Navigation path

Left navigation

Additional tools

CONSILIUL EUROPEAN
PREȘEDINTELE

RO

Bruxelles, 15 februarie 2013

(OR. en)

EUCO 40/13

PRESSE 58

PR PCE 33

Herman Van Rompuy
Președintele Consiliului European
Un buget pentru viitor

Acum o săptămână, după o noapte lungă de negocieri, cei 27 de președinți și prim-miniștri ai țărilor noastre au ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani. Luni, voi prezenta și voi susține acest buget în Parlamentul European.

După cum reiese cu claritate din reportajele jurnaliștilor, fiecare dintre lideri a încercat să obțină pentru țara și cetățenii săi cel mai bun rezultat. Este un lucru absolut legitim, la fel cum este faptul că unii s-au axat mai mult pe interesele contribuabililor, iar alții pe nevoile beneficiarilor. Important pentru mine este faptul că am ajuns împreună la un acord cu privire la un buget valabil până la sfârșitul acestui deceniu și la un rezultat bun pentru Europa în ansamblu.

Cifrele vorbesc de la sine: Obiectivele generale privind cheltuielile se reduc, însă cota din investiții alocată creșterii economice și ocupării forței de muncă este în creștere. Acest lucru reflectă cele două principii esențiale care stau la baza opțiunilor pe care le-am promovat: adaptarea la restricții bugetare semnificative în întreaga Europă și investirea, în același timp, în viitor.

La fel cum se întâmplă peste tot în Europa, cuvântul de ordine este de a face mai mult cu bani mai puțini, inclusiv la capitolul costurilor administrative, și a asigura cheltuirea fiecărui euro acolo unde poate avea impact maxim. În întreaga Europă se strânge cureaua, iar Uniunea însăși nu poate face excepție, astfel că un buget al moderației a fost singura variantă posibilă. Pentru prima dată scad plafoanele de cheltuieli față de perioada precedentă, fiind limitate la exact 1% din venitul național brut al UE.

Date fiind provocările economice ale momentului, prioritatea absolută o reprezintă creșterea economică și competitivitatea. Pur și simplu nu ne putem permite să sacrificăm investițiile orientate pe viitor în educație, cercetare sau inovare. Iată de ce noul buget prevede un supliment de 37% (adică 34 de miliarde EUR) tocmai în aceste domenii, punând de asemenea deoparte sume substanțiale pentru rețelele transfrontaliere energetice, de transporturi și digitale (30 de miliarde EUR). O veritabilă creștere a finanțării se va înregistra și pentru inițiative-cheie precum „Erasmus pentru toți”, programul de schimb pentru elevi și profesori sau „Orizont 2020”, cel mai mare program de cercetare și inovare al continentului.

Acest lucru a devenit posibil prin modernizarea bugetului. De exemplu, pentru agricultură, domeniu de politică gestionat exclusiv la nivel european, accentul se mută de la subvențiile generale la asigurarea unor venituri echitabile pentru fermieri, la calitatea vieții în zonele rurale și la practici mai ecologice. O producție alimentară durabilă este esențială pentru noi toți. Agricultura nu este o realitate „de domeniul trecutului”, ci, mulțumită reformelor politicii agricole comune, ponderea ei relativă în cadrul bugetului scade și va continua să scadă.

Ca reacție la creșterea șomajului în rândul tinerilor (care afectează unu din patru europeni tineri, iar în unele țări unu din doi), o nouă inițiativă, în valoare de 6 miliarde EUR, va contribui la combaterea acestei situații dramatice. Vor fi mobilizate fonduri regionale pentru a ajuta țările cele mai afectate de criză. Fondurile vor continua să se concentreze asupra celor mai sărace regiuni și asupra celor mai defavorizate populații, pentru a îmbunătăți coeziunea socială din Uniunea noastră. Și în pofida crizei sunt păstrate mijloacele care permit Europei să se implice în chestiuni globale vitale, precum ajutorul pentru dezvoltare și combaterea schimbărilor climatice.

În multe privințe vorbim de un buget modernizat și realist, axat pe cele mai stringente preocupări. Ca și compromis, probabil că nu este un buget perfect pentru nimeni, însă conciliază punctele de vedere ale tuturor. Unii regretă că nu au putut fi luate în considerare toate propunerile de investiții, deoarece acest lucru s-ar fi dovedit a fi prea costisitor.

Probabil că regret personal acest lucru, însă prezentarea ajustărilor la proiectul de buget sub formă de „tăieri” ar induce în eroare, fiindcă în realitate bugetul asupra căruia am decis comportă sporiri semnificative ale investițiilor în creștere economică în raport cu bugetul actual. Iar acești bani vor aduce o schimbare.

Acordul de săptămâna trecută nu reprezintă un punct final. Parlamentul European va analiza acordul politic la care au ajuns liderii, în pregătirea unei negocieri finale. Deja înaintea summitului, deputații și-au exprimat anumite îngrijorări legitime, de exemplu cu privire la nevoia de noi surse de venituri sau de variante de flexibilitate bugetară. Acest lucru se justifică, deoarece nimeni nu poate să prezică unde se va situa Europa peste șapte ani. În plus, flexibilitatea contribuie la asigurarea corelării dintre plățile și angajamentele Uniunii.

Un buget de investiții pe șapte ani este un factor important de previzibilitate. Fără el putem angaja sume de bani doar pe câte un an. Pentru oamenii de știință, pentru operele caritabile și universități, pentru autoritățile locale și regionale din întreaga Europă, acesta ar fi un regres major. Există proiecte mari care depind de acest buget. Într-un moment în care încrederea în economiile noastre reapare treptat, confirmarea acestei perspective pe șapte ani pentru Europa va fi un semn pozitiv.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website