Navigation path

Left navigation

Additional tools



CONSILIUL
UNIUNII EUROPENE

RO

Bruxelles, 7 mai 2009

8435/09 (Presse 78)

(OR. en)

Declaraţia comună a reuniunii la nivel înalt de la Praga privind Parteneriatul estic - Praga, 7 mai 2009

În prezenţa următorilor participanţi:

***

UNIUNEA EUROPEANĂ
reprezentată de

Excelenţa Sa dl Mirek TOPOLÁNEK

Preşedintele Consiliului European

Excelenţa Sa dl José Manuel BARROSO

Preşedintele Comisiei Europene

Excelenţa Sa dl Javier SOLANA

Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene / Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună

***

ARMENIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Serzh SARGSYAN

Preşedintele Republicii Armenia

AUSTRIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Hans Dietmar SCHWEISGUT

Reprezentantul permanent al Austriei pe lângă Uniunea Europeană

AZERBAIDJAN reprezentat de

Excelenţa Sa dl Ilham ALIYEV

Preşedintele Republicii Azerbaidjan

BELARUS reprezentat de

Excelenţa Sa dl Vladimir SEMASHKO

Prim Viceprim-ministrul Republicii Belarus

BELGIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl VAN ROMPUY

Prim-ministrul Regatului Belgiei

BULGARIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Sergei STANISHEV

Prim-ministrul Republicii Bulgaria

CIPRU reprezentat de

Excelenţa Sa dl Markos KYPRIANOU

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cipru

REPUBLICA CEHĂ reprezentată de

Excelenţa Sa dl Mirek TOPOLÁNEK

Prim-ministrul Republicii Cehe

DANEMARCA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Lars Løkke RASMUSSEN

Prim-ministrul Regatului Danemarcei

ESTONIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Andrus ANSIP

Prim-ministrul Republicii Estonia

FINLANDA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Matti VANHANEN

Prim-ministrul Republicii Finlanda

FRANŢA reprezentată de

Excelenţa Sa dl François FILLON

Prim-ministrul Republicii Franceze

GEORGIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Mikheil SAAKASHVILI

Preşedintele Georgiei

GERMANIA reprezentată de

Excelenţa Sa dna Angela MERKEL

Cancelar Federal al Republicii Federale Germania

GRECIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Konstantinos KARAMANLIS

Prim-ministrul Republicii Elene

UNGARIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Gordon BAJNAI

Prim-ministrul Republicii Ungaria

IRLANDA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Brian COWEN

Prim-ministrul (Taoiseach) Irlandei

ITALIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Maurizio SACCONI

Ministrul Muncii, Sănătăţii şi Politicii Sociale al Republicii Italiene

LETONIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Valdis DOMBROVSKIS

Prim-ministrul Republicii Letonia

LITUANIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Vygaudas UŠACKAS

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Lituania

LUXEMBURG reprezentat de

Excelenţa Sa dl Jean ASSELBORN

Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Imigraţiei al Marelui Ducat al Luxemburgului

MALTA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Tonio BORG

Viceprim-ministru şi Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Malta

POLONIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Donald TUSK

Prim-ministrul Republicii Polone

PORTUGALIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Luís AMADO

Ministru de stat, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Portugheze

REPUBLICA MOLDOVA
reprezentată de

Excelenţa Sa dl Andrei STRATAN

Viceprim-ministru şi Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

ROMÂNIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Emil BOC

Prim-ministrul României

SLOVACIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Robert FICO

Prim-ministrul Republicii Slovace

SLOVENIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Borut PAHOR

Prim-ministrul Republicii Slovenia

SPANIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Miguel Angel MORATINOS

Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Spaniei

SUEDIA reprezentată de

Excelenţa Sa dl Fredrik REINFELDT

Prim-ministrul Regatului Suediei

ŢĂRILE DE JOS reprezentate de

Excelenţa Sa dl Jan Peter BALKENENDE

Prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos

UCRAINA reprezentă de

Excelenţa Sa dl Viktor YUSHCHENKO

Preşedintele Ucrainei

REGATUL UNIT reprezentat de

Excelenţa Sa dl David MILIBAND

Ministrul Afacerilor Externe şi al Commonwealth-ului al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

***

PARLAMENTUL EUROPEAN reprezentat de

Excelenţa Sa dl Hans-Gert PÖTTERING

Preşedintele Parlamentului European

COMITETUL REGIUNILOR reprezentat de

Excelenţa Sa dl Luc Van den BRANDE

Secretar General al Comitetului Regiunilor

COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL

reprezentat de

Excelenţa Sa dl Ivan VOLEŠ

Membru al Comitetului Economic şi Social

***

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII
reprezentată de

Excelenţa Sa dl Philippe MAYSTADT

Preşedintele Băncii Europene de Investiţii

BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE reprezentată de

Excelenţa Sa dl Thomas MIROW

Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

***

Şefii de stat sau de guvern şi reprezentanţii Republicii Armenia, Republicii Azerbaidjan, Republicii Belarus, Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei, reprezentanţii Uniunii Europene şi şefii de stat sau de guvern şi reprezentanţii statelor membre ale UE s-au reunit la Praga pentru a aduce relaţiile acestora la un nivel superior prin crearea Parteneriatului estic şi au adoptat următoarea declaraţie comună:

Un parteneriat mai ambiţios între Uniunea Europeană şi ţările partenere

1. Parteneriatul estic este lansat ca un demers comun al statelor membre ale Uniunii Europene şi al partenerilor est-europeni ai acestora (denumiţi în continuare „ţări partenere”), întemeiat pe interese şi angajamente comune, precum şi pe implicarea şi pe responsabilitatea comună. Acesta va fi elaborat în comun, într-o manieră pe deplin transparentă.

Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga sunt de acord cu privire la faptul că Parteneriatul estic se va întemeia pe angajamentele faţă de principiile dreptului internaţional şi faţă de valorile fundamentale, inclusiv democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi faţă de economia de piaţă, dezvoltarea durabilă şi buna guvernanţă.

Parteneriatul estic se bazează pe relaţiile contractuale bilaterale existente şi este complementar acestora. Acesta va fi elaborat fără a aduce atingere aspiraţiilor fiecăreia dintre ţările partenere în ceea ce priveşte viitoarea relaţie a acestora cu Uniunea Europeană. Va fi guvernat de principiile diferenţierii şi condiţionalităţii.

Parteneriatul estic va fi dezvoltat în paralel cu cooperarea bilaterală dintre UE şi statele terţe.

2. Principalul obiectiv al Parteneriatului estic este de a crea condiţiile necesare pentru a accelera asocierea politică şi aprofundarea integrării economice dintre Uniunea Europeană şi ţările partenere interesate. Consolidarea semnificativă a politicii UE privind ţările partenere va fi realizată prin dezvoltarea unei dimensiuni estice specifice a politicii europene de vecinătate. În acest scop, Parteneriatul estic va încerca să sprijine reformele politice şi socio-economice ale ţărilor partenere, facilitând apropierea de Uniunea Europeană. Acest lucru favorizează angajamentul comun faţă de stabilitatea, securitatea şi prosperitatea Uniunii Europene, a ţărilor partenere şi a întregului continent european.

Parteneriatul estic ar trebui să promoveze în continuare stabilitatea şi întărirea încrederii multilaterale. Conflictele afectează negativ activităţile de cooperare. În consecinţă, participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga subliniază necesitatea unei soluţionări paşnice cât mai din timp a acestor conflicte, pe baza principiilor şi normelor de drept internaţional şi a deciziilor şi documentelor aprobate în acest cadru.

Mai mult, Parteneriatul estic ar putea ajuta la dezvoltarea de legături mai strânse între ţările partenere.

3. Parteneriatul estic conţine un mesaj politic clar privind necesitatea menţinerii şi a consolidării orientării către reforme. Parteneriatul estic va da un nou impuls dezvoltării economice şi sociale şi regionale a ţărilor partenere. Acesta va facilita buna guvernanţă, inclusiv în sectorul financiar, va promova dezvoltarea regională şi coeziunea socială şi va sprijini reducerea disparităţilor socio-economice ale ţărilor partenere. În acest mod, Parteneriatul estic va fi complementar asistenţei macro-financiare oferită prin instrumentele internaţionale relevante.

Un angajament bilateral mai profund

4. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga împărtăşesc dorinţa de a aprofunda şi a intensifica relaţiile bilaterale dintre UE şi ţările partenere, cu luarea în considerare a situaţiei specifice şi a ambiţiei fiecărei ţări partenere şi respectând relaţiile bilaterale existente dintre UE şi ţara parteneră respectivă. Acestea au convenit asupra faptului că cooperarea bilaterală în temeiul Parteneriatului estic ar trebui să asigure fundamentul unor acorduri de asociere între UE şi acele ţări partenere care sunt dispuse şi capabile să respecte angajamentele care rezultă din acorduri.

5. Dincolo de oportunităţile de comerţ şi investiţii existente, noile acorduri de asociere vor prevedea stabilirea sau obiectivul stabilirii unor zone de liber schimb consolidate şi cuprinzătoare, în care efectele pozitive ale liberalizării comerţului şi investiţiilor vor fi consolidate prin apropierea legislativă conducând la convergenţa cu legislaţia şi standardele UE. Deschiderea pieţelor şi integrarea economică sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică durabilă a ţărilor partenere şi pentru susţinerea stabilizării politice. Stabilirea unor zone bilaterale de liber schimb consolidate şi cuprinzătoare între UE şi ţările partenere ar putea, pe termen lung, duce la dezvoltarea unei reţele de zone de liber schimb consolidate şi cuprinzătoare.

6. Uniunea Europeană va dezvolta Programe cuprinzătoare de dezvoltare instituţională în mod individual cu fiecare dintre ţările partenere, pentru a îmbunătăţi capacitatea administrativă a acestora, inclusiv prin formare profesională, asistenţă tehnică şi prin orice măsuri inovatoare adecvate.

7. Sprijinirea mobilităţii cetăţenilor şi liberalizarea regimului vizelor într-un climat de securitate reprezintă un alt aspect important al Parteneriatului estic. Parteneriatul estic va promova mobilitatea cetăţenilor ţărilor partenere prin facilitarea vizelor şi prin acorduri de readmisie; În conformitate cu Abordarea globală privind migraţia, UE va lua, de asemenea, măsuri treptate îndreptate către liberalizarea deplină a regimului vizelor ca obiectiv pe termen lung pentru diferitele ţări partenere, de la caz la caz, cu condiţia instituirii condiţiilor pentru o mobilitate bine gestionată şi sigură.

8. Parteneriatul estic are drept obiectiv consolidarea securităţii energetice prin cooperarea în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie şi tranzitul de energie stabile şi sigure pe termen lung, inclusiv printr-o mai bună reglementare, eficienţă energetică şi prin utilizarea într-o mai mare măsură a surselor de energie regenerabile. Dispoziţii privind interdependenţa energetică ar putea fi incluse în noile acorduri de asociere şi în alte acorduri bilaterale între Uniunea Europeană şi ţările partenere. Cooperarea energetică ar trebui să ia în considerare cea de a doua revizuire strategică a politicii energetice şi politica energetică a fiecărei ţări partenere.

Axarea pe cooperarea multilaterală

9. Cadrul multilateral al Parteneriatului estic va asigura activităţile de cooperare şi dialogul liber şi deschis care servesc obiectivelor parteneriatului. Parteneriatul va funcţiona pe baza unor decizii comune ale Uniunii Europene şi ale ţărilor partenere. Acesta va reprezenta un forum pentru schimbul de informaţii şi experienţă privind măsurile întreprinse de parteneri în vederea tranziţiei, reformei şi modernizării şi va oferi UE un instrument suplimentar pentru a însoţi aceste procese. Parteneriatul va facilita dezvoltarea unor poziţii comune şi activităţi comune. Cadrul multilateral are drept scop favorizarea legăturilor dintre ţările partenere şi va reprezenta un forum pentru discuţii cu privire la evoluţiile ulterioare ale Parteneriatului estic.

Apropierea legislativă şi normativă este esenţială pentru ţările partenere care doresc să înregistreze progrese în ceea ce priveşte apropierea de UE. Cadrul multilateral va oferi structura pentru a acţiona sistematic în acest sens, inclusiv prin sesiuni specifice dedicate prezentării şi explicării de către Uniunea Europeană a legislaţiei şi standardelor UE, precum şi comparării acestora cu politicile şi legislaţia naţionale.

10. Reuniunile şefilor de stat sau de guvern din cadrul Parteneriatului estic vor avea loc, în principiu, o dată la doi ani. Acestea ar trebui să aibă loc în UE şi în ţările partenere. Miniştrii afacerilor externe se vor reuni în fiecare an. Acestea reuniuni la nivel înalt vor duce mai departe şi vor contura mai bine Parteneriatul estic.

11. Patru platforme tematice, organizate în prezent de Comisia Europeană, vor permite desfăşurarea de sesiuni cu obiective specifice şi vor servi unor discuţii libere şi deschise, în conformitate cu principalele domenii de cooperare, şi anume democraţia, buna guvernanţă şi stabilitatea; Integrarea economică şi convergenţa cu politicile sectoriale ale UE; Securitatea energetică; şi Contactele interumane.

12. Reuniunile iniţiale ale celor patru platforme tematice vor avea loc în iunie 2009. Fiecare platformă va adopta o serie de obiective fundamentale realiste, care ar trebui actualizate periodic, cu un program de activitate corespunzător, şi va examina progresele realizate. Reuniunile ar avea loc cel puţin de două ori pe an, la nivel de înalţi funcţionari implicaţi în activităţile de reformă din domeniile de politică relevante. Platformele vor raporta miniştrilor afacerilor externe în cadrul reuniunilor anuale. Este posibil ca activităţile platformelor să fie promovate ocazional prin reuniuni ministeriale sectoriale. De asemenea, vor exista grupuri de lucru specializate care să sprijine activităţile platformelor tematice în domenii specifice.

Statele terţe vor fi eligibile pentru participare de la caz la caz în proiecte concrete, activităţi şi reuniuni ale platformelor tematice, în cazul în care această participare contribuie la obiectivele activităţilor specifice şi la obiectivele generale ale Parteneriatului estic. Activităţile din cadrul multilateral al Parteneriatului estic ar trebui să se desfăşoare pe bază de voluntariat şi să fie întemeiate pe principiile unei abordări de cooperare.

13. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga sprijină lansarea iniţiativelor emblematice care vor da un impuls suplimentar, un conţinut concret şi vizibilitate Parteneriatului estic şi aşteaptă cu interes o discuţie timpurie a platformelor în această privinţă.

14. Va fi asigurată complementaritatea cu iniţiativele regionale dintre Uniunea Europeană şi ţările partenere relevante, în special cu Sinergia Mării Negre. Interacţiunea cu alte iniţiative regionale ar trebui luată în considerare pentru fiecare caz în parte.

15. Înalţi reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Comitetului Regiunilor, ai Comitetului Economic şi Social, ai Băncii Europene de Investiţii şi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au participat la reuniunea la nivel înalt de la Praga. Parteneriatul estic va implica o gamă largă de actori, inclusiv ministere şi agenţii guvernamentale, parlamente, societatea civilă, organizaţii internaţionale (cum ar fi OSCE, Consiliul Europei şi OCDE), instituţii financiare internaţionale, sectorul privat, parteneri economici şi sociali în cadrul platformelor multilaterale.

În consecinţă, participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga invită parlamentarii din Uniunea Europeană şi din ţările partenere să înainteze idei privind propunerea Parlamentului European de a crea o Adunare parlamentară estică a vecinătăţii UE (EURO-NEST PA) şi invită Comisia Europeană să elaboreze şi să propună modalităţi pentru crearea unui Forum al societăţii civile al Parteneriatului estic.

De asemenea, participanţii invită Banca Europeană de Investiţii să acţioneze pentru sprijinirea investiţiilor în cadrul mandatului său pentru vecinătatea estică în favoarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Participanţii invită Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi alte instituţii financiare internaţionale să creeze un mecanism comun adecvat în favoarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Finanţarea

16. În conformitate cu Declaraţia privind Parteneriatul estic din martie 2009, adoptată de Consiliul Uniunii Europene, un sprijin financiar comunitar sporit va fi acordat pentru obiectivele Parteneriatului estic şi cu luarea în considerare a progreselor înregistrate de fiecare ţară parteneră. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga sunt de acord că, dincolo de ajutorul financiar acordat de Comunitate şi de cofinanţarea la nivel naţional, punerea în aplicare a Parteneriatului estic va necesita resurse financiare suplimentare şi, de aceea, fac apel la alţi donatori, la instituţiile financiare internaţionale şi la sectorul privat pentru furnizarea de finanţare suplimentară pentru sprijinirea reformelor, a iniţiativelor şi proiectelor emblematice.

17. Parteneriatul estic ar trebui să cuprindă o abordare inovatoare pentru promovarea implicării comune şi a unei cooperări mai aprofundate între sectorul public şi cel privat. Un sprijin politic pro-activ şi iniţiativele şi garanţiile UE pentru sectorul privat ar trebui să creeze condiţiile pentru motivarea sectorului privat în a investi în proiecte concrete în ţările partenere şi să contribuie astfel la atingerea obiectivelor Parteneriatului estic.

18. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga încurajează BEI, BERD şi alte instituţii financiare internaţionale să îşi intensifice eforturile de asistenţă pentru toate ţările partenere în procesul de reformă şi de modernizare şi să identifice proiecte de investiţii adecvate.

Consideraţii finale

19. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga sunt de acord cu privire la necesitatea promovării în rândul publicului a principiilor-cheie şi obiectivelor Parteneriatului estic, cu privire la mobilizarea sprijinului şi sensibilizarea publicului în acest sens. Vizibilitatea sporită a proiectelor şi activităţilor concrete vor aduce iniţiativele mai aproape de cetăţeni.

20. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga fac apel la actuala şi la viitoarele preşedinţii ale Consiliului Uniunii Europene, precum şi la Comisia Europeană, să îşi intensifice eforturile comune cu ţările partenere în vederea definirii unui program de reuniuni ale înalţilor funcţionari şi funcţionarilor ministeriali în cadrul dimensiunii multilaterale a Parteneriatului estic, în vederea definirii priorităţilor pentru activităţile platformelor tematice pentru perioada 2009-2010 şi în vederea pregătirii unor propuneri privind punerea în aplicare timpurie a iniţiativelor emblematice.

21. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga îşi exprimă încrederea că rezultatele reuniunii la nivel înalt de la Praga şi înfiinţarea Parteneriatului estic vor duce la progresul democraţiei, vor consolida stabilitatea şi prosperitatea, aducând beneficii durabile şi palpabile cetăţenilor din toate ţările participante. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga vor conlucra îndeaproape pentru atingerea obiectivelor avute în vedere de prezenta declaraţie comună.


Side Bar