Navigation path

Left navigation

Additional tools

CONSILIUL EUROPEAN

PREȘEDINTELE

RO

Bruxelles, 18 februarie 2013

(OR. en)

EUCO 41/13

PRESSE 60

PR PCE 34

Discursul dlui Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, în fața Parlamentului European

În perioada 7 – 8 februarie s-a ajuns la un acord, la nivel de președinți și prim-miniștri ai tuturor celor 27 de state membre, privind cadrul financiar multianual al Uniunii pentru următorii șapte ani.

În comparație cu cadrul precedent (2007 – 2013), plafoanele globale de cheltuieli au fost ușor reduse, dar în interiorul lor s-a produs o deplasare clară a priorităților, înregistrându-se o creștere a cotei alocate investițiilor pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Acest lucru reflectă cele două principii esențiale aflate la baza opțiunilor noastre: adaptarea la restricții bugetare semnificative în întreaga Europă și investirea, în același timp, în viitor.

După cum reiese cu claritate din reportajele jurnaliștilor, fiecare dintre lideri a încercat să obțină pentru țara și cetățenii săi cel mai bun rezultat. Este un lucru absolut legitim, la fel cum este faptul că unii s-au axat mai mult pe interesele contribuabililor, iar alții pe nevoile beneficiarilor. Pentru mine a contat faptul că, împreună, am ajuns la un acord și am obținut un rezultat bun pentru Europa în ansamblul ei.

A trebuit să ajungem la un acord cu privire la trei parametri: dimensiunea, prioritățile pentru cheltuieli și sursele de venituri, urmărind totodată stabilirea unui buget modernizat, realist, axat pe nevoile cele mai presante.

Mai întâi, cu privire la dimensiune: în condițiile economice actuale, singura opțiune era un buget al moderației. În întreaga Europă se strânge cureaua, iar Uniunea însăși nu putea face excepție. Unii consideră reducerea de 3 % a plafonului global pentru angajamente ca fiind un regres pentru Europa. Nu este așa. La fel cum se întâmplă peste tot în Europa, cuvântul de ordine este de a face mai mult cu bani mai puțini și de a asigura cheltuirea fiecărui euro acolo unde poate avea impact maxim. Mai multă Europă nu înseamnă neapărat mai mulți bani.

Dar permiteți-mi să subliniez, totodată, că această reducere a plafoanelor pentru angajamente nu va duce neapărat la reducerea plăților efective din bugetele anuale pe care le adoptați. În ultimii șapte ani, plățile votate de Parlamentul European s-au situat cu mult sub plafonul CFM, totalizând 875 miliarde EUR pentru întreaga perioadă - cu mult sub cele 908 miliarde EUR prevăzute în prezent pentru următorii șapte ani.

În orice caz, plafoanele CFM nu urmau să se modifice, nici în sus, nici în jos, cu mai mult de câteva puncte procentuale, dată fiind nevoia de unanimitate, deși o parte a comentariului politic s-a axat exclusiv pe acest aspect. În noiembrie, am prezentat eu însumi o propunere de plafon global al angajamentelor în valoare de 970 miliarde EUR, iar acordul final de 960 miliarde EUR a fost aproape de această cifră, deși câteva state membre au dorit reducerea propunerii mele cu 30 de miliarde EUR sau chiar mai mult. Când examinăm conținutul cheltuielilor observăm modificările reale, care merită salutate. Semnificația lor este mult mai profundă decât ușoara modificare a plafonului global și merită mult mai multă atenție.

În primul rând, cheltuielile pentru rubrica 1a, care include cercetare și inovare, rețelele transfrontaliere energetice, de transport și digitale, programele Galileo și Erasmus, cresc cu 37,3 % în comparație cu CFM precedent. Mai mult, tendința de creștere în acest caz este constantă, astfel încât în ultimul an se va fi produs o creștere de peste 40 %. În comparație cu situația actuală, este o îmbunătățire semnificativă. Din nou, este posibil ca unii să regrete faptul că nu toate propunerile de investiții ale Comisiei au fost luate în considerare, dar ar fi eronat să prezentăm ajustările la propunere drept „tăieri”, când în realitate am convenit asupra unor sume mult mai mari alocate investițiilor în creștere decât pentru cadrul actual.

În al doilea rând, cheltuielile pentru coeziune vor fi mai bine direcționate și vor oferi stimulente pentru rezultate, cu bani rezervați pentru cei mai buni performeri. Va exista o condiționalitate macroeconomică pentru a crește sinergia între finanțarea pentru coeziune și guvernanța economică. Peste tot, programele de finanțare vor deveni mai simple și mai bine controlate. Va exista o rată de cofinanțare a UE mai ridicată în statele de coeziune cu un tratament favorabil al TVA, care la un loc vor sprijini bugetele naționale ale statelor de coeziune. În alocarea fondurilor structurale, țările mai sărace vor primi o parte mai mare din fondurile de coeziune. Coeziunea nu este o politică orientată spre trecut, ci o investiție în viitor. În plus, sprijinul nostru pentru persoanele cele mai vulnerabile rămâne intact.

În al treilea rând, ca reacție la creșterea șomajului în rândul tinerilor (care afectează la nivel global unu din patru europeni tineri, iar în unele țări unu din doi), o nouă inițiativă, în valoare de 6 miliarde EUR, va contribui la combaterea acestei situații dramatice. Este un exemplu elocvent al dimensiunii sociale a bugetului nostru.

În al patrulea rând, în ceea ce privește agricultura - un domeniu de politică finanțat aproape exclusiv la nivel european - se pune un accent sporit pe creșterea calității vieții în zonele rurale, practici mai ecologice și o producție alimentară durabilă, esențiale pentru noi toți. Agricultura nu este „de domeniul trecutului”, ci, mulțumită reformelor politicii agricole comune, ponderea ei relativă în cadrul bugetului scade și va continua să scadă. Până la sfârșitul perioadei de șapte ani, primul pilon al cheltuielilor PAC va reprezenta în jur de 27 % din bugetul total - cu mult sub cifra de 75 % din anii ´70!

În al cincilea rând, cheltuielile din cadrul rubricii „Securitate și cetățenie” vor crește cu 27 %. Este un domeniu în care cooperarea europeană se intensifică, iar creșterea reflectă acest fapt.

În al șaselea rând, nu au fost neglijate relațiile externe. Creșterea în termeni reali este aici de 3,3 %. Mai mult, am promis să ne respectăm angajamentul față de Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Aceasta înseamnă să permitem Europei să se implice în continuare în chestiuni globale vitale, precum ajutorul pentru dezvoltare și combaterea schimbărilor climatice. Fondul european de dezvoltare, contrar anumitor relatări, nu a fost redus, ci mărit.

În al șaptelea rând, chiar la rubrica „Administrație” s-a înregistrat o ușoară creștere. Aceasta reflectă nevoile rezultate în urma extinderii și a noilor sarcini conferite Uniunii de către statele membre. Aceasta maschează un efort considerabil din partea personalului nostru căruia, în conformitate cu propunerea Comisiei, i se va aplica o reducere numerică generală, creșterea timpului de lucru și a vârstei de pensionare. Dar UE va continua să aibă un serviciu public eficient. Unii dintre dumneavoastră și-au exprimat dubiile în acest sens: cifrele vorbesc de la sine.

În final, ne-am ocupat, de asemenea, de partea de venituri sau, în limbaj UE: „resursele proprii”. Am decis asupra unei compensări mai reduse a statelor membre pentru costurile de colectare pentru taxe și impozite, sporind astfel ponderea resurselor proprii tradiționale. Am deschis perspective pentru noi resurse proprii posibile, în relație cu un nou sistem pentru TVA și viitoarea taxă pe tranzacțiile financiare. Am ajuns la un compromis privind chestiunea dificilă a reducerilor.

Permiteți-mi să spun câteva cuvinte despre criticile specifice aduse acestui acord, în special cu privire la discrepanța dintre angajamente și plăți. De fapt, aceasta este foarte apropiată de ceea ce era prevăzut în ultimul CFM, dar de această dată am elaborat un sistem pentru a acoperi decalajul. Am convenit asupra unei flexibilități sporite - chiar a unei „flexibilități maxim posibile” - astfel încât să există credite de plată adecvate pentru onorarea obligațiilor legale. Necesitatea acestora a fost descrisă în mod elocvent de Președintele dumneavoastră, dl Martin Schulz, la începutul reuniunii noastre.

Într-adevăr, aș sublinia faptul că aspectele menționate de Parlament s-au dovedit cruciale în cadrul acestui proces, poate chiar mai mult decât ați fi crezut. Cu siguranță, Parlamentul a ajutat la promovarea ideii că cheltuielile UE nu sunt direct comparabile cu cele naționale, fiind axate pe potențialul de investiții. Parlamentul a menținut interesul asupra chestiunii resurselor proprii, pe care puține state membre erau dispuse să o examineze. Parlamentul a exercitat presiuni, cu un anumit succes, cu privire la o nouă clauză de flexibilitate și la o clauză de revizuire, ambele regăsindu-se în concluziile Consiliului European. Și tot Parlamentul și-a îndreptat în mod constant atenția asupra nevoii de a transfera resursele la noile domenii de politică favorabile creșterii. Chiar dacă acest lucru nu s-a realizat în măsura prevăzută în propunerea inițială a Comisiei, orice comparație a două lucruri similare, respectiv a actualului CFM cu cel anterior arată o creștere substanțială. Chiar la nivelul global al cheltuielilor, reamintesc că în momentul negocierii ultimului CFM, propunerea Comisiei a fost redusă cu mult mai mult, respectiv - 13 % în comparație cu 8 % de această dată.

Realizarea unui acord arată un simț al răspunderii colective din partea liderilor Europei, dar nu am pierdut din vedere că trebuie să ajungem la un acord final cu Parlamentul European. Le-am reamintit colegilor că singurul lucru asupra căruia a hotărât Consiliul European a fost un mandat, deși foarte puternic, pe baza căruia Consiliul și Președinția vor continua discuția cu Parlamentul. Procedând astfel, Consiliul European și-a îndeplinit rolul consfințit în articolul 15 din tratat, de a defini „orientările și prioritățile politice generale” ale Uniunii. Predăm acum ștafeta Consiliului, care va colabora cu Parlamentul în vederea adoptării actelor necesare.

Și să nu uităm: beneficiarii se bazează pe acest nou CFM începând cu 1 ianuarie 2014. Un buget de investiții pe șapte ani este un factor important de previzibilitate. Fără el putem angaja sume de bani doar pe câte un an. Pentru oamenii de știință, organizațiile neguvernamentale și universități, pentru autoritățile locale și regionale din întreaga Europă, acesta ar fi un regres major. Proiectele majore depind de o perspectivă pe un termen mai lung. Într-un moment în care încrederea în economiile noastre reapare treptat, confirmarea acestei perspective pe șapte ani pentru Europa va fi un semn pozitiv.

Pentru a evita întârzierile și nesiguranța, solicit Consiliului și Parlamentului să finalizeze prompt discuțiile. Alternativa revenirii la plafoanele stabilite pentru ultimul an al CFM precedent ne-ar bloca în tiparul de cheltuieli actual, ar duce la pierderea reformelor convenite și ne-ar conduce spre un blocaj în reînnoirea temeiurilor juridice necesare. De aceea, vă doresc, dumneavoastră și președinției irlandeze a Consiliului, mult succes în continuarea acestui demers. Îmi mențin convingerea că putem ajunge la un acord global cu privire la CFM. O discuție deschisă, bazată pe elemente faptice și cifre, va face acest lucru posibil.

Pe lângă CFM, agenda noastră a inclus și o discuție despre comerț. Comerțul ne poate ajuta să realizăm pentru creșterea economică și locurile de muncă la fel de multe ca toate investițiile pentru creștere care au devenit posibile grație acordului nostru asupra CFM. „Unda verde” pe care am dat-o deschiderii discuțiilor privind comerțul transatlantic cu SUA a fost urmată imediat de o declarație comună a președintelui Obama, a mea și a președintelui Barroso, potrivit căreia ambele părți vor iniția acum procedurile interne necesare pentru lansarea negocierilor cu privire la un parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții.

Am încheiat reuniunea cu examinarea evoluțiilor din lumea arabă. La doi ani de la declanșarea primăverii arabe, era momentul oportun să trecem în revistă sprijinul european pentru tranzițiile democratice din regiune. Evenimentele recente subliniază încă o dată cât de problematice pot fi aceste tranziții. Uniunea își menține implicarea.

În sfârșit, cu privire la Mali: salutăm acțiunea hotărâtă a Franței susținută de alți parteneri europeni și africani. Uniunea se angajează să sprijine acest efort utilizând întreaga gamă de instrumente pentru a ajuta la reinstaurarea democrației și a ordinii constituționale în Mali. Lansarea iminentă a misiunii europene de instruire este o parte esențială a acestuia.

Prin aceasta îmi închei prezentarea și aștept cu interes comentariile dumneavoastră.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website