Navigation path

Left navigation

Additional tools

CONSILIUL
UNIUNII EUROPENE

RO

16042/11

(OR. en)

PRESSE 397

PR CO 65

COMUNICAT DE PRESĂ

Cea de a 3121a reuniune a Consiliului

Justiție și Afaceri Interne

Luxemburg, 27 și 28 Octombrie 2011

Președintele Dl Jerzy MILLER
Ministrul Internelor al Poloniei
Dl Krzysztof KWIATKOWSKI
Ministrul Justiției al Poloniei

Rezultate principale

Consiliul a adoptat un Pact european împotriva drogurilor sintetice . În acest context, a desfășurat de asemenea un schimb de opinii cu privire la Raportul anual 2011 privind situația în materie de droguri în Europa realizat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și cu privire la Comunicarea Comisiei
„Către o reacție mai fermă la nivel european în lupta împotriva drogurilor”.

Miniștrii au convenit asupra unei abordări generale privind o propunere de modificare a normelor UE privind micul trafic de frontieră, care vizează facilitarea traversării frontierelor în zona Kaliningrad.

Consiliul a luat act de stadiul lucrărilor privind sistemul european comun de azil. În acest context, Președinția a informat că, datorită unui acord final cu Parlamentul European, două directive vor fi cel mai probabil adoptate până la sfârșitul anului: una privind un permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă în UE și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru, cealaltă privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe pentru a putea beneficia de protecție internațională.

Consiliul a analizat apoi progresele înregistrate în punerea în aplicare a Planului de acțiune național al Greciei privind reforma azilului și gestionarea migrației . Migrația ilegală, liberalizarea vizelor și traficul de persoane au reprezentat principalele subiecte pe parcursul prânzului.

Comisia a prezentat informații privind situația actuală în cazul celor două seturi de negocieri cu SUA: unul privind un acord UE-SUA privind protecția datelor , celălalt privind un acord UE-SUA privind registrul cu numele pasagerilor (PNR).

Miniștrii au desfășurat de asemenea dezbateri de orientare cu privire la o serie de comunicări ale Comisiei referitoare la:

  • opțiunile posibile privind un sistem european de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste;

  • o agendă europeană pentru integrarea resortisanților țărilor terțe; și

  • cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne în cadrul Parteneriatului estic .

În partea dedicată justiției din cadrul reuniunii Consiliului, Președinția a informat că, datorită unui acord final cu Parlamentul European, directiva privind combaterea exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile va fi adoptată cel mai probabil până la sfârșitul anului.

Miniștrii au desfășurat un prim schimb de opinii privind cele mai recente propuneri ale Comisiei referitoare la un regulament privind legislația europeană comună în materie de vânzare și au luat act de un proiect de directivă privind sancțiunile penale în cazul utilizărilor abuzive ale informațiilor confidențiale și al manipulărilor pieței. În ceea ce privește drepturile procedurale, Consiliul a luat act de stadiul lucrărilor privind dreptul de a fi asistat de un avocat și dreptul de a comunica după arestare. Consiliul a desfășurat de asemenea o dezbatere de orientare privind o propunere de directivă de stabilire a standardelor minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității .

În marja Consiliului, Comitetul mixt (UE plus Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) a salutat cea mai recentă lansare a Sistemului de informații privind vizele (VIS) și a analizat stadiul lucrărilor privind Sistemul de informații Schengen II (SIS II) . Acesta a analizat de asemenea propunerea menționată anterior pentru facilitarea traversării frontierelor în zona Kaliningrad și a desfășurat un schimb de opinii privind Comunicarea Comisiei privind frontierele inteligente .

Tot în marja Consiliului, a fost semnată o declarație privind un parteneriat pentru mobilitate între Uniunea Europeană și Armenia. .

CUPRINS1

PARTICIPANȚI

PUNCTE DEZBĂTUTE

POLITICA UE ÎN MATERIE DE DROGURI

Pactul european împotriva drogurilor sintetice

Comunicarea Comisiei / Raportul anual 2011 realizat de agenția UE pentru droguri

MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ ÎN ZONA KALININGRAD

SISTEMUL EUROPEAN COMUN DE AZIL (SECA)

PERMIS UNIC PENTRU RESORTISANȚII ȚĂRILOR TERȚE ÎN VEDEREA ȘEDERII ȘI OCUPĂRII UNUI LOC DE MUNCĂ ÎN UE

DIRECTIVA PRIVIND STANDARDELE MINIME

PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE AL GRECIEI PRIVIND AZILUL ȘI MIGRAȚIA

ACORDUL UE - SUA PRIVIND PROTECȚIA DATELOR

ACORDUL PNR UE-SUA

SISTEMUL EUROPEAN DE URMĂRIRE A FINANȚĂRILOR ÎN SCOPURI TERORISTE (TFTS UE)

INTEGRAREA RESORTISANȚILOR ȚĂRILOR TERȚE

COOPERAREA ÎN DOMENIUL JAI ÎN CADRUL PARTENERIATULUI ESTIC

VICTIMELE CRIMINALITĂȚII

EXPLOATAREA SEXUALĂ A COPIILOR

LEGISLAȚIA EUROPEANĂ COMUNĂ ÎN MATERIE DE VÂNZARE

DREPTUL DE A FI ASISTAT DE UN AVOCAT

UTILIZĂRILE ABUZIVE ALE INFORMAȚIILOR CONFIDENȚIALE ȘI MANIPULĂRILE PIEȚEI

COMITETUL MIXT

VIS

SIS II

Micul trafic de frontieră în zona Kaliningrad

Frontiere inteligente

Diverse

ALTE PUNCTE APROBATE

JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE

  • „Decizia-cadru suedeză” - Concluzii 29

  • Schimbul automat de date - Letonia 30

  • Cea de a 60-a aniversare a Convenției privind statutul refugiaților - Declarație 30

  • Raportul Eurojust 31

  • Rețeaua de cooperare legislativă 31

  • Formarea judiciară europeană - Concluzii 31

AFACERI ECONOMICE ȘI FINANCIARE

  • Transportul transfrontalier de numerar în euro* 32

BUGETE

  • Concilierea privind bugetul pentru 2012 32

  • Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor 32

AFACERI EXTERNE

  • Măsuri restrictive - Birmania/Myanmar 33

  • Măsuri restrictive - Republica Guineea 33

  • Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie 33

  • Relațiile cu Uzbekistan 33

  • Gestionarea Oficiului European de Luptă Antifraudă 33

POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ

  • Exerciții UE de gestionare a crizelor 2011 34

POLITICA COMERCIALĂ

  • Controlul produselor cu dublă utilizare: noile autorizații generale UE de export* 34

  • Modificări ale acordurilor comerciale cu Australia, Noua Zeelandă și Argentina 35

  • Acordul de liber schimb - UE și Coreea de Sud 35

MEDIU

  • Transferurile de deșeuri 35

PARTICIPANȚI

Belgia:

Dl Stefaan DE CLERCK Ministrul Justiției

Dl Melchior WATHELET Secretar de Stat pentru Politica privind Migrația și Azilul

Bulgaria:

Dna Margarita POPOVA Ministrul Justiției

Dl Boyko KOTZEV Reprezentant Permanent

Republica Cehă:

Dl Jan KUBICE Ministrul Internelor

Dl Jaroslav HRU Š KA Ministrul Adjunct al Internelor

Dl Marek ŽENÍŠEK Ministrul Adjunct al Justiției

Danemarca:

Dl Morten BØDSKOV Ministrul Justiției

Germania:

Dl Ole SCHRÖDER Secretar Parlamentar de Stat pe lângă Ministrul Federal al Internelor

Dl Max STADLER Secretar Parlamentar de Stat pe lângă Ministrul Federal al Justiției

Estonia:

Dl Kristen MICHAL Ministrul Justiției

Dl Ken-Marti VAHER Ministrul Internelor

Irlanda:

Dl Alan SHATTER Ministrul Justiției și Egalității

Dl Rory MONTGOMERY Reprezentant Permanent

Grecia:

Dl Christos PAPOUTSIS Ministrul Protecției Cetățeanului

Dl Ioannis IOANNIDIS Secretar General pentru Transparență și Drepturile Omului, Ministerul Justiției, Transparență și Drepturile Omului

Spania:

Dna Anna TERRÓN I CUSÍ Secretar de Stat pentru Imigrație și Emigrație

Dl Justo Tomás ZAMBRANA PINEDA Secretar de stat pentru Securitate

Dl Luis PLANAS PUCHADES Reprezentant Permanent

Franța:

Dl Claude GUEANT Ministrul Internelor, Teritoriilor de peste Mări, Colectivităților Teritoriale și Imigrației

Dl Michel MERCIER „Garde des sceaux” (Păstrătorul Sigiliilor), Ministrul Justiției și Libertăților

Italia:

Dna Sonia VIALE Secretar de Stat pentru Afaceri Interne

Dl Giacomo CALIENDO Secretar de Stat pentru Justiție

Cipru:

Dl Neoklis SYLIKIOTIS Ministrul Internelor

Dl Loukas LOUKA Ministrul Justiției și Ordinii Publice

Letonia:

Dna Ilze JUHANSONE Reprezentant Permanent

Lituania:

Dl Remigijus ŠIMAŠIUS Ministrul Justiției

Dl Raimundas PALAITIS Ministrul Internelor

Luxemburg:

Dl François BILTGEN Ministrul Justiției

Dl Nicolas SCHMIT Ministrul Muncii, Ocupării Forței de Muncă și Imigrației

Dl Jean-Marie HALSDORF Ministrul Internelor și Marii Regiuni, Ministrul Apărării

Ungaria:

Dl Tibor NAVRACSICS Ministrul Administrației Publice și Justiției

Dl Károly KONTRÁT Secretar Parlamentar de Stat la Ministerul Internelor

Malta :

Dl Carmelo MIFSUD BONNICI Ministrul Justiției și Afacerilor Interne

Țările de Jos:

Dl Fred TEEVEN Secretar de Stat pentru Securitate și Justiție

Austria:

Dna Johanna MIKL-LEITNER Ministrul Federal al Internelor

Dna Beatrix KARL Ministrul Federal al Justiției

Polonia:

Dl Jerzy MILLER Ministrul Internelor și Administrației

Dl Krzysztof KWIATKOWSKI Ministrul Justiției

Dl Igor DZIALUK Subsecretar de Stat la Ministerul Justiției

Portugalia:

Dna Paula TEIXEIRA DA CRUZ Ministrul Justiției

Dl Juvenal SILVA PENEDA Secretar de Stat pe lângă Ministrul Internelor

România:

Dl Traian IGAS Ministrul Administrației și Internelor

Dl Cătălin PREDOIU Ministrul Justiției

Dl Marian-Grigore TUTILESCU Secretar de Stat, Șef al Departamentului Schengen, Ministerul Administrației și Internelor

Slovenia:

Dl Aleš ZALAR Ministrul Justiției

Dna Nina GREGORI Director General al Direcției Migrație și Integrare, Ministerul Internelor

Slovacia:

Dl Daniel LIPŠIC Ministrul Internelor

Dna Mária KOLÍKOVÁ Secretar de Stat la Ministerul Justiției

Finlanda:

Dna Päivi RÄSÄNEN Ministrul Internelor

Dna Anna-Maja HENRIKSSON Ministrul Justiției

Suedia:

Dna Beatrice ASK Ministrul Justiției

Dl Tobias BILLSTRÖM Ministrul Migrației

Regatul Unit:

Dl Damian GREEN Ministru Adjunct al Internelor (Ministru de Stat însărcinat cu Imigrația)

Dl Kenneth CLARKE Lord Cancelar, Ministrul Justiției

Dl Frank MULHOLLAND „Lord Advocate” pentru Scoția

Comisie:

Dna Viviane REDING Vicepreședinte

Dna Cecilia MALMSTRÖM Membru

PUNCTE DEZBĂTUTE

POLITICA UE ÎN MATERIE DE DROGURI

Pactul european împotriva drogurilor sintetice

Consiliul a adoptat un pact european împotriva drogurilor sintetice ( 15544/11 ), care completează Pactul european de combatere a traficului internațional de droguri - Anihilarea rutelor traficului de cocaină și de heroină, adoptat în 2010 ( 8821/10 ).

Contextul în care a fost adoptat acest pact este că aproape în fiecare săptămână un nou drog sintetic intră pe piața europeană. Multe dintre acestea sunt produse în UE, iar substanțele utilizate pentru producerea lor („precursori”) sunt disponibile legal, creând așa-numitele „droguri legale”.

Pactul european împotriva drogurilor sintetice abordează patru domenii majore:

  • combaterea producției de droguri sintetice;

  • combaterea traficului de droguri sintetice și precursori;

  • abordarea noilor substanțe psihoactive;

  • acțiuni de formare pentru serviciile de aplicare a legii în detectarea, examinarea și dezafectarea laboratoarelor clandestine.

Pactul subliniază nevoia de a simplifica mecanismele de schimb de informații, în special în ceea ce privește noile tendințe în producția de droguri sintetice („droguri legale”), de a intensifica cooperarea operațională și în anchete, cu participarea Europol, și de a armoniza formarea specializată în detectarea laboratoarelor de droguri ilegale.

Pactul este de asemenea conform cu prioritățile UE pentru combaterea criminalității organizate în perioada 2011-2013, astfel cum au fost identificate de Consiliu ( 11050/11 ), priorități care se referă la „reducerea producției și distribuției în UE a drogurilor sintetice, inclusiv a noilor substanțe psihoactive”.

Punerea în aplicare a pactului se va realiza prin ciclul de politici ale UE pentru criminalitate internațională organizată și gravă.

Comunicarea Comisiei / Raportul anual 2011 realizat de agenția UE pentru droguri

Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la Comunicarea Comisiei „Către o reacție mai fermă la nivel european în lupta împotriva drogurilor”, care a fost adoptată la 25 octombrie 2011 ( 15983/11 ) și cu privire la o prezentare din partea Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) privind raportul său anual 2011 privind situația în materie de droguri în Europa. Raportul va fi pus la dispoziția publicului de agenția pentru droguri la 15 noiembrie 2011.

Utilizând instrumentele oferite de Tratatul de la Lisabona, Comisia intenționează să actualizeze instrumentele existente și să elaboreze noi instrumente juridice ale UE în materie de politică de combatere a drogurilor, cu scopul de a oferi un răspuns mai rapid noilor substanțe psihoactive și de a aborda vânzarea acestora pe internet, de a îmbunătăți definiția infracțiunilor de trafic de droguri și a sancțiunilor pentru acestea, de a îi lipsi mai eficient pe traficanții de droguri de câștigurile lor financiare (de exemplu prin posibila confiscare și recuperare a activelor) și de a controla mai strict substanțele chimice utilizate pentru a produce droguri.

Cooperarea internațională în lupta împotriva problemei drogurilor ar trebui să fie de asemenea consolidată și ar trebui să fie dezvoltate în continuare standardele minime de calitate pentru îmbunătățirea eficacității în ceea ce privește prevenirea consumului de droguri, tratamentele și reducerea efectelor nocive ale drogurilor.

Consiliul a luat act de prezentarea din partea Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) privind raportul său anual 2011 privind situația în materie de droguri în Europa.

Raportul va fi pus la dispoziția publicului de agenția pentru droguri la 15 noiembrie 2011.

MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ ÎN ZONA KALININGRAD

Consiliul a adoptat o abordare generală privind o propunere de modificare a normelor UE privind micul trafic de frontieră ( 13344/11 ). Aceasta va permite inițierea contactelor cu Parlamentul European.

Consiliul a adoptat de asemenea o declarație comună a Consiliului și a Comisiei care subliniază faptul că soluția propusă pentru zona Kaliningrad nu constituie un precedent pentru nicio altă regiune în ceea ce privește normele UE privind micul trafic de frontieră. În cele din urmă, Consiliul a luat act de declarația Poloniei, care subliniază măsurile pe care le ia Polonia pentru a oferi un înalt nivel de securitate și de transparență.

Modificările propuse vizează facilitarea traversării frontierelor în zona Kaliningrad prin includerea acesteia și a unor districte administrative poloneze specifice și delimitate în zona de frontieră eligibilă.

Regiunea Kaliningrad din Federația Rusă, cu o populație de aproape un milion de locuitori, a devenit singura enclavă situată pe teritoriul UE ca urmare a extinderii UE din 2004.

Regulamentul inițial a fost adoptat în 2006 pentru a asigura faptul că frontierele dintre statele membre ale UE și vecinii lor non-UE nu creează obstacole inutile în calea schimburilor comerciale, sociale și culturale sau a cooperării regionale. Acesta permite derogarea, pentru persoanele care locuiesc într-o zonă de frontieră, de la normele generale privind controalele la frontieră prevăzute în Codul Frontierelor Schengen. Regulamentul autorizează statele membre să încheie acorduri bilaterale cu țările terțe vecine care nu fac parte din UE, cu condiția ca aceste acorduri să respecte pe deplin parametrii stabiliți în regulament.

SISTEMUL EUROPEAN COMUN DE AZIL (SECA)

Consiliul a analizat stadiul actual al pachetului privind azilul pe baza documentului Președinției ( 15843/11 ).

Cadrul legislativ existent în domeniul azilului stabilește standarde mininime. Comisia, respectând angajamentul de a institui SECA până în 2012, a înaintat o serie de propuneri având ca obiectiv armonizarea în mai mare măsură a sistemelor naționale de azil și niveluri mai ridicate de protecție . Aceste propuneri se află în etape diferite în procesul legislativ:

  • Directiva privind standardele minime: Consiliul a salutat faptul că Parlamentul European a aprobat săptămâna aceasta textul de compromis asupra căruia s-a convenit în iulie. Aceasta va permite adoptarea finală de către Consiliu în săptămânile care urmează.

  • Sistemul Dublin II de instituire a procedurilor pentru stabilirea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațioanlă: În septembrie 2011, Consiliul a sprijinit idea de a include în propunere conceptul de proces de alertă timpurie și de pregătire pentru evaluarea funcționării practice a sistemelor naționale de azil, sub forma unui „mecanism de evaluare a modului de aplicare a acquis-ului privind azilul”. Cu privire la așa-numitul „mecanism de urgență” sau „mecanism de suspendare” inclus până în momentul de față în propunerea Comisiei, majoritatea statelor membre și-au menținut respingerea.

  • Regulamentul Eurodac: discuțiile cu privire la modificările normelor care reglementează baza de date de amprente sunt suspendate, în așteptarea unei propuneri care ar permite accesul în scopul aplicării legii.

  • Directivele privind procedurile de azil și condițiile de primire: Propunerile revizuite au fost prezentate de Comisie la 1 iunie 2011 ( 11207/11 și respectiv 11214/11 ). Lucrările sunt în curs.

Până în momentul de față s-au obținut două acorduri privind SECA. Acestea privesc directiva privind rezidenții pe termen lung și crearea Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) , care și-a început activitatea mai devreme anul acesta.

PERMIS UNIC PENTRU RESORTISANȚII ȚĂRILOR TERȚE ÎN VEDEREA ȘEDERII ȘI OCUPĂRII UNUI LOC DE MUNCĂ ÎN UE

Președinția a informat Consiliul că săptămâna trecută s-a ajuns la un acord final între Consiliu și Parlamentul European cu privire la directiva privind crearea unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă în UE. Pentru ca noile norme să intre în vigoare, ambele instituții vor trebui să dea în mod formal undă verde. Se preconizează că aceasta se va întâmpla înainte de sfârșitul anului.

Directiva privind permisul unic vizează simplificarea procedurilor pentru admiterea resortisanților țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă în UE și facilitarea controlului statutului acestora. Aceasta stabilește de asemenea un set comun de drepturi pentru resortisanții țărilor terțe cu ședere legală într-un stat membru, pe baza tratamentului egal cu resortisanții respectivului stat membru.

Odată adoptată, directiva trebuie să fie transpusă în legislația națională în termen de doi ani de la intrarea sa în vigoare. Aceasta va fi primul instrument în domeniul imigrației legale adoptat în temeiul reglementărilor Tratatului de la Lisabona, adică prin codecizie.

DIRECTIVA PRIVIND STANDARDELE MINIME

Președinția a informat Consiliul cu privire la stadiul lucrărilor în privința directivei privind standardele minime pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii de protecție internațională și referitoare la conținutul drepturilor legate de îndeplinirea acestor standarde. După ce Parlamentul European a adoptat noile norme săptămâna aceasta, singura etapă rămasă neîncheiată este adoptarea de către Consiliu. Se preconizează că aceasta se va întâmpla înainte de sfârșitul anului.

Directiva privind standardele minime vizează garantarea faptului că, ori de câte ori o persoană depune o cerere pentru protecție internațională în UE, nevoile de protecție sunt evaluate în conformitate cu criteriile comune, fapt care garantează un nivel minim de beneficii. Beneficiarii de protecție internațională pot fi refugiați - persoane care, dacă sunt returnate, ar face obiectul persecuției pe motive incluse în Convenția de la Geneva - și beneficiari de protecție subsidiară - persoane care nu îndeplinesc condițiile pentru a avea statutul de refugiat, dar care s-ar confrunta cu un risc real de a suferi prejudicii importante.

Noile norme vor simplifica procesul decizional în timpul procedurilor de azil și vor conduce la decizii mai ferme în primă instanță, îmbunătățind astfel eficiența procesului privind azilul și prevenind abuzurile. Acestea vor spori de asemenea accesul efectiv la drepturi, ținând seama de provocările specifice privind integrarea ale beneficiarilor de protecție internațională și de drepturile și vor apropia drepturile și beneficiile acordate refugiaților și, respectiv, beneficiarilor de protecție subsidiară. În cele din urmă, modificările vor asigura coerența cu jurisprudența în plină evoluție a Curții Europene de Justiție (CEJ) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Odată adoptată, directiva trebuie să fie transpusă în legislația națională în termen de doi ani de la intrarea sa în vigoare. Acesta va fi primul act legislativ dintr-un pachet de cinci instrumente juridice care urmează să fie adoptat pentru crearea sistemului european comun de azil (SECA) până la sfârșitul anului 2012, dată confirmată de Consiliul European din iunie 2011 (a se vedea punctul 30 din EUCO 23/11 ). Celelalte propuneri privesc Regulamentul Dublin, Regulamentul Eurodac, Directiva privind condițiile de primire și Directiva privind procedurile de azil.

Principalul obiectiv al SECA este a armoniza în mai mare măsură sistemele naționale de azil și de asigura niveluri mai ridicate de protecție pentru solicitanții de protecție internațională.

PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE AL GRECIEI PRIVIND AZILUL ȘI MIGRAȚIA

Consiliul a discutat punerea în aplicare a Planului național de acțiune al Greciei privind reforma azilului și gestionarea migrației pe baza stadiului lucrărilor prezentat de ministrul elen și de Comisie. Aceasta a fost a cincea oară când punerea în aplicare a Planului de acțiune al Greciei privind reforma azilului și sistemul de imigrație s-a aflat pe ordinea de zi a Consiliului.

Deși au raportat înregistrarea de progrese, Grecia și Comisia au menționat de asemenea o serie de provocări cu care se confruntă sistemul de azil grec din cauza sosirii continue a unui mare număr de imigranți ilegali.

În acest context, Agenția UE de gestionare a frontierelor (Frontex) a oferit o imagine de ansamblu asupra operațiunilor sale în domeniu, menite să combată imigrația ilegală, iar Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) a prezentat un raport cu privire la activitățile sale în sprijinul autorităților din Grecia.

Pentru mai multe informații, a se vedea nota de informare .

ACORDUL UE - SUA PRIVIND PROTECȚIA DATELOR

Consiliul a luat act de prezentarea de către Comisie a stadiului lucrărilor privind acordul UE - SUA privind protecția datelor cu caracter personal.

În decembrie 2010, Consiliul a adoptat un mandat de negociere care a permis Comisiei, în calitate de negociator UE, să înceapă discuțiile cu SUA.

După adoptare, acordul UE-SUA va acoperi datele cu caracter personal transferate și prelucrate în scopul prevenirii, investigării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a terorismului, în cadrul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală.

Scopul negocierilor este să creeze un acord „umbrelă” UE-SUA privind protecția datelor, care să stabilească o serie de principii comune de protecție a datelor în contextul cooperării transatlantice polițienești și judiciare în materie penală. Domeniile în care ar urma să se aplice principiile includ, printre altele: protecția nediscriminatorie a datelor cu caracter personal; calitatea datelor și actualizările; limitarea scopurilor; minimizarea datelor, prelucrarea sigură; luarea în evidență sau documentarea; dreptul de acces, rectificare, ștergere și apel precum și dreptul la despăgubiri.

Acordul nu ar crea un temei juridic suplimentar pentru transferul datelor, care va fi reglementat în continuare de tratate separate (și dreptul intern). Acesta va crea totuși un cadru juridic general pentru îmbunătățirea schimbului transatlantic de date, nu numai prin stipularea unei serii de principii comune de protecție a datelor, dar și prin stabilirea unui mecanism eficient de supraveghere.

ACORDUL PNR UE-SUA

După o prezentare de către Comisie, Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la progresele înregistrate în negocierile dintre UE și Statele Unite ale Americii privind un acord UE-SUA privind registrul cu numele pasagerilor (PNR).

În decembrie 2010, Consiliul a adoptat directivele de negociere pentru acordurile privind transferul și utilizarea de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) cu Australia, Canada și Statele Unite ale Americii. Aceasta a permis Comisiei, în calitate de negociator UE, să înceapă negocierile cu aceste trei țări.

Scopul tuturor celor trei acorduri este de preveni și a combate terorismul și alte forme grave de criminalitate transfrontalieră. În același timp, UE se angajează să se asigure că transmiterea tuturor datelor PNR către țări terțe se face în condiții de siguranță, în conformitate cu cerințele juridice existente la nivelul UE, și că pasagerii își pot exercita drepturile în ceea ce privește prelucrarea datelor lor.

PNR cuprinde informațiile furnizate în mod voluntar de pasageri și colectate de transportatorii aerieni în cursul procedurilor de rezervare și de înregistrare. Acesta include date privind călătoria și itinerariul, adresa și numerele de telefon, numărul cărții de credit, agenția de voiaj, numărul locului și informații privind bagajele.

În mai 2010, Parlamentul European a decis să își amâne votul referitor la solicitarea avizului său privind acordurile PNR existente cu SUA și Australia. Prin urmare, aceste două acorduri nu au fost încheiate încă și se aplică cu titlu provizoriu din 2007, respectiv din 2008. Parlamentul a solicitat, în cadrul unei rezoluții, negocierea de noi acorduri cu SUA și Australia, precum și cu Canada, acordul PNR cu acest stat fiind în vigoare din 2006.

În ceea ce privește acordul PNR UE-Australia, Consiliul a adoptat o decizie privind semnarea acordului în septembrie 2011 ( 10093/11 ). Semnarea a avut loc la 29 septembrie 2011. Parlamentul European și-a dat aprobarea cu privire la acord la 27 octombrie 2011. Singura etapă neîncheiată pentru ca acordul să intre în vigoare este încheierea acordului de către Consiliu, care va avea loc cel mai probabil înainte de sfârșitul anului. Pentru mai multe informații, a se vedea comunicatul de presă .

SISTEMUL EUROPEAN DE URMĂRIRE A FINANȚĂRILOR ÎN SCOPURI TERORISTE (TFTS UE)

Consiliul a desfășurat o dezbatere de orientare privind comunicarea Comisiei „Un sistem european de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste: opțiuni posibile”, prezentată în iulie 2011 ( 12957/11 ).

Această dezbatere a avut loc din perspectiva unei note a Președinției ( 14207/11 ) care a ridicat trei întrebări principale:

  • dacă se resimte nevoia operațională de instituire a unui TFTS european și dacă există valoare adăugată din perspectiva mecanismului deja existent;

  • dacă da, care sunt principalele chestiuni nesoluționate pe care ar trebui să le abordeze Comisia în viitoarele sale activități pregătitoare;

  • care ar fi impactul asupra interacțiunii cu TFTP SUA în temeiul acordului TFTP UE-SUA din 2010.

După intervențiile statelor membre, a coordonatorului UE al luptei împotriva terorismului și a Europol, Consiliul a solicitat Comisiei să țină seama de observațiile prezentate privind viitoarele lucrări referitoare la dosar, inclusiv o posibilă propunere legislativă privind un TFTS european. Miniștrii au subliniat de asemenea nevoia de a efectua mai întâi o evaluare a impactului pentru a avea o imagine cuprinzătoare a aspectelor practice, financiare și juridice ale unui posibil viitor TFTS UE și a valorii sale adăugate.

În comunicarea sa, Comisia subliniază obiectivele instituirii unui sistem european de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTS), identifică principalele funcții ale acestuia și subliniază principiile-cheie care ar trebui respectate în conceperea unui astfel de sistem. Aceasta prezintă apoi trei opțiuni diferite pentru o posibilă viitoare propunere privind un TFTS UE.

Comisia subliniază două obiective principale ale unui astfel de sistem: În primul rând, asigurarea unui instrument eficace de prevenire și combatere a finanțării terorismului și, în al doilea rând, limitarea circulației datelor cu caracter personal către țări terțe.

Comunicarea Comisiei răspunde unui apel din partea Consiliului, la solicitarea Parlamentului European, de a studia un cadru juridic și tehnic pentru extragerea de date pe teritoriul UE. Parlamentul a solicitat acest studiu întrucât a avut suspiciuni serioase cu privire la transferul către o țară terță al unor date cu caracter personal în cantități mari. Îndoielile Parlamentului vizau atât transferul către o țară terță, cât și stocarea în cantități mari a datelor cu caracter personal ale persoanelor nevinovate.

INTEGRAREA RESORTISANȚILOR ȚĂRILOR TERȚE

Consiliul a salutat comunicarea Comisiei privind o agendă europeană pentru integrarea resortisanților țărilor terțe ( 13290/11 ) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește comunicarea și care prezintă inițiativele UE în diversele domenii de politică care susțin aceste eforturi de integrare ( 13290/11 ADD1 ) și a desfășurat un prim schimb de opinii.

Consiliul intenționează să adopte concluzii pe această temă până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe informații, a se vedea nota de informare .

COOPERAREA ÎN DOMENIUL JAI ÎN CADRUL PARTENERIATULUI ESTIC

Consiliul a susținut o dezbatere de orientare cu privire la comunicarea Comisiei privind cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne în cadrul Parteneriatului estic ( 14864/11 ).

Comunicarea Comisiei are două părți principale: una dintre ele prezintă principiile de bază și structurile de cooperare existente, precum și aspectele referitoare la coordonare și la asistența financiară; cealaltă se concentrează asupra priorităților tematice: migrație, mobilitate și azil; gestionarea integrată a frontierelor; ordine publică și securitate; lupta împotriva drogurilor ilegale și domeniul justiției și al drepturilor fundamentale.

VICTIMELE CRIMINALITĂȚII

Consiliul a susținut o dezbatere de orientare cu privire la anumite aspecte esențiale ale proiectului de directivă de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, conform propunerii Comisiei din mai 2011 ( 10610/11 ).

Miniștrii s-au concentrat pe două chestiuni:

  • prima chestiune se referă la domeniul de aplicare a anumitor drepturi: dreptul la informare (articolul 5), dreptul la servicii de interpretariat și traducere (articolul 7) și dreptul la rambursarea cheltuielilor (articolul 13). Majoritatea miniștrilor au fost de acord cu abordarea propusă de Președinție, potrivit căreia drepturile conferite în temeiul acestei directive ar trebui să fie acordate în funcție de rolul victimelor în sistemul judiciar respectiv. În acest context, o serie de delegații au evidențiat faptul că un domeniu de aplicare prea larg pentru drepturile acordate victimelor ar putea stânjeni desfășurarea procedurilor și crea o sarcină administrativă suplimentară. S-a reamintit, de asemenea, că directiva stabilește norme minime. Statele membre pot extinde drepturile stabilite prin această directivă pentru a oferi un nivel mai ridicat de protecție.

  • a doua chestiune se referă la criteriile de identificare a victimelor vulnerabile (articolul 21). Consiliul a confirmat că copiii ar trebui întotdeauna considerați vulnerabili. În afară de acest punct, însă, miniștrii au convenit că nu ar trebui să existe o listă orientativă a victimelor vulnerabile în partea dispozitivă a textului, astfel cum sugerase Comisia. Toate celelalte victime ar trebui tratate după caz. Ca punct de plecare, acestea ar trebui să beneficieze de o evaluare promptă și individualizată, în conformitate cu procedurile naționale, pentru a se stabili dacă sunt vulnerabile (de exemplu, față de victimizări sau intimidări secundare sau repetate) și ce măsuri de protecție le sunt necesare. S-a menționat, de asemenea, că directiva nu ar trebui să afecteze dispozițiile mai ambițioase ale altor acte legislative ale UE, care tratează mai concret nevoile specifice ale victimelor vulnerabile (de exemplu, directiva privind traficul de ființe umane și directiva privind combaterea exploatării sexuale a copiilor).

    Grupurile de pregătire ale Consiliului au primit instrucțiuni să continue lucrările privind acest dosar.

EXPLOATAREA SEXUALĂ A COPIILOR

Președinția a informat Consiliul cu privire la stadiul lucrărilor referitoare la directiva privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. După ce Parlamentul European a adoptat, săptămâna aceasta, textul de compromis ( 11987/11 ), singurul pas care mai trebuie făcut în vederea finalizării unui acord în primă lectură este adoptarea formală de către Consiliu. Se preconizează că aceasta se va întâmpla înainte de sfârșitul anului.

După adoptarea sa, directiva va stabili norme minime privind infracțiunile și sancțiunile. De asemenea, aceasta va consolida prevenirea acestor infracțiuni și protecția victimelor, prin adoptarea de măsuri, inter alia :

  • împotriva publicității privind turismul sexual cu copii și împotriva organizării acestuia;

  • împotriva site-urilor internet care conțin sau difuzează pornografie infantilă; și

  • împotriva ademenirii copiilor în scopuri sexuale prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor („atragere”).

    Pentru mai multe informații, vă invităm să consultați următorul comunicat de presă .

LEGISLAȚIA EUROPEANĂ COMUNĂ ÎN MATERIE DE VÂNZARE

Consiliul a susținut un prim schimb de opinii pe marginea unei propuneri a Comisiei privind legislația europeană comună în materie de vânzare ( 15429/11 ) și a invitat grupurile de pregătire ale Consiliului să înceapă rapid lucrările la acest dosar. Principalele puncte discutate au fost temeiul juridic, nivelul de protecție a consumatorilor și complexitatea înglobării propunerii în diferitele sisteme juridice naționale.

Regulamentul, în forma propusă de Comisie, ar oferi întreprinderilor și consumatorilor care provin din țări diferite o alternativă la realizarea schimburilor comerciale în conformitate cu reglementările oricăreia din țările lor de proveniență, reglementări care este posibil să nu fie cunoscute de ambele părți. Cele două părți contractante ar putea conveni să aleagă un al doilea set alternativ de norme valabile în întreaga UE pentru contractele de vânzare transfrontalieră care ar urma să existe în paralel cu fiecare dintre cele 27 de legislații naționale privind contractele de vânzare.

Obiectivul propunerii este să impulsioneze creșterea economică și schimburile comerciale pe piața internă, pe baza principiului libertății contractuale și a unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, presupunând că acest set alternativ de norme ar stimula schimburile comerciale transfrontaliere.

Această legislație comună în materie de vânzare ar urma să se aplice contractelor de vânzare de bunuri și de furnizare de conținut digital, precum și serviciilor direct legate de acestea. Ea s-ar putea aplica în cazul contractelor încheiate între întreprinderi și consumatori, precum și contractelor încheiate între întreprinderi dacă cel puțin una dintre părți este o întreprindere mică sau mijlocie (IMM). Trebuie subliniat că ambele părți ale unui contract transfrontalier ar trebui să fie de acord cu folosirea acestor norme alternative, europene.

Noile norme ar urma să acopere majoritatea aspectelor de drept contractual considerate ca având o relevanță practică pe parcursul ciclului de viață al unui contract transfrontalier, inclusiv drepturile și obligațiile părților și măsurile reparatorii în caz de neexecutare a obligațiilor, obligațiile de furnizare a informațiilor precontractuale, dreptul de retragere și consecințele acestuia, interpretarea și conținutul și efectele contractului.

Conform propunerii Comisiei, noile norme ar putea fi folosite și în cazul în care doar una dintre părți este stabilită într-un stat membru, cealaltă provenind dintr-o țară care nu este membră a UE. În plus, statele membre ale UE ar fi libere să permită utilizarea legislației comune în materie de vânzare și în cazul contractelor strict naționale.

Pentru a asigura o aplicare efectivă și uniformă, propunerea preconizează, ca măsuri viitoare de sprijin, dezvoltarea unui „model european de clauze contractuale” și crearea unei baze de date publice care să conțină hotărârile judecătorești relevante.

DREPTUL DE A FI ASISTAT DE UN AVOCAT

Consiliul a fost informat cu privire la stadiul lucrărilor referitoare la propunerea legislativă al cărei scop este de a acorda persoanelor suspectate și acuzate în cadrul procedurilor penale dreptul de a fi asistate de un avocat și dreptul de a comunica, după arestare, cu autoritățile consulare și cu o persoană terță, precum o rudă sau un angajator. Comisia a prezentat această propunere în iulie 2011 ( 11497/11 ).

Principalele puncte pentru discuțiile ulterioare au fost evidențiate într-un document al Președinției ( 15812/11 ):

  • domeniul de aplicare a directivei; în timp ce unele state membre sunt de părere că dreptul de a fi asistat de un avocat ar trebui să dea persoanei suspectate sau acuzate un drept care să aibă drept consecință asistența propriu-zisă din partea unui avocat, alte state membre dispun de un sistem diferit, în care dreptul de a fi asistat de un avocat nu presupune în mod necesar ca persoana suspectată sau acuzată să fie asistată de un avocat în toate cazurile. În primul caz, responsabilitatea exercitării dreptului de a fi asistat de un avocat revine, cel puțin parțial, autorităților publice (abordarea de tip garanție). Aceasta ar putea avea consecințe procedurale și financiare considerabile. În cazul al doilea, responsabilitatea trece în seama persoanei suspectate sau acuzate (abordarea de tip oportunitate). Această abordare ar permite existența unui domeniu de aplicare mult mai larg, iar dreptul de a fi asistat de un avocat ar reprezenta un principiu major și în fazele timpurii ale procedurilor penale, chiar dacă acest drept nu va fi exercitat în toate cazurile.

  • situațiile în care ar trebui acordat dreptul de a fi asistat de un avocat: această chestiune este strâns legată de cea a domeniului de aplicare. Se pare că există un acord larg cu privire la ideea că acest drept ar trebui acordat cel puțin în toate situațiile în care o persoană suspectată sau acuzată face obiectul unor proceduri penale în instanță și în cazurile în care a fost arestată. Alte situații fac în continuare obiectul dezbaterilor, cum ar fi situația în care o persoană a fost invitată să se prezinte de bună voie la o secție de poliție pentru a fi chestionată, situația în care o persoană a fost oprită pe stradă și solicitată de autoritățile de investigare să răspundă la întrebări sau „acțiunile procedurale sau de strângere de probe”.

  • chestiunea căilor de atac: Comisia propune ca declarațiile sau probele obținute prin încălcarea dreptului de a fi asistat de un avocat să nu poată fi utilizate în nicio etapă a procedurilor ca probe împotriva persoanei vizate, menținând totodată o marjă de discreție în cazurile în care utilizarea unor astfel de probe nu ar aduce atingere drepturilor apărării. Cele mai multe state membre nu pot accepta această propunere și au precizat fără echivoc că nu ar trebui să se dea niciun fel de instrucțiuni judecătorilor. Acestea susțin că chestiunea valorii care trebuie să se acorde unor astfel de declarații ar trebui examinată de o instanță competentă în materie penală.

    Pentru mai multe informații, a se vedea nota de informare .

UTILIZĂRILE ABUZIVE ALE INFORMAȚIILOR CONFIDENȚIALE ȘI MANIPULĂRILE PIEȚEI

    Consiliul a luat act de propunerea Comisiei referitoare la o directivă privind sancțiuni penale pentru utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței ( 16000/11 ), prezentată la 21 octombrie 2011 împreună cu un regulament privind utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței, ambele denumite „abuz de piață” ( 16010/11 ).

    Proiectul de directivă este destinat să fie complementar regulamentului, stabilind norme minimale pentru sancțiunile penale aplicabile în cazul celor mai grave forme de abuz de piață, respectiv utilizarea abuzivă a informațiilor confidențiale și manipularea pieței. Astfel ar fi creată o obligație pentru statele membre de a se asigura că faptele menționate sunt pasibile de sancțiuni penale.

    Conform normelor propuse, instigarea, participarea și complicitatea, precum și tentativa de a săvârși oricare dintre infracțiunile prevăzute în directivă ar fi considerate, la rândul lor, infracțiuni în întreaga UE. În cele din urmă, proiectul de directivă propune ca nu doar persoanele fizice, ci și persoanele juridice să poată fi considerate răspunzătoare pentru aceste infracțiuni.

COMITETUL MIXT

În marja reuniunii Consiliului, Comitetul mixt (UE plus Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) a discutat următoarele subiecte:

VIS

Comitetul a fost informat cu privire la lansarea Sistemului de Informații privind Vizele (VIS). Sistemul și-a început funcționarea la 11 octombrie 2011 în consulatele statelor membre din prima regiune de lansare (Africa de Nord). Acesta trebuie utilizat începând cu cel mult 20 de zile după această dată în scopuri de control la punctele de trecere a frontierelor externe.

În primele zece zile de funcționare (11 octombrie - 20 octombrie 2011), peste 40 000 de cereri de viză au fost prelucrate de VIS.

Lansarea VIS este însoțită de o campanie de informare condusă de Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă, în cooperare cu statele membre.

SIS II

Comitetul a analizat de asemenea stadiul actual al punerii în aplicare a Sistemului de informații Schengen II (SIS II), după o prezentare din partea Comisiei. Calendarul global prezentat de Comisie în cadrul reuniunii Consiliului din octombrie 2010 prevede ca SIS II să devină operațional până în primul trimestru al anului 2013.

Micul trafic de frontieră în zona Kaliningrad

Comitetul a pregătit acordul referitor la o abordare generală privind propunerea de modificare a normelor UE referitoare la micul trafic de frontieră în regiunea Kaliningrad ( 13344/11 ), astfel cum se arată în punctul separat de mai sus.

Frontiere inteligente

Comitetul a discutat cea mai recentă comunicare a Comisiei privind frontierele inteligente ( 16049/11 ). Forurile competente ale Consiliului sunt invitate să continue examinarea comunicării. Comisia a arătat că, în prima jumătate a anului 2012, ar putea înainta propuneri legislative privind principalele elemente ale comunicării, și anume un sistem UE de intrare/ieșire (EES) și un sistem UE sub forma unui program de înregistrare a pasagerilor (RTP).

Delegațiile au discutat, în principal, patru chestiuni: dacă cele două sisteme ar trebui gestionate centralizat sau descentralizat; chestiunea stocării datelor; dacă și în ce moment sistemele ar trebui să includă și date biometrice pe lângă datele alfanumerice; chestiunea costurilor aferente instituirii și operării sistemelor.

În ceea ce privește EES, implementarea sa ar pune la dispoziția UE date precise referitoare la fluxurile de călătorii înspre și dinspre spațiul Schengen în orice punct al frontierelor sale externe și la cei care își prelungesc șederea peste durata autorizată de viză, respectiv la resortisanții din țări terțe care își prelungesc șederea în spațiul Schengen peste durata autorizată de viză. Ar deveni, de asemenea, posibil să se întreprindă evaluări bazate pe dovezi ale măsurilor de liberalizare a vizelor, ale acordurilor de facilitare a eliberării vizelor și ale foilor de parcurs pentru orice inițiative viitoare de această natură. Împreună cu Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), acestea ar spori eficiența eforturilor UE de a gestiona migrația ilegală și de a spori numărul returnărilor reușite. Acest sistem ar putea utiliza aceeași platformă tehnică pe care o utilizează Sistemul de informații Schengen (SIS II) și Sistemul de Informații privind Vizele (VIS).

RTP este un regim specific pentru călătorii „de bună credință” care nu sunt cetățeni ai UE și cărora li s-ar putea acorda statutul de „călători înregistrați”. Acest statut ar urma să fie obținut în mod voluntar, în urma unor proceduri de examinare prealabilă desfășurate la consulate sau la viitoarele centre comune de primire a cererilor de viză, pe baza unor criterii comune de control. Atât călătorii de bună credință, cât și cetățenii UE care au pașapoarte biometrice ar putea beneficia de controale automate la frontieră, efectuate prin porți automate care ar urma să citească datele biometrice conținute în documentele de călătorie sau stocate într-o bază de date, comparându-le apoi cu parametrii biometrici ai călătorului. Se preconizează că se va accelera procesul de trecere a frontierei pentru 4-5 milioane de călători anual 1 . Pe baza experienței anumitor state membre, durata medie necesară pentru trecerea frontierei poate fi redusă de la cele 1-2 minute aplicabile în prezent la mai puțin de 30 de secunde.

Consiliul a încurajat în mai multe rânduri instituirea unor astfel de măsuri, de exemplu în concluziile sale privind gestionarea frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, adoptate în iunie 2008 ( 9873/08 ) și în concluziile sale privind cele 29 de măsuri de consolidare a protecției la frontierele externe și de combatere a imigrației ilegale, adoptate în februarie 2010 ( 6435/3/10 ).

Diverse

În cadrul secțiunii „Diverse”, delegațiile au analizat patru puncte prezentate cu titlu informativ:

Primul s-a referit la grupurile infracționale mobile (itinerante). În decembrie 2010, Consiliul a adoptat un set de concluzii privind lupta împotriva infracțiunilor comise de grupurile infracționale mobile (itinerante) ( 15875/10 ). În iunie 2011, chestiunea a fost abordată din nou în concluziile Consiliului privind stabilirea priorităților UE pentru combaterea criminalității organizate în perioada 2011-2013 ( 11050/11 ).

Cel de al doilea punct a fost posibila formulare a unei solicitări de către Rusia ca membrii echipajelor aeronavelor din mai multe state membre ale UE să dețină vize atunci când efectuează zboruri spre Rusia. Se preconizează că această chestiune va fi soluționată în cadrul negocierilor privind amendamentele la acordul de facilitare a eliberării vizelor existent între UE și Rusia.

La al treilea punct, Consiliul a fost informat cu privire la rezultatele Forumului ministerial UE-Balcanii de Vest desfășurat la Ohrid în perioada 3-4 octombrie și cu privire la Consiliul permanent de parteneriat la nivel ministerial UE-Rusia, desfășurat la Varșovia în perioada 10-11 octombrie 2011.

În cele din urmă, Liechtenstein s-a referit la decizia așteptată a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în această țară.

ALTE PUNCTE APROBATE

JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE

„Decizia-cadru suedeză” - Concluzii

- Adoptarea concluziilor

Consiliul a adoptat concluziile ( 15277/11 ) privind punerea în aplicare a Deciziei-cadru 2006/960 1 privind simplificarea schimbului de informații și date operative între autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre ale Uniunii Europene (așa-numita „decizie-cadru suedeză”).

Obiectivul acestui act legislativ este de a spori gradul de reușită a depistării, prevenirii sau cercetării infracțiunilor, oferind un răspuns necesar la amenințările ridicate de anumiți infractori care operează pe un teritoriu fără frontiere interne.

- Raport

Consiliul a aprobat raportul privind conformarea de către statele membre la dispozițiile „deciziei-cadru suedeze” ( 15278/11 ). Comisiei i s-a cerut să prezinte această evaluare Consiliului înainte de 19 decembrie 2011.

Aproape două treimi dintre statele membre au transpus decizia-cadru în legislația lor internă până la 31 decembrie 2010, după cum prevede decizia; statele care nu au respectat termenul de transpunere au indicat drept motiv principal pentru aceasta faptul că procedurile lor parlamentare încă nu s-au încheiat.

Schimbul automat de date - Letonia

Consiliul a adoptat o decizie privind lansarea schimbului automat de date în ceea ce privește datele ADN în Letonia ( 14526/11 ). Concluzia procedurii de evaluare desfășurate în temeiul Deciziei 2008/616/JAI a Consiliului (JO L 210, 6.8.2008) a fost că Letonia a pus în aplicare integral dispozițiile generale privind protecția datelor și că, prin urmare, această țară era îndreptățită să înceapă să primească și să furnizeze date cu caracter personal începând de la data intrării în vigoare a deciziei, în scopul prevenirii și anchetării infracțiunilor.

Parteneriatul pentru mobilitate UE-Armenia - Declarație

Consiliul a luat act de declarația comună privind un parteneriat pentru mobilitate între Uniunea Europeană și Armenia. ( 14963/11 ADD 1 ). Parteneriatul pentru mobilitate vizează facilitarea circulației persoanelor între Armenia și UE, acționând totodată în vederea asigurării unei mai bune gestionări a fluxurilor de migrație în cadrul punerii în aplicare a abordării globale a migrației.

Până în prezent, au fost semnate parteneriate pentru mobilitate cu Capul Verde, Moldova și Georgia.

A se vedea, de asemenea: Comunicarea Comisiei privind migrația circulatorie și parteneriatele pentru mobilitate ( 9776/07 )

Cea de a 60-a aniversare a Convenției privind statutul refugiaților - Declarație

Consiliul a aprobat declarația Uniunii Europene ( 15358/11 ) pentru reuniunea la nivel ministerial a tuturor statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, care se va desfășura în perioada 7-8 decembrie 2011 la Geneva. Declarația marchează cea de a 60-a aniversare a Convenției din 1951 privind statutul refugiaților.

Raportul Eurojust

Consiliul a luat act de Raportul de activitate al organului de control comun al Eurojust pentru anul 2010 ( 15603/11 ) și l-a înaintat Parlamentului European spre informare, conform Deciziei Consiliului de instituire a Eurojust 1 .

Rețeaua de cooperare legislativă

Consiliul a adoptat raportul privind aplicarea rezoluției care instituie rețeaua de cooperare legislativă a ministerelor de justiție din cadrul Uniunii Europene ( 15729/11 , http://legicoop.eu ) . Obiectivul rețelei este de a promova mai buna înțelegere a legislațiilor altor state membre, sporind astfel încrederea reciprocă și promovând aplicarea principiului recunoașterii reciproce.

Rezoluția a fost adoptată la 28 noiembrie 2008 2 și impune revizuirea de către Consiliu a aplicării sale, cel târziu la trei ani de la adoptarea sa.

Formarea judiciară europeană - Concluzii

Consiliul a adoptat concluziile privind formarea judiciară europeană ( 15690/11 ) , pe baza recentei comunicări a Comisiei „O nouă dimensiune a formării judiciare europene” ( 14196/11 ).

Formarea judiciară cu privire la chestiuni transfrontaliere și europene este un element crucial, întrucât consolidează încrederea reciprocă între statele membre, practicieni și cetățeni. UE și-a fixat obiectivul de a permite unei jumătăți dintre juriștii din UE să participe la activități de formare judiciară europeană până în 2020.

AFACERI ECONOMICE ȘI FINANCIARE

Transportul transfrontalier de numerar în euro*

Consiliul a adoptat un regulament menit să faciliteze transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro, ca urmare a acordului în primă lectură cu Parlamentul European ( 18/11 + 15366/11 ADD 1 ).

Noul regulament prevede condițiile menite să garanteze securitatea tranzacției, siguranța personalului de securitate implicat în transportul de numerar (CIT) și a publicului și libera circulație a numerarului în euro. Aceasta include obligația pentru societățile care doresc să transporte numerar în euro prin transport transfrontalier rutier să depună o cerere de licență specifică transportului transfrontalier de numerar (CIT) pe lângă autoritatea emitentă din respectivele state membre de origine.

BUGETE

Concilierea privind bugetul pentru 2012

Consiliul a confirmat că nu a putut accepta toate amendamentele Parlamentului European privind bugetul UE pentru 2012. Aceasta înseamnă că la 1 noiembrie va începe o perioadă de trei săptămâni de conciliere, menită să găsească o cale de mijloc între pozițiile divergente ale Parlamentului European și Consiliului.

Pentru detalii, a se vedea 16017/11 .

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

Consiliul a aprobat amendamentul Parlamentului European de respingere a modificării schemei de personal a Autorității Europene pentru Protecția Datelor în 2011, care fusese propusă de Comisie în proiectul de buget rectificativ nr. 5 pentru 2011 1 .

AFACERI EXTERNE

Măsuri restrictive - Birmania/Myanmar

Consiliul a modificat Regulamentul 2008/194 privind măsuri restrictive împotriva Birmaniei/Myanmar Modificările pun în aplicare deciziile politice luate de către Consiliul Afaceri Externe din 12 aprilie 2011. Pentru informații, a se vedea comunicatul de presă 8741/11 .

Măsuri restrictive - Republica Guineea

Consiliul a prelungit măsurile restrictive împotriva Republicii Guineea până la 27 octombrie 2012.

Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie

Consiliul a abrogat măsurile restrictive (Deciziile 2010/603/PESC și 2010/145/PESC) menite să sprijine punerea în aplicare efectivă a mandatului Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII). Întrucât ultimul inculpat al TPII care se afla în libertate, dl Goran Hadzic, a fost transferat în custodia TPII la 22 iulie 2011, Consiliul a abrogat măsurile.

Relațiile cu Uzbekistan

Consiliul a adoptat poziția Uniunii Europene pentru cea de a 10-a reuniune a Consiliului de cooperare UE-Uzbekistan, care urmează să se desfășoare la Bruxelles la 14 noiembrie 2011.

AFACERI GENERALE

Gestionarea Oficiului European de Luptă Antifraudă

Consiliul a adoptat concluziile privind Raportul special Nr. 2/2011 al Curții de Conturi „Situația acțiunilor întreprinse în urma Raportului special nr. 1/2005 privind mecanismele de gestionare din cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă” " (OLAF), astfel cum figurează în 15274/11 . Concluziile salută măsurile luate de OLAF pentru îmbunătățirea eficienței operațiunilor sale, dar regretă faptul că durata medie a acestora rămâne prea lungă. Acesta este rezultatul progreselor limitate înregistrate în îmbunătățirea planificării și a supravegherii investigațiilor. Concluziile solicită OLAF să accelereze eforturile în vederea îmbunătățirii planificării sale și a optimizării utilizării resurselor și instrumentelor sale.

POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ

Exerciții UE de gestionare a crizelor 2011

Consiliul a aprobat noua dată pentru exercițiul UE de gestionare a crizelor 2011, care este acum planificat în perioada 18 noiembrie-6 decembrie 2011.

POLITICA COMERCIALĂ

Controlul produselor cu dublă utilizare: noile autorizații generale UE de export*

Consiliul a adoptat un regulament care instituie noi autorizații generale de export sub regimul UE pentru controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare ( 38/11 și 15364/11 ADD1) .

Noul regulament modifică și completează Regulamentul 428/2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare, care impune controlul produselor cu dublă utilizare atunci când sunt exportate din sau tranzitează UE 1 . Scopul acestor controale este, în special, de a preveni răspândirea armelor de distrugere în masă. Acestea îndeplinesc obiectivele stabilite în Rezoluția 1540(2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Noile norme urmăresc realizarea aplicării uniforme și coerente a controalelor pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru exportatorii UE. Acestea armonizează domeniul de aplicare a autorizațiilor generale de export și condițiile lor de utilizare și urmăresc să asigure eficiența controalelor de securitate.

Adoptarea regulamentului urmează unui acord în primă lectură cu Parlamentul European, care a votat la 27 septembrie 2011 ( 14777/11 ) .

Modificări ale acordurilor comerciale cu Australia, Noua Zeelandă și Argentina

Consiliul a adoptat trei decizii privind încheierea acordurilor între UE, pe de o parte, și Australia, Noua Zeelandă și Argentina, pe de altă parte, referitoare la modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Bulgaria și ale României în cadrul procesului de aderare a acestora la Uniunea Europeană ( 6603/11 + 6536/11 + 6609/11 ).

Acordul de liber schimb - UE și Coreea de Sud

Consiliul a adoptat poziția UE care urmează să fie luată în cadrul comitetului pentru comerț instituit prin Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Coreea în ceea ce privește adoptarea regulamentului de procedură al comitetului pentru comerț și întocmirea unei liste de 15 arbitri ( 14893/11 ).

MEDIU

Transferurile de deșeuri

Consiliul a decis să nu se opună adoptării unui regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului 1013/2006 al Consiliului 1 privind transferurile de deșeuri pentru a include anumite deșeuri neclasificate în anexa IIIB ( 14391/11 ).

Regulamentul 1013/2006 stabilește proceduri și regimuri de control pentru transferul de deșeuri, în funcție de originea, destinația și ruta transferului, de tipul de deșeu transferat și de tipul de tratament care se aplică deșeului la destinație.

Regulamentul Comisiei face obiectul așa-numitei „proceduri de reglementare cu control”. Aceasta înseamnă că, în prezent, după ce Consiliul și-a dat acordul, Comisia poate adopta regulamentul, cu excepția cazului în care Parlamentul European se opune acestui lucru.

1 :

Presupunând că cel puțin 20% dintre persoanele care primesc o viză cu intrări multiple - totalizând anual aproximativ 10 milioane - ar solicita statutul de călători înregistrați și că un număr echivalent de persoane care nu au nevoie de viză ar solicita de asemenea acest statut.

1 :

JO L 386, 29.12.2006.

1 :

JO L 63, 6.3.2002

2 :

JO C 326, 20.12.2008.

1 :

Delegația UK a votat împotrivă.

1 :

JO L 134, 29.5.2009, p. 1.

Produsele cu dublă utilizare sunt produse civile, inclusiv produse software și tehnologii, care pot fi utilizate în scopuri militare.

1 :

JO L 190, 12.7.2006.


Side Bar