Navigation path

Left navigation

Additional tools

Other available languages: EN FR DE ES IT

Il-Kummissjoni Ewropea

Dacian Cioloş

Comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

Europa, un viitor pentru sectorul cărnii

Congresul Mondial de carne/Paris

6 iunie 2012

Doamnelor și domnilor,

Aș dori să vă adresez mai întâi mulțumirile mele pentru că m-ați invitat să particip la această conferință internațională. Această participare îmi oferă posibilitatea de a integra preocupările și viziunea europeană referitoare la sectorul cărnii în acest cadru internațional.

Doresc să mulțumesc în special dlui Joseph Daul, cu care am avut întotdeauna plăcerea să schimb idei pe teme precum creșterea animalelor, viitorul sectoarelor noastre, al crescătorilor de animale și, în termeni mai generali, al agricultorilor noștri.

Sunt în măsură să vă spun că sectorul creșterii animalelor este un sector care ne preocupă, nu numai ca parte a dezbaterilor privind viitorul Politicii agricole comune.

Sectorul cărnii ne preocupă, deoarece este un sector al contrastelor, un sector aflat sub influența numeroaselor provocări cu care se va confrunta sectorul agricol în viitor.

Pe de o parte, consumul de carne la nivel mondial înregistrează o creștere constantă sub impulsul țărilor emergente - +6% în 5 ani. Însă, pe de altă parte, consumatorii din țările dezvoltate sunt ținta a numeroase mesaje negative privind influența unui consum așa-zis excesiv. În țările respective, consumul pe cap de locuitor înregistrează o stagnare.

Pe de o parte, creșterea animalelor, în special creșterea extensivă a bovinelor, ovinelor și caprinelor, contribuie la conservarea biodiversității naturale și la întreținerea peisajelor - aspecte considerate esențiale în societatea europeană -, la conservarea zonelor de prerie și, prin urmare, la lupta împotriva schimbărilor climatice, precum și la menținerea biodiversității. Pe de altă parte, există și păreri critice despre impactul de mediu al anumitor tipuri de creștere a animalelor, în special cu referire la chestiunea apei sau la modificările survenite în privința utilizării terenurilor.

Pe de o parte, anumite regiuni profită din plin de dezvoltarea piețelor emergente. Pe de altă parte, există o serie de regiuni care întâmpină dificultăți în ceea ce privește concurența.

Contrar celor spuse adesea, Europa nu mai este cea care dă tonul în materie de stabilire a prețurilor, așa cum s-a întâmplat în trecut. Dimpotrivă, ca urmare a reformărilor succesive ale PAC, Europa se află în situația de a prelua prețurile ca atare. Așa stau lucrurile în realitate și, ca atare, această situație reprezintă o provocare pentru crescătorii de animale; aceștia trebuie să răspundă așteptărilor specifice ale societății europene și, totodată, să profite de oportunitățile puse la dispoziție de pe piața mondială.

Un alt aspect contrastiv: în Europa, creșterea ovinelor și bovinelor este practicată adesea în regiuni fragile, unde reprezintă frecvent singura activitate agricolă (și, în unele cazuri, chiar singura activitate economică) posibilă. În cadrul sectorului cărnii, regiunile în care se practică creșterea ovinelor și bovinelor se află alături de regiuni foarte bine integrate în circuitele comerciale mondiale și de regiuni a căror dezvoltare se bazează într-adevăr pe instituirea de sectoare extrem de competitive.

Atât într-un caz cât și în celălalt, segmente întregi ale economiilor regionale au la bază creșterea animalelor. Europa este mândră de acest lucru și dorește să conserve acest potențial considerabil.

Situațiile contrastive prezentate anterior reprezintă însă provocări pentru ansamblul țărilor producătoare. Este necesar să răspundem la provocarea legată de securitatea alimentară – cu alte cuvinte, să răspundem la cererea tot mai mare - respectând totodată teritoriile și identitățile culturale aflate în strânsă legătură cu sectorul cărnii și mediul.

Europa se află într-o poziție care favorizează concilierea celor două provocări - producția și durabilitatea - în special datorită eforturilor depuse în ultimii ani în vederea unei orientări mai puternice către piață a politicii noastre agricole, datorită eforturilor pe care le vom depune și de acum încolo în ceea ce privește reforma PAC în vederea unei mai bune valorificări a practicilor agricole mai ecologice și, în cele din urmă, datorită potențialului nostru considerabil de cercetare și inovare.

Însă dacă Europa deține o poziție favorabilă (și voi reveni asupra acestui aspect), concilierea amintită mai sus trebuie să aibă loc în cadrul unei abordări internaționale coerente, la nivelul relațiilor noastre atât bilaterale, cât și multilaterale.

Prima componentă este, desigur, runda de la Doha. După cum știți, nu ne aflăm într-o etapă dinamică. Un acord multilateral ar putea contribui la progresul agriculturii mondiale, cu condiția să țină seama de realitatea zonelor rurale fragile din întreaga lume. Cel mai adesea, creșterea animalelor se află în centrul activităților desfășurate în aceste regiuni. Ea face parte din activitățile esențiale, dar caracterizate de fragilitate. Așadar, carnea este adesea un produs vulnerabil, care trebuie recunoscut ca atare.

Acest lucru se aplică atât negocierilor multilaterale, cât și negocierilor bilaterale, a căror importanță a crescut în ultimii ani. În ambele cazuri, negocierile trebuie să țină seama de criteriile de durabilitate socială, ecologică și economică.

Ca urmare a Acordului SPS încheiat cu ocazia celei mai recente runde de negocieri multilaterale, s-au realizat progrese în privința standardelor sanitare și fitosanitare. Este vorba de standarde aplicabile tuturor produselor, având la bază argumente științifice solide. Acestea vizează să asigure protecția consumatorilor, a sănătății animale și vegetale și a mediului.

Personal, depun toate eforturile pentru a asigura respectarea acestor standarde. În niciun caz ele nu trebuie să fie deturnate de la scopul lor inițial pentru a crea bariere în calea schimburilor comerciale. Încă de la începutul mandatului meu, am dorit să mă asigur că toate angajamentele luate sunt respectate. Vă garantez că, împreună cu colegul meu de la Direcția Generală Sănătate și Consumatori, dl John Dalli, vom continua să fim deosebit de vigilenți în ceea ce privește aceste aspecte.

Însă trebuie făcute alegeri pe plan politic, social și etic. Și acestea trebuie recunoscute. Mă refer îndeosebi la chestiunea bunăstării animalelor. Nu este vorba de crearea, prin mijloace denaturate, a vreunei bariere tarifare. Dimpotrivă, trebuie să luăm pulsul societății și să răspundem la preocupările acesteia. Aceste așteptări sunt, de altfel, tot mai puțin limitate la Europa, ele regăsindu-se din ce în ce mai mult și la nivel mondial.

Este adevărat că, în materie de bunăstare a animalelor sau de standarde de mediu, Europa deține adesea un rol de pionierat, luându-și angajamente foarte concrete. Aceste angajamente sunt costisitoare pentru producători. Cu toate acestea, deși aceste standarde corespund unor așteptări sociale din ce în ce mai globale, ele nu sunt luate suficient în considerare în cadrul negocierilor internaționale. Cu toate acestea, doresc să salut dezbaterile care au avut loc pe această temă în cadrul Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE).

În fine, fie că este vorba de volatilitatea excesivă a prețurilor mondiale, care îi afectează în mod direct pe crescătorii de animale, în special pe cei care depind în mare măsură de importuri pentru hrana animalelor, fie că este vorba de sporirea riscurilor sanitare legată de schimbările climatice și de multiplicarea schimburilor comerciale, toate aceste aspecte demonstrează că este nevoie de o intensificare a cooperării și a dialogului purtat la nivel mondial de agricultori și de crescătorii de animale (G20-FAO).

De asemenea, este necesar să se dezvolte schimburile comerciale. Europa va continua să depună eforturi în acest sens, așa cum am făcut și noi recent, în speță cu Coreea de Sud. Activitatea noastră se extinde și la alte acorduri, deoarece Europa deține o serie de atuuri pentru a fi prezentă pe scena mondială și pentru a satisface cererea existentă la nivel global.

Suntem probabil cel mai mare importator mondial de produse agricole și agroalimentare, ceea ce demonstrează, de altfel, deschiderea Europei. Totodată, suntem și cel mai mare exportator de astfel de produse, cu intenția de a dezvolta piețe, nu doar datorită comportamentului nostru competitiv, ci și ca urmare a unor măsuri promoționale și a angajamentului meu personal, în calitate de comisar, de a oferi sprijin exportatorilor noștri. Am făcut acest lucru în China anul trecut. Mâine mă întorc în China și, în curând, urmează să vizitez Coreea de Sud și Japonia pentru a promova valorile sectorului agricol european, pentru a face cunoscute atuurile noastre în materie de securitate sanitară și de calitate, precum și priceperea noastră.

Autoritățile publice trebuie să sprijine acest sector astfel încât el să depășească obstacolele cu care se confruntă și să fie la curent cu așteptările cetățenilor. Este ceea ce ne propunem să obținem cu ajutorul reformei PAC.

Înainte de toate, se impune o scurtă paranteză: nu pot să nu subliniez încă o dată faptul că PAC a suferit modificări. În ultimii ani s-au înregistrat deja multe realizări. Iar sectorul creșterii animalelor a fost direct influențat, de exemplu prin recursul marginal la instrumente precum restituirile la export sau ajutoarele pentru depozitarea privată. Acestea au fost înlocuite de plase de siguranță, care nu mai reprezintă o componentă capabilă să influențeze piețele noastre, ci care sunt declanșate doar în cazul unei crize foarte grave.

Așa cum am afirmat la început, Europa, deschisă și influențată de lumea întreagă, se află în prezent în poziția de a prelua prețuri. Suntem caracterizați de o mai mare orientare către piață – este o stare de fapt. Însă avem și ambiția de a răspunde așteptărilor societății, de a recunoaște și de a menține soliditatea sectorului european al cărnii. Acesta este un element esențial al securității alimentare, al bunei gestionări a resurselor naturale și al dezvoltării regiunilor noastre.

Fără a repune în cauză orientarea către piață și în contextul angajamentelor noastre internaționale, suntem animați de ambiții puternice, în sectorul cărnii, în ceea ce privește reforma PAC.

Ne-am propus atât să recunoaștem rolul pozitiv jucat de creșterea animalelor, cât și să îi încurajăm pe crescătorii de animale. Aceasta reprezintă o dimensiune fundamentală a „ecologizării” și a promovării pășunilor permanente. De altfel, aș dori să profit de ocazie pentru a sublinia faptul că, în aceste ultime săptămâni, Comisia și-a demonstrat angajamentul de a lua măsurile necesare pentru ca acest instrument să fie eficace, dar și ușor aplicabil, inclusiv în privința creșterii animalelor. Nu dorim să ne situăm pe poziții dogmatice. Însă doresc să evidențiez că, în privința creșterii animalelor, reforma PAC nu se limitează la componentele „ecologice”.

La fel de importante sunt și alte aspecte:

  • Acordarea unui sprijin mai susținut, concretizat prin ajutoare directe mai bine proporționate și mai însemnate în primii ani pentru tinerii agricultori, astfel încât aceștia să poată prelua ștafeta de la generațiile anterioare, ceea ce pentru sectorul cărnii reprezintă o provocare majoră.

  • Posibilitatea pentru statele membre ale UE de a acorda un sprijin mai însemnat zonelor defavorizate, care constau, cel mai adesea, și în regiuni unde se practică creșterea animalelor;

  • Instrumentele de consolidare a structurării sectoarelor (grupuri de producători). Trebuie să ne îndreptăm către o nouă formă de gestionare a piețelor, bazată pe o capacitate crescută de acțiune a producătorilor înșiși și pe o mai bună articulare între rolul autorităților publice și cel al profesioniștilor în domeniu. Nu este vorba de repunerea în cauză a orientării către piață, ci mai degrabă de garantarea bunei funcționări a lanțului agroalimentar;

  • Menținerea unor instrumente eficiente de stabilizare a piețelor, cu o stimularea foarte clară în vederea dezvoltării de mecanisme de asigurare și de fonduri mutuale;

  • Și, în fine, intensificarea efortului de a comunica mai bine, de a pune calitatea pe primul loc, punând un accent deosebit pe politica de promovare.

Doresc să adaug faptul că, în cadrul PAC, intenționăm să depunem eforturi deosebite în favoarea cercetării și inovării. Creșterea animalelor va juca un rol important în acest context.

Aș dori să închei făcând referire la un subiect care ne interesează și ne preocupă pe toți, cu fiecare val de criză prin care trecem. Este vorba despre sănătatea animală. Fără a intra în detalii pe această temă, care face obiectul discuțiilor pe care le am în prezent cu comisarul Dalli, aș dori să vă spun că, în ceea ce mă privește, prima plasă de securitate în vederea garantării unei bune sănătăți animale, o constituie sănătatea economică și ecologică a crescătoriilor de animale și a regiunilor noastre. Aceasta reprezintă, de asemenea, o politică preventivă de gestionare a riscurilor sanitare. Trebuie să creăm condițiile pentru a realiza acest lucru. Aceasta este intenția noastră.

În fine, vă pot spune că Europa are mari ambiții în ceea ce privește sectorul cărnii. Acest sector este mult prea des atacat și insuficient respectat. Nu se discută îndeajuns despre munca extrem de dificilă depusă zi de zi de crescători. Nu se discută îndeajuns despre beneficiile economice, ecologice și sociale ale acestui sector pentru întreaga societate. De altfel, nu se discută îndeajuns despre sectorul în sine.

În orice caz, eu personal, în calitate de comisar european, sunt profund devotat sectorului cărnii, la fel cum este și întreaga Uniune Europeană. Și suntem deciși să dezvoltăm acest sector și să răspundem semnalelor pozitive ale piețelor.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website