obiectivele „20-20-20” pe care le-am stabilit au angajat economia noastră pe calea creșterii ecologice și a utilizării eficiente a resurselor, contribuind la reducerea costurilor și la crearea de locuri de muncă.

Până la sfârșitul acestui an, vom prezenta propuneri concrete legate de cadrul pentru 2030 privind energia și clima. De asemenea, vom continua să modelăm agenda internațională încercând să definitivăm, împreună cu partenerii noștri, până în 2015, un acord mondial în domeniul climei cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic. Europa nu poate lupta singură pentru combaterea schimbărilor climatice. Sincer, trebuie ca și ceilalți să se implice. În același timp, ne vom continua activitatea privind impactul prețurilor energiei asupra competitivității și coeziunii sociale.

Toți acești vectori ai creșterii economice sunt parte a agendei noastre „Europa 2020”, iar punerea în aplicare deplină și rapidă a acesteia este mai urgentă ca oricând. În anumite privințe, trebuie să mergem mai departe decât prevede agenda 2020.

Aceasta înseamnă că trebuie să urmărim, de asemenea, cu fermitate, realizarea obiectivelor noastre active în materie de comerț. Acestea vizează consolidarea legăturilor noastre cu piețele terțe, aflate în plină dezvoltare, și totodată consolidarea locului pe care îl ocupăm în cadrul lanțului de aprovizionare global. Contrar percepțiilor existente, conform cărora majoritatea cetățenilor noștri cred că ne confruntăm cu pierderi în cadrul comerțului mondial, înregistrăm un excedent comercial tot mai mare, de peste 300 de miliarde EUR anual, în ceea ce privește bunurile, serviciile și produsele agricole. Trebuie să îmbunătățim aceste realizări. În următoarele luni, ne vom concentra întreaga atenție asupra acestui aspect, în special asupra Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții cu SUA și a negocierilor cu Canada și Japonia.

Și, nu în ultimul rând, trebuie să ne intensificăm acțiunile în vederea punerii în aplicare a cadrului financiar multianual care constituie bugetul european. Bugetul UE este cea mai concretă pârghie de care dispunem în vederea stimulării investițiilor. În unele din regiunile noastre, bugetul Uniunii Europene este singurul mod de a obține finanțare publică deoarece nu există resurse la nivel național.

Atât Parlamentul European, cât și Comisia au dorit să li se pună la dispoziție mai multe resurse. Ne-am luptat împreună pentru aceasta. Dar chiar și așa, suma totală a bugetului UE pentru un singur an este superioară - în prețurile de astăzi - valorii întregului plan Marshall la vremea sa! Trebuie să ne asigurăm acum că programele pot începe la 1 ianuarie 2014 și că rezultatele acestora sunt resimțite pe teren. Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că folosim metodele inovatoare de finanțare disponibile, de la instrumentele care au început deja să fie aplicate până la fondurile din partea BEI și la obligațiunile pentru finanțarea proiectelor.

Trebuie să ne îndeplinim angajamentul asumat în luna iulie. Comisia consideră că, în ceea ce o privește, va fi la înălțimea așteptărilor în acest sens. De exemplu, vom prezenta cel de-al doilea buget rectificativ pentru 2013 chiar luna aceasta. Nu este timp de pierdut, prin urmare aș dori să trag un semnal de alarmă cu privire la o eventuală întârziere a acestuia. În special, invit statele membre să nu mai tergiverseze lucrurile.

Aș dori să subliniez din nou următorul aspect: cetățenii nu vor fi convinși cu retorică și promisiuni, ci doar cu un set concret de realizări comune. Trebuie să le arătăm numeroasele domenii în care Europa a soluționat problemele cu care se confruntau. Europa nu este cauza problemelor, ci o parte a soluției.

Am prezentat mai pe larg ceea ce trebuie să facem în continuare în scrisoarea trimisă astăzi președintelui Parlamentului European, pe care ați primit-o și dumneavoastră. Nu voi intra în detalii cu privire la programul pentru anul viitor.

Mesajul pe care vreau să vi-l transmit astăzi este clar: rămân, în continuare, multe lucruri pe care trebuie să le realizăm împreună înainte de alegeri. Nu este momentul să ieșim din ring, ci să ne suflecăm mânecile.

Stimați deputați,

Niciuna dintre acțiunile pe care ni le-am propus nu este ușor de abordat. Traversăm o perioadă dificilă, un adevărat test de rezistență pentru UE. Calea pe care am pornit, a unei reforme permanente și profunde, este pe cât de dificilă, pe atât de inevitabilă. Să spunem însă lucrurilor pe nume: nu putem reveni la modul de lucru de până acum. Unii cred că după aceste momente dificile, totul va reveni la starea de dinainte. Consider că se înșeală, deoarece criza cu care ne confruntăm este diferită. Aceasta nu este o criză ciclică, ci una structurală. Nu putem continua cu ceea ce în trecut ni se părea normal. Trebuie să dezvoltăm o nouă normalitate. Perioada pe care o traversăm este una a transformărilor. Trebuie să înțelegem acest lucru, nu doar să-l spunem. De asemenea, trebuie să ne asumăm toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv în starea noastă de spirit și în modul în care reacționăm la probleme.

Primele rezultate obținute ne arată că acest lucru este posibil.

Și știm cu toții din experiență că această schimbare este necesară.

În acest stadiu, al unei redresări fragile, cel mai mare risc de evoluție negativă cu care ne confruntăm este de natură politică: lipsa stabilității și a hotărârii. În ultimii ani, am observat că orice măsură care pune la îndoială angajamentul în favoarea reformei al unui guvern este imediat sancționată. Un aspect pozitiv este că deciziile politice puternice și convingătoare au un impact important și imediat.

În stadiul actual al crizei, sarcina guvernelor este de a oferi certitudinea și previzibilitatea pe care piețele nu o pot încă oferi.

Sunt convins că ați auzit cu toții de Justus Lipsius. Este și numele purtat de clădirea Consiliului din Bruxelles. Justus Lipsius a fost un influent savant umanist din secolul al XVI-lea, autor al unei cărți importante, intitulată De Constantia.

Constanța,” a scris acesta, „este o tărie firească și neclintită a minții, care nu poate fi influențată pozitiv sau negativ de accidentele externe sau ocazionale.” Numai o „tărie a minții”, susține autorul, bazată pe „judecată și motive solide”, poate fi de ajutor în vremurile confuze și alarmante.

Sper că, în aceste vremuri dificile, vom demonstra cu toții, inclusiv reprezentanții guvernelor care se reunesc în clădirea Justus Lipsius, o astfel de hotărâre și perseverență, atunci când vine vorba de punerea în aplicare a deciziilor luate. Spun acest lucru deoarece una din problemele cu care ne confruntăm este consecvența; trebuie nu numai să luăm decizii, ci să le și aplicăm ulterior pe teren.

Stimați deputați,

Este normal faptul că, în ultimii ani, eforturile noastre de a depăși criza economică au primat asupra oricăror altor lucruri.

Însă viziunea noastră despre Europa trebuie să meargă mult mai departe de aspectul economic. Suntem mult mai mult decât o piață. Idealul european are implicații pentru însăși temelia societății europene. Este un ideal bazat pe valori și aș dori să subliniez acest cuvânt: valori. Acest ideal se bazează pe convingerea fermă în standardele politice, sociale și economice pe care este întemeiată economia noastră socială de piață.

În lumea de astăzi, acțiunea la nivelul UE este indispensabilă în vederea protejării acestor valori și standarde, precum și a promovării drepturile cetățenilor, de la protecția consumatorilor la drepturile lucrătorilor, de la drepturile femeilor la respectarea minorităților, de la standardele de mediu la protecția datelor și a vieții private.

Atunci când e vorba să ne apărăm interesele în cadrul comerțului internațional, să luăm măsuri pentru a ne asigura aprovizionarea cu energie sau să restabilim încrederea cetățenilor în echitatea fiscală prin combaterea fraudei și a evaziunii fiscale, doar acționând ca o Uniune putem avea impactul dorit pe scena mondială.

În ceea ce privește impactul ajutorului pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar pe care îl acordăm țărilor în curs de dezvoltare, gestionarea frontierelor noastre externe comune sau acțiunile în vederea dezvoltării în Europa a unei politici solide în materie de securitate și apărare, doar printr-o integrare mai semnificativă ne putem realiza cu adevărat obiectivele.

Nu exista nicio îndoială în această privință. Coerența noastră internă și relevanța noastră pe plan internațional sunt legate în mod indisolubil. Atractivitatea noastră economică și magnetismul nostru politic sunt interdependente în mod fundamental.

Chiar este cineva convins de faptul că, în cazul în care moneda euro încetează să mai existe, noi sau statele noastre membre vom mai avea vreo credibilitate la nivel internațional?

Mai este cineva conștient de faptul că extinderea UE a reprezentat un succes în ceea ce privește vindecarea rănilor adânci ale istoriei, prin instituirea democrației în țări unde nimeni nu credea că acest lucru mai este posibil? Sau de faptul că politica de vecinătate a fost și este în continuare cea mai bună modalitate de a oferi securitate și prosperitate în regiuni de o importanță vitală pentru Europa? Unde ne-am afla fără toate acestea?

Astăzi, țări precum Ucraina încearcă, mai mult ca niciodată, să stabilească legături mai strânse cu Uniunea Europeană, atrasă de modelul nostru economic și social. Nu le putem întoarce spatele. Nu putem accepta nicio tentativă de a limita alegerile suverane făcute de aceste țări. Trebuie respectate liberul arbitru și liberul consimțământ. Acestea sunt, de asemenea, principiile care stau la baza Parteneriatului nostru estic, pe care vrem să-l dezvoltăm în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Vilnius.

Ne mai aducem cu toții aminte cât de mult a avut de suferit Europa de pe urma războaielor sale din secolul trecut și de faptul că integrarea europeană a fost soluția adecvată?

Anul viitor, se împlinește un secol de la începutul primului război mondial. Un război care a dezbinat Europa, de la Sarajevo la Somme. Nu trebuie niciodată să considerăm pacea ca fiind ceva de la sine înțeles. Trebuie să ne reamintim că se datorează Europei faptul că, în prezent, foști inamici stau la aceeași masă și lucrează împreună. Și tot astfel, datorită faptului că le-a fost oferită o perspectivă europeană, Serbia și Kosovo au ajuns în prezent la un acord, în cadrul procesului de mediere al UE.

Premiul Nobel pentru pace care ne-a fost acordat anul trecut ne reamintește această realizare istorică: Europa este un proiect de pace.

Ar trebui să fim noi înșine mai conștienți de aceasta. Mă gândesc uneori la faptul că nu ar trebui să ne fie rușine să fim mândri. Nu aroganți, ci doar mai mândri. Ar trebui să privim către viitor, însă cu înțelepciunea desprinsă din lecțiile trecutului.

Permiteți-mi să spun acest lucru tuturor celor care se bucură de dificultățile cu care se confruntă Europa și care doresc să împingă integrarea pe o traiectorie regresivă și să ne întoarcem la izolare: Europa anterioară integrării, caracterizată de diviziuni, războaie și tranșee nu este ceea ce oamenii își doresc și merită să aibă. Continentul european nu s-a bucurat niciodată în istoria sa de o perioadă atât de lungă de pace ca cea de la crearea Comunității Europene. Este de datoria noastră să o păstrăm și să o adâncim.

Stimați deputați,

Am apelat la valorile noastre pentru a aborda situația intolerabilă din Siria, care a pus la grea încercare, în ultimele luni, conștiința întregii lumi. Uniunea Europeană a avut un rol primordial în răspunsul umanitar pe plan internațional, mobilizând aproximativ 1,5 miliarde EUR, din care 850 de milioane din bugetul UE. Comisia va face tot ceea ce îi stă în putință pentru a ajuta poporul sirian și populația refugiată în țările învecinate.

Am fost recent martorii unor evenimente despre care am crezut că au fost eradicate de mult timp. Utilizarea armelor chimice este un act înfiorător, care merită o condamnare clară și un răspuns puternic. Comunitatea internațională, având ONU ca nucleu, are o responsabilitate colectivă de a sancționa aceste acte și de a pune capăt acestui conflict. Propunerea privind eliminarea arsenalului de arme chimice al Siriei ar putea reprezenta o evoluție pozitivă în acest sens. Regimul sirian trebuie să demonstreze acum că va pune această măsură în aplicare fără întârziere. Convingerea noastră în Europa este că, în final, numai o soluție politică are șanse să furnizeze pacea durabilă pe care poporul sirian o merită.

Stimați deputați,

Există persoane care susțin că o Europa mai slabă ar face ca țara lor să fie mai puternică, că Europa este o povară și că s-ar descurca mai bine fără aceasta.

Acestora le ofer răspunsul meu clar: cu toții avem nevoie de o Europă unită, puternică și deschisă.

În cadrul dezbaterii care este în curs de desfășurare în întreaga Europă, întrebarea fundamentală este: Vrem să îmbunătățim Europa sau să renunțăm la ea?

Răspunsul meu este clar: haideți să ne implicăm!

Dacă nu vă place Europa așa cum este în prezent, haideți să o facem mai bună!

Găsiți modalități de a o face mai puternică, atât la nivel intern, cât și internațional, și vă asigur de sprijinul meu necondiționat. Găsiți modalități care să permită diversitatea fără a crea discriminări și voi fi alături de dumneavoastră în permanență.

Însă nu renunțați la acest proiect.

Recunosc că, la fel ca orice întreprindere umană, UE nu este perfectă.

De exemplu, controversele privind „diviziunea muncii” între nivelul național și cel european nu vor fi tranșate niciodată.

Pun un mare preț pe subsidiaritate. Pentru mine, subsidiaritatea nu este un concept tehnic, ci un principiu democratic fundamental. Pentru o uniune tot mai strânsă între cetățenii Europei, este nevoie ca hotărârile să fie luate într-o manieră cât mai deschisă posibil și cât mai aproape de cetățeni.

Nu pentru orice problemă este nevoie de soluții la nivel European. Europa trebuie să se concentreze asupra domeniilor în care valoarea sa adăugată este cea mai mare, iar în acele domenii în care acest lucru nu se întâmplă, nu ar trebui să se amestece. UE trebuie să facă pași mari în problemele mari și pași mici în problemele mici - lucru care poate în trecut ne-a scăpat uneori din vedere. UE trebuie să arate că are capacitatea de a stabili priorități atât în privința ceea ce trebuie făcut, cât și în privința în ceea ce nu trebuie făcut. La fel ca orice administrație, trebuie să acordăm o atenție deosebită calității și cantității reglementărilor noastre, știind prea bine că, după cum a remarcat Montesquieu, „les lois inutiles affaiblissent les lois nécessaires”. [„Legile inutile le fac mai neputincioase pe cele necesare”.]

Există însă, stimați deputați, domenii de maximă importanță, în care Europa are nevoie de mai multă integrare, de mai multă unitate, domenii în care numai o Europă puternică poate obține rezultate.

Am credința că orizontul nostru politic trebuie să fie reprezentat de o uniune politică, după cum am subliniat în discursul privind starea Uniunii de anul trecut. Aceasta nu este numai dorința unui om care crede cu pasiune în proiectul european, ci este singura cale pe care putem avansa pentru a consolida progresele de până acum și pentru a ne asigura viitorul.

În ultimă instanță, soliditatea politicilor noastre, mai concret a uniunii economice și monetare, depinde de credibilitatea eșafodajului politic și instituțional care le susține.

De aceea, în cadrul Proiectului pentru o Uniune economică și monetară profundă și veritabilă elaborat de Comisie am trasat nu doar coordonatele economice și monetare, ci și nevoile, posibilitățile și limitele aprofundării cadrului nostru instituțional pe termen mediu și lung. Comisia va continua să acționeze pentru punerea în aplicare a acestui proiect, pas cu pas și etapă cu etapă.

După cum am anunțat anul trecut, confirm cu această ocazie intenția de a prezenta, înainte de alegerile europene, o serie de idei referitoare la viitorul Uniunii noastre și la maniera optimă de consolidare și de aprofundare a metodei comunitare și a abordării comunitare pe termen lung. Astfel, aceste idei pot face obiectul unei veritabile dezbateri europene. Aceste idei vor creiona principiile și direcțiile generale care reprezintă etapele necesare pentru o veritabilă uniune politică.

Stimați deputați,

Numai prin consolidarea consensului referitor la obiectivele fundamentale ne putem ridica la înălțimea provocărilor adresate de vremurile pe care le trăim.

La nivel politic, nu trebuie să ne lăsăm divizați de diferențele dintre zona euro și cei din afara sa, dintre centru și periferie, dintre nord și sud, dintre est și vest. Uniunea Europeană trebuie să rămână un proiect pentru toți membrii săi, o comunitate cu participanți egali.

La nivel economic, Europa a acționat întotdeauna pentru reducerea disparităților dintre țări, dintre regiuni și dintre oameni, iar acest lucru nu trebuie să se schimbe. Nu ne putem ocupa de lucruri care țin de resortul statelor membre. Responsabilitatea rămâne pe umerii lor, dar avem posibilitatea și în același timp obligația de a adăuga la aceasta responsabilitatea europeană și solidaritatea europeană.

Din acest motiv, consolidarea dimensiunii sociale este, pentru noi și pentru partenerii noștri sociali, o prioritate pentru lunile următoare. Comisia va prezenta, la 2 octombrie, o comunicare privind dimensiunea socială a uniunii economice și monetare. Solidaritatea este un element-cheie al apartenenței la Europa și, în același timp, un motiv de mândrie.

Prezervarea valorilor acesteia, cum ar fi statul de drept, este menirea Uniunii Europene, de la începuturi până la cele mai recente episoade de aderare.

În discursul de anul trecut privind starea Uniunii, ținut într-un moment în care statele noastre membre treceau prin momente mai dificile din punctul de vedere al statului de drept, m-am referit la nevoia de a avea la dispoziție instrumente intermediare între eforturile de convingere la nivel politic și procedurile cu țintă precisă de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pe de o parte, și ceea ce numesc „opțiunea nucleară”, prevăzută la articolul 7 din tratat, și anume suspendarea drepturilor unui stat membru, pe de altă parte.

Experiența a confirmat cât de util este rolul de arbitru independent și obiectiv al Comisiei. Această experiență ar trebui consolidată prin intermediul unui cadru mai general, bazat pe principiul egalității între statele membre, activat numai în situații în care există riscuri grave și sistemice la adresa statului de drept și declanșat de indicatori prestabiliți.

Comisia urmează să prezinte o comunicare pe acest subiect și consider că este vorba de o dezbatere esențială pentru viziunea pe care o avem despre Europa.

Aceasta nu înseamnă că este afectată suveranitatea națională sau democrația, dar avem nevoie de un mecanism european solid prin care să putem influența evoluția evenimentelor atunci când sunt în joc principii comune fundamentale.

Există anumite valori care nu sunt negociabile, pe care UE și statele sale membre trebuie să le apere și pe care le vor apăra întotdeauna.

Stimați deputați,

Polarizarea rezultată în urma crizei prezintă un risc pentru noi toți, pentru proiect, pentru proiectul european care ne unește.

Noi, reprezentanții politici legitimi ai Uniunii Europene, putem inversa această tendință. În calitate de reprezentanți democratici ai Europei aleși în mod direct, vă veți găsi în prima linie a dezbaterilor politice. Întrebarea pe care vreau să o pun este următoarea: ce imagine a Europei le va fi pusă în față alegătorilor? Versiunea onestă sau versiunea caricaturală? Miturile sau faptele? Versiunea cinstită și rezonabilă sau versiunea extremistă și populistă? Diferența este esențială.

Știu că există persoane care declară că Europa este de vină pentru criză și pentru greutățile prin care trecem.

Dar le putem reaminti oamenilor că nu Europa a stat la originea acestei crize. Criza a avut drept cauze erori de gestionare a finanțelor publice de către administrațiile naționale petrecute în trecut și comportamentul iresponsabil al actorilor de pe piețele financiare.

Le putem arăta că Europa a acționat pentru rezolvarea crizei. Le putem arăta ce am fi avut de pierdut dacă nu reușeam să susținem piața unică, supusă amenințărilor, precum și moneda comună, pentru că au fost voci care au prezis sfârșitul euro, dacă nu ne-am fi coordonat eforturile de refacere și inițiativele de creare a locurilor de muncă.

Unii vor spune că Europa forțează guvernele naționale să își scadă cheltuielile.

Le putem însă reaminti alegătorilor că datoriile suverane scăpaseră de sub control încă dinainte de criză, și asta nu din cauza Europei, ci în pofida Europei. Mai putem adăuga că, dacă nu vom persevera în aceste eforturi, prețul va fi plătit până la urmă de cei mai vulnerabili membri ai societăților noastre și de copiii noștri. Și adevărul este că țări dinăuntrul și dinafara zonei euro, din Europa și din afara Europei fac eforturi pentru a-și echilibra finanțele publice greu încercate.

Unii vor susține în campanie că țările vulnerabile au primit de la noi prea mulți bani. Alții vor susține că țările vulnerabile au primit de la noi prea puțin.

Dar oricine dintre noi poate explica ce anume am făcut și din ce motive am acționat: există o legătură directă între împrumuturile făcute de o țară și băncile alteia, între investițiile dintr-o țară și agenții economici din alta, între lucrătorii dintr-o țară și firmele din alta. Acest gen de interdependență face ca soluțiile europene să fie singurele care funcționează.

Ce încerc să le transmit eu oamenilor este că dacă suntem cu toții în aceeași barcă, cineva nu poate spune altcuiva: bucata ta de barcă se scufundă”. Am fost în aceeași barcă atunci când totul mergea bine și rămânem împreună când dăm de greutăți.

Vor fi poate unii care vor spune în campanie că Europa a acaparat prea multă putere. Alții pretind că Europa face întotdeauna prea puțin, prea târziu. Interesant este că uneori aceiași oameni declară că Europa nu face destul și în același timp nu sunt de acord ca Europa să primească mai multe mijloace pentru a-și îndeplini misiunea.

Putem însă explica oamenilor că statele membre sunt cele care au acordat Europei atribuțiile și competențele pe care le are. Uniunea Europeană nu este o putere străină, ci este rezultatul deciziilor luate în mod democratic de instituțiile europene și de statele membre.

În același timp, trebuie să recunoaștem că în anumite domenii Europa este lipsită în continuare de competențele necesare pentru a realiza ceea ce i se cere, situație care este prea ușor scăpată din vedere de aceia - și nu sunt puțini - care și-au făcut un obicei din a naționaliza succesele și din a europeniza eșecurile. În ultimă instanță, și ceea ce avem, și ceea ce nu avem este urmarea unui proces de decizie democratic și cred că trebuie să reamintim acest lucru cetățenilor.

Doamnelor și domnilor,

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Sper că Parlamentul European va accepta această provocare, cu toată doza ei de idealism, dând dovadă de realismul și hotărârea pe care ni le impun vremurile prin care trecem.

Argumentele se cunosc.

Faptele se cunosc.

Agenda a fost stabilită.

Peste opt luni, alegătorii vor decide.

Este rândul nostru să susținem cauza Europei.

Putem face acest lucru încheind cât mai multe dosare în cele opt luni care ne rămân. Mai avem multe de făcut.

Adoptarea și punerea în aplicare a bugetului european și a CFM, care sunt esențiale pentru investițiile în regiunile din întreaga Europă. Acest lucru este indispensabil pentru prioritatea noastră majoră: combaterea șomajului, în special în rândul tinerilor.

Ducerea mai departe și punerea în aplicare a uniunii bancare, element esențial pentru rezolvarea problemei finanțării agenților economici și a IMM-urilor.

Acestea sunt prioritățile noastre clare: crearea de locuri de muncă și creșterea.

Misiunea noastră nu s-a încheiat, ci a intrat într-o etapă decisivă.

Să nu uităm, stimați deputați, că miza alegerilor nu va fi doar Parlamentul European, nici Comisia Europeană sau Consiliul sau cutare ori cutare persoană.

Miza alegerilor va fi Europa.

Vom fi evaluați împreună, de aceea vă invit să acționăm împreună - împreună pentru Europa, cu entuziasm și cu hotărâre.

Să nu uităm: în urmă cu o sută de ani, Europa se îndrepta inconștientă către catastrofa care a fost războiul din 1914.

La anul, în 2014, am speranța că Europa va ieși din criză, devenind mai unită, mai puternică și mai deschisă.

Vă mulțumesc pentru atenție.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website