Navigation path

Left navigation

Additional tools

Cea de a 2982-a reuniune a Consiliului Competitivitate (piață internă, industrie și cercetare) Bruxelles, 3-4 December 2009

European Council - PRES/09/365   03/12/2009

Other available languages: EN FR DE DA ES IT SV PT EL LT LV PL SK SL BG



CONSILIUL
UNIUNII EUROPENE

RO

17076/09 (Presse 365)

(OR. en)

COMUNICAT DE PRESĂ

Cea de a 2982-a reuniune a Consiliului

Competitivitate (piață internă, industrie și cercetare)

Bruxelles, 3-4 December 2009

Preşedinţi Dl Tobias KRANTZ
Ministrul Învăţământului Superior şi al Cercetării
Dna Nyamco SABUNI
Ministrul Integrării şi Egalităţii de Şanse
Dna Maud Olofsson
Viceprim-ministru şi Ministrul Întreprinderilor şi al Energiei
Dna Ewa Björling
Ministrul Comerţului
din Suedia

Principalele rezultate ale Consiliului

Consiliul a adoptat concluzii privind un sistem îmbunătăţit de brevetare în Europa şi a ajuns la un acord cu privire la un viitor regulament privind brevetul Uniunii Europene (anterior brevetul „comunitar”) .

Cu titlul de contribuţie la viitoarea strategie a UE pentru o ocupare a forţei de muncă şi o creştere economică durabile , Consiliul a adoptat concluzii privind modalităţile de realizare a unei economii competitive, inovatoare şi ecoeficiente, privind priorităţile pentru piaţa internă şi programul pentru o mai bună legiferare.

În domeniul cercetării, Consiliul a adoptat concluzii privind:

- orientări privind viitoarele priorităţi pentru cercetarea europeană şi inovarea bazată pe cercetare în cadrul Strategiei de la Lisabona post-2010;

- viitorul cercetării , al inovării şi al infrastructurilor în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor ; şi

- programarea în comun a cercetării în Europa, incluzând lansarea unei iniţiative-pilot de cercetare consacrate luptei împotriva bolilor neurodegenerative , în special boala Alzheimer.

De asemenea, Consiliul a adoptat o rezoluţie privind guvernanţa consolidată a Spaţiului european de cercetare .

CUPRINS 1

PARTICIPANŢI

PUNCTE DEZBĂTUTE

ORIENTĂRI PRIVIND VIITOARELE PRIORITĂŢI PENTRU CERCETAREA EUROPEANĂ ŞI INOVAREA BAZATĂ PE CERCETARE - Concluziile Consiliului

GUVERNANŢA CONSOLIDATĂ A SPAŢIULUI EUROPEAN DE CERCETARE - Rezoluţia Consiliului

VIITORUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI INFRASTRUCTURILOR ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR - Concluziile Consiliului

PROGRAMAREA ÎN COMUN A CERCETĂRII ÎN EUROPA - Concluziile Consiliului

DIRECTIVA PRIVIND DREPTURILE CONSUMATORILOR

UN SISTEM ÎMBUNĂTĂŢIT DE BREVETARE ÎN EUROPA - Concluziile Consiliului

CĂTRE O EUROPĂ COMPETITIVĂ, INOVATOARE ŞI ECOEFICIENTĂ - Concluziile Consiliului

O MAI BUNĂ LEGIFERARE - Concluziile Consiliului

societatea privatĂ europeanĂ

PRIORITĂŢI PENTRU PIAŢA INTERNĂ - Concluziile Consiliului

ALTE CHESTIUNI

ALTE PUNCTE APROBATE

PIAŢA INTERNĂ

  • Praguri pentru atribuirea contractelor de achiziţii - Achiziţii publice

AFACERI GENERALE

  • Punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona - numiri

AGRICULTURĂ

  • Omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere - procedura de reglementare cu control

PARTICIPANŢI

Guvernele statelor membre şi Comisia Europeană au fost reprezentate după cum urmează:

Belgia:

Dl Vincent VAN QUICKENBORNE Ministrul Întreprinderilor şi al Simplificării

Dl Benoît CEREXHE Ministru al guvernului regiunii Bruxelles-capitală, însărcinat cu ocuparea forţei de muncă, economia, cercetarea ştiinţifică, lupta împotriva incendiilor şi ajutorul medical de urgenţă

Dl Kris PEETERS Ministru-preşedinte al guvernului flamand şi Ministrul Flamand al Economiei, Politicii Externe, Agriculturii şi Politicii Rurale

Bulgaria:

Dl Evgeny ANGELOV Adjunctul Ministrului Economiei, Energiei şi Turismului

Republica Cehă:

Dna Miroslava KOPICOVÁ Ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sporturilor

Dl Martin TLAPA Viceministrul Industriei şi Comerţului

Danemarca:

Dna Lene ESPERSEN Ministrul Economiei, Comerţului şi Industriei

Dl Uffe TOUDAHL PEDERSEN Secretar de stat la Ministerul Ştiinţei, Tehnologiei şi Inovării

Germania:

Dl Rainer BRÜDERLE Ministrul Federal al Economiei şi Tehnologiei

Dna Sabine LEUTHEUSSER-SCHNARRENBERGER Ministrul Federal al Justiţiei

Dl Thomas RACHEL Secretar parlamentar de stat pe lângă Ministrul Federal al Educaţiei şi Cercetării

Estonia:

Dl Tõnis LUKAS Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei

Dl Juhan PARTS Ministrul Economiei şi al Comunicaţii

Irlanda:

Dna Mary COUGHLAN Viceprim-ministru (Tánaiste), Ministrul Întreprinderilor, Comerţului şi Ocupării Forţei de Muncă

Grecia:

Dl Stavros ARNAOUTAKIS Secretar de stat la Ministerul Economiei, Competitivităţii şi Marinei Comerciale

Spania:

Dna Cristina GARMENDIA MENDIZÁBAL Ministrul Ştiinţei şi Inovării

Dl Miguel SEBASTIÁN GASCÓN Ministrul Industriei, Turismului şi Comerţului

Franţa:

Dl Pierre LELLOUCHE Secretar de stat însărcinat cu afacerile europene, pe lângă Ministrul Afacerilor Externe şi Europene

Italia:

Dl Andrea RONCHI Ministru fără portofoliu, însărcinat cu politicile europene

Cipru:

Dl Costas IACOVOU Director pentru planificare în cadrul Biroului de planificare

Dl Efstathios CHAMBOULLAS Secretar de stat la Ministerul Comerţului, Industriei şi Turismului

Letonia:

Dl Artis KAMPARS Ministrul Economiei

Dna Tatjana KOĶE Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei

Lituania:

Dl Rimantas ŽYLIUS Ministrul adjunct al Economiei

Luxemburg:

Dl Jeannot KRECKÉ Ministrul Economiei şi Comerţului Exterior

Ungaria:

Dna Judit LÉVAYNÉ FAZEKAS Subsecretar de stat la Ministerul Justiţiei şi Ordinii Publice

Dl Zoltán MESTER Subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Naţionale şi Economiei

Malta:

Dl Jason AZZOPARDI Secretar de stat însărcinat cu veniturile şi domeniul public, Ministerul Finanţelor, Economiei şi Investiţiilor

Ţările de Jos:

Dna Maria van der HOEVEN Ministrul Economiei

Dl Ronald PLASTERK Ministrul Educaţiei, Culturii şi Ştiinţelor

Austria:

Dl Johannes HAHN Ministrul Federal al Ştiinţei şi Cercetării

Dl Reinhold MITTERLEHNER Ministrul Federal al Economiei, Familiei şi Tineretului

Polonia:

Dl Igor DZIALUK Subsecretar de stat la Ministerul Justiţiei

Dl Marcin KOROLEC Subsecretar de stat la Ministerul Economiei

Dl Jerzy SZWED Subsecretar de stat la Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului Superior

Portugalia:

Dl José MARIANO GAGO Ministrul Ştiinţei, al Tehnologiei şi al Învăţământului Superior

Dl José VIEIRA DA SILVA Ministrul Economiei, Inovării şi Dezvoltării

Dl Fernando SERRASQUEIRO Secretar de stat însărcinat cu comerţul, serviciile şi protecţia consumatorului

România:

Dl Bogdan MANOIU Ministrul pentru Afaceri Europene

Dl Bogdan CHIRIOIU Secretar de stat

Dl Marian ECHANESCU Secretar de stat

Slovenia:

Dl Jozsef GYÖRKÖS Secretar de stat la Ministerul Învăţământului Superior, Ştiinţelor şi Tehnologiei

Slovacia:

Dl Jozef HABÁNIK Secretar de stat la Ministerul Educaţiei

Dl Peter ŽIGA Secretar de stat la Ministerul Economiei

Finlanda:

Dna Anni SINNEMÄKI Ministrul Muncii

Dna Riina NEVAMÄKI Secretar de stat însărcinat cu economia

Suedia:

Dna Maud OLOFSSON Viceprim-ministru şi Ministrul Întreprinderilor şi al Energiei

Dna Ewa BJÖRLING Ministrul Comerţului

Dl Tobias KRANTZ Ministrul Învăţământului Superior şi al Cercetării

Dna Nyamko SABUNI Ministrul Integrării şi Egalităţii de Şanse

Dl Peter HONETH Secretar de stat pe lângă Ministrul Învăţământului Superior şi al Cercetării

Dl Jöran HÄGGLUND Secretar de stat pe lângă Ministrul Întreprinderilor şi al Energiei

Dl Gunnar WIESLANDER Secretar de stat pe lângă Ministrul Comerţului

Regatul Unit:

Dl Kevin BRENNAN Ministru adjunct însărcinat cu educaţia complementară, calificarea profesională, ucenicia şi consumatorii

Dl David LAMMY Ministru adjunct însărcinat cu învăţământul superior şi proprietatea intelectuală

Dl Ian LUCAS Subsecretar parlamentar de stat însărcinat cu afacerile economice şi reforma de reglementare

Comisia:

Dl Günter VERHEUGEN Vicepreşedinte

Dl Janez POTOČNIK Membru

Dna Neelie KROES Membru

Dna Meglena KUNEVA Membru

PUNCTE DEZBĂTUTE

ORIENTĂRI PRIVIND VIITOARELE PRIORITĂŢI PENTRU CERCETAREA EUROPEANĂ ŞI INOVAREA BAZATĂ PE CERCETARE - Concluziile Consiliului

Consiliul a organizat o dezbatere de orientare publică privind viitoarele priorităţi pentru cercetare, cu titlul de contribuţie la Strategia de la Lisabona post-2010 pentru a genera creştere economică şi ocuparea forţei de muncă.

Dezbaterea s-a axat asupra celor trei subiecte principale care abordează obiectivele din cadrul strategiei post-2010, asupra necesităţii de a asigura o mai bună interacţiune între cercetare, inovarea bazată pe cercetare şi educaţie, precum şi asupra unei simplificări substanţiale a proceselor administrative şi a reglementărilor privind finanţarea cercetării.

În urma dezbaterii, Consiliul a adoptat concluziile consemnate în documentul 17189/09 .

GUVERNANŢA CONSOLIDATĂ A SPAŢIULUI EUROPEAN DE CERCETARE - Rezoluţia Consiliului

Consiliul a adoptat rezoluţia consemnată în documentul 17159/09 .

VIITORUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI INFRASTRUCTURILOR ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR - Concluziile Consiliului

Consiliul a adoptat concluziile consemnate în documentul 17190/09 .

PROGRAMAREA ÎN COMUN A CERCETĂRII ÎN EUROPA - Concluziile Consiliului

(a) Lansarea iniţiativei-pilot de programare în comun consacrate luptei împotriva bolilor neurodegenerative, în special boala Alzheimer

(b) Progresele înregistrate în programarea în comun şi calea de urmat

Consiliul a adoptat concluziile consemnate în documentul 17226/09 .

DIRECTIVA PRIVIND DREPTURILE CONSUMATORILOR

În sesiune publică, Consiliul a organizat o dezbatere de orientare privind un proiect de directivă menit să îmbunătăţească funcţionarea pieţei interne, asigurând în acelaşi timp un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor în ansamblul UE, prin revizuirea şi completarea celor patru directive existente 1 , şi introducând noi norme privind livrarea şi transferul riscurilor.

Rezultatul dezbaterii va oferi orientări şi o bază solidă pentru continuarea lucrărilor în lunile următoare.

După dezbatere, Preşedinţia a rezumat conţinutul acesteia în jurul axelor următoare:

„Intervenţiile s-au concentrat asupra provocărilor importante aflate în faţa noastră, care includ:

  • situaţia consumatorilor şi a cetăţenilor pe piaţa internă;

  • evoluţiile tehnice şi comerţul electronic, care, prin natura sa, nu are frontiere;

  • dimensiunea transfrontalieră între regiuni, între ţările învecinate şi în ansamblul pieţei interne; şi

  • necesitatea unui echilibru între drepturile consumatorilor şi obligaţiile comercianţilor.

Deşi punctele de plecare ale statelor membre diferă uneori, estimăm că este necesar un număr mai mare de norme comune în vederea obţinerii unei politici europene moderne şi clare faţă de consumatori, care să ofere securitate juridică.

Preşedinţia suedeză va lua în considerare punctele de vedere exprimate de delegaţii la finalizarea unei versiuni revizuite a proiectului de directivă.

Există o amplă susţinere în favoarea unor definiţii largi ale contractelor la distanţă şi ale contractelor negociate în afara spaţiilor comerciale, astfel încât să se poată asigura accesul consumatorilor la informaţii specifice şi dreptul acestora de retragere în cazuri mai numeroase decât cele din prezent.

O serie de delegaţii şi-au exprimat susţinerea în favoarea unor norme comune privind dreptul de retragere, iar o largă majoritate a acestora a menţionat un drept de retragere a consumatorilor de 14 zile, atât pentru contractele la distanţă, cât şi pentru contractele negociate în afara spaţiilor comerciale.

În ceea ce priveşte normele relative la livrare şi la bunurile care prezintă defecte, mai mulţi participanţi au exprimat o serie de preocupări, manifestându-şi în acelaşi timp disponibilitatea în vederea identificării unei căi pentru obţinerea de soluţii.

Un număr mare de state membre ale UE estimează că anumite domenii specifice, precum contractele privind bunurile imobiliare sau serviciile financiare, nu ar trebui să fie acoperite de unele părţi ale directivei sau de toate părţile acesteia.”

Negocierile anterioare au demonstrat că sunt necesare clarificări cu privire la textul propunerii Comisiei ( 14183/08 ) pentru a se reflecta în mod adecvat elemente esenţiale precum domeniul de aplicare a viitoarei directive, coerenţa cu alte dispoziţii legislative comunitare şi interacţiunea cu dreptul general al contractelor din statele membre.

Propunerea acoperă dreptul la informare şi la retragere în cazul cumpărării la distanţă şi în afara spaţiilor comerciale, rambursarea în cazul rezilierii unui contract din cauza livrării cu întârziere, precum şi protecţie împotriva bunurilor care prezintă defecte. Aceasta include, de asemenea, o interdicţie privind clauzele contractuale abuzive. Obiectivul este reprezentat de un set de norme actualizate, clare şi mai uniforme privind drepturile consumatorilor în momentul achiziţionării de bunuri şi servicii pentru a contribui la buna funcţionare a pieţei interne, precum şi pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor.

Propunerea, care implică codecizia cu Parlamentul European, a fost înaintată în octombrie 2008, ca urmare a revizuirii acquis-ului în domeniul protecţiei consumatorilor, lansată în 2004.

UN SISTEM ÎMBUNĂTĂŢIT DE BREVETARE ÎN EUROPA - Concluziile Consiliului

REGULAMENTUL PRIVIND BREVETUL UNIUNII EUROPENE

Consiliul a organizat o dezbatere cu privire la un sistem îmbunătăţit de brevetare în Europa şi a adoptat concluzii cu privire la principalele trăsături ale viitorului sistem de brevetare întemeiat pe doi piloni, şi anume:

1. crearea unui sistem unificat pentru soluţionarea litigiilor legate de brevete, care ar avea competenţă exclusivă cu privire la procedurile civile legate de contrafacerea şi valabilitatea brevetelor Uniunii Europene şi a brevetelor europene şi ar consta dintr-un Tribunal de Primă Instanţă (cu o divizie centrală şi divizii locale şi regionale) şi o Curte de Apel.

2. crearea unui brevet UE drept instrument juridic unitar pentru acordarea brevetelor valabile în ansamblul UE. Într-o sesiune publică, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unei abordări generale (şi anume un acord de principiu, în aşteptarea avizului Parlamentului European) cu privire la un proiect de regulament privind brevetul UE.

Concluziile, care vor forma baza pentru continuarea lucrărilor, sunt reproduse în cele ce urmează:

„CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

1. REAMINTIND că îmbunătăţirea sistemului de brevetare în Europa este o condiţie preliminară necesară pentru stimularea creşterii economice prin inovare şi pentru sprijinirea societăţilor europene, în special IMM-urile, pentru a face faţă crizei economice şi concurenţei internaţionale;

2. AVÂND ÎN VEDERE că un astfel de sistem îmbunătăţit de brevetare este un element esenţial al pieţei interne şi că ar trebui să se întemeieze pe doi piloni, şi anume crearea unui brevet al Uniunii Europene (denumit în continuare „brevetul UE”) şi instituirea unei jurisdicţii integrate specializate şi unificate pentru litigiile legate de brevete, îmbunătăţind astfel aplicarea brevetelor şi consolidând securitatea juridică;

3. RECUNOSCÂND activitatea deosebit de laborioasă desfăşurată până acum de grupurile de pregătire ale Consiliului privind instrumentele juridice necesare pentru crearea celor doi piloni sus-menţionaţi;

4. ESTE DE ACORD că prezentele concluzii privind trăsăturile principale ale Tribunalului pentru brevete europene şi ale Uniunii Europene (I) ar putea să constituie baza unui acord final global, în timp ce prezentele concluzii privind brevetul comunitar (II) ar trebui să constituie parte a acestui acord final global privind un pachet de măsuri pentru un sistem îmbunătăţit de brevetare în Europa care să cuprindă crearea unui Tribunal pentru brevete europene şi ale Uniunii Europene (TBEUE), a unui brevet UE, inclusiv un regulament separat referitor la regimul privind traducerea menţionat în continuare la punctul 36, un parteneriat consolidat între Oficiul European de Brevete şi serviciile centrale pentru proprietatea industrială ale statelor membre şi, în măsura în care este necesar, modificări ale Convenţiei Brevetului European;

5. SUBLINIAZĂ faptul că următoarele concluzii nu aduc atingere solicitării de aviz al Curţii Europene de Justiţie, nici observaţiilor scrise ale statelor membre, şi sunt condiţionate de avizul Curţii Europene de Justiţie;

6. IA NOTĂ de proiectul de acord privind Tribunalul pentru brevete europene şi comunitare din documentul 7928/09 din 23 martie 2009 (denumit în continuare „proiectul de acord”), recunoaşte că unele elemente din acordul prevăzut fac obiectul unor dezbateri aprofundate;

7. SUBLINIAZĂ că sistemul prevăzut ar trebui creat cu respectarea dispoziţiilor constituţionale ale statelor membre şi fără a aduce atingere solicitării de aviz al Curţii Europene de Justiţie; şi că instituirea TBEUE ar trebui să aibă la bază un acord a cărui ratificare de către statele membre ar trebui să se desfăşoare în deplină conformitate cu cerinţele lor constituţionale respective;

8. ESTE DE ACORD că decizia cu privire la sediul TBEUE ar trebui să facă parte din acordul general final menţionat la punctul 4 de mai sus şi să fie conformă cu acquis-ul relevant al UE;

9. RECUNOAŞTE că unele state membre au incertitudini juridice fundamentale privind crearea TBEUE şi a preconizatei arhitecturi globale a acestuia, astfel cum este reflectată de prezentele concluzii, care ar trebui modificate în lumina avizului Curţii Europene de Justiţie.

I. TRĂSĂTURI PRINCIPALE ALE TRIBUNALULUI PENTRU BREVETE EUROPENE ŞI ALE UNIUNII EUROPENE

TRIBUNALUL PENTRU BREVETE EUROPENE ŞI ALE UNIUNII EUROPENE

10. TBEUE ar trebui să aibă competenţă exclusivă cu privire la procedurile civile legate de contrafacerea şi valabilitatea brevetelor Uniunii Europene şi a brevetelor europene.

11. Astfel cum este prevăzut în proiectul de acord, TBEUE ar trebui să cuprindă un Tribunal de Primă Instanţă, o Curte de Apel şi o grefă. Tribunalul de Primă Instanţă ar trebui să cuprindă o divizie centrală şi divizii locale şi regionale.

12. Curtea Europeană de Justiţie asigură principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene şi interpretarea uniformă a acestuia.

COMPONENŢA COMPLETELOR

13. În scopul consolidării încrederii utilizatorilor sistemului de brevete şi al garantării unui nivel ridicat de calitate şi eficienţă a activităţii TBEUE, este fundamental ca organizarea componenţei completelor să se facă în aşa fel încât să utileze cel mai bine experienţa în domeniul litigiilor legate de brevete ale judecătorilor şi specialiştilor de la nivel naţional prin punerea în comun a resurselor. Experienţa ar putea fi de asemenea dobândită prin formare teoretică şi practică care ar putea fi oferită în vederea îmbunătăţirii şi a creşterii competenţelor disponibile în materie de soluţionare a litigiilor în domeniul brevetelor şi pentru asigurarea unei difuzări la scară geografică largă a acestor cunoştinţe şi experienţe specifice.

14. Toate completele diviziilor locale şi regionale şi ale diviziei centrale ale Tribunalului de Primă Instanţă ar trebui să garanteze aceeaşi calitate ridicată a activităţii şi acelaşi nivel ridicat de experienţă juridică şi tehnică.

15. Diviziile dintr-un stat contractant unde, pe durata unui interval de trei ani consecutivi, au fost iniţiate mai puţin de cincizeci de cauze pe an, ar trebui fie să se alăture unei divizii regionale cu o masă critică de cel puţin cincizeci de cauze pe an, fie să aibă o componenţă în care unul dintre judecătorii calificaţi din punct de vedere juridic este cetăţean al statului contractant vizat şi doi dintre judecătorii calificaţi din punct de vedere juridic, care nu sunt cetăţeni ai statului contractant vizat, provin dintr-un corp de judecători şi sunt repartizaţi diviziei în funcţie de caz.

16. Diviziile dintr-un stat contractant unde pe durata unui interval de trei ani consecutivi au fost iniţiate peste cincizeci de cauze pe an calendaristic, ar trebui să aibă o componenţă în care doi dintre judecătorii calificaţi din punct de vedere juridic sunt cetăţeni ai statului contractant. Cel de al treilea judecător calificat din punct de vedere juridic ar fi repartizat din corpul de judecători. Judecătorii calificaţi din punct de vedere juridic din corp ar trebui repartizaţi pe termen lung acolo unde este necesar pentru funcţionarea eficientă a diviziilor cu o activitate intensă.

17. Toate completele diviziilor locale şi regionale ar trebui să includă un judecător tehnic suplimentar în cazul unei cereri reconvenţionale de revocare sau în cazul unei acţiuni în contrafacere, atunci când se solicită de către una dintre părţi. Toate completele diviziei centrale ar trebui să aibă în componenţa lor doi judecători calificaţi din punct de vedere juridic şi un judecător calificat din punct de vedere tehnic. Judecătorul calificat din punct de vedere tehnic ar trebui să fie calificat în domeniul tehnologiei vizate şi alocat completului din corpul de judecători în funcţie de caz. În anumite condiţii care urmează să fie definite de Regulamentul de procedură şi cu acordul părţilor, cauzele în primă instanţă pot fi judecate de un singur judecător calificat din punct de vedere juridic.

18. Alocarea judecătorilor ar trebui să aibă la bază calificarea tehnică sau juridică, competenţele lingvistice şi experienţa relevantă a acestora.

19. Dispoziţiile privind componenţa completelor şi alocarea judecătorilor ar trebui să garanteze că TBEUE este un tribunal independent şi imparţial în sensul articolului 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

COMPETENŢA PRIVIND ACŢIUNILE ÎN REVOCARE SAU CERERILE RECONVENŢIONALE DE REVOCARE

20. În scopul garantării faptului că diviziile locale şi regionale lucrează într-un mod rapid şi foarte eficient, este fundamental ca diviziile să aibă o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte modul în care procedează în cazul cererilor reconvenţionale de revocare.

(a) Acţiunile directe în revocare a brevetelor ar trebui introduse la divizia centrală.

(b) În cazul unei acţiuni în contrafacere, poate fi introdusă o cerere reconvenţională de revocare la o divizie locală sau regională. Divizia locală sau regională vizată poate:

(i) să continue cererea reconvenţională de revocare; sau

(ii) să trimită cererea reconvenţională diviziei centrale şi fie să continue acţiunea în contrafacere, fie să suspende această procedură; sau

(iii) cu acordul părţilor, să trimită întreaga cauză spre soluţionare diviziei centrale.

LIMBILE DE PROCEDURĂ

21. Proiectul de acord, Statutul şi Regulamentul de procedură ar trebui să prevadă dispoziţiile care ar garanta părţilor echitatea şi previzibilitatea regimului lingvistic. Mai mult, orice divizie a TBEUE ar trebui să furnizeze servicii de traducere şi de interpretate în cadrul procedurii orale pentru a asista părţile vizate în măsura considerată adecvată, în special în cazul în care una dintre părţi este un IMM sau o parte privată.

22. În general, limba de procedură a diviziilor locale şi regionale ar trebui să fie limba/limbile statelor contractante în care au fost constituite. Cu toate acestea, statele contractante pot desemna una dintre limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete ca limbă de procedură a diviziei locale sau regionale pe care o găzduiesc. Limba de procedură la divizia centrală ar trebui să fie limba brevetului. Limba de procedură la Curtea de Apel ar trebui să fie limba de procedură la Tribunalul de Primă Instanţă.

23. Orice decizie ulterioară care ar afecta în orice mod dispoziţiile privind limba de procedură în temeiul acordului privind TBEUE ar trebui adoptată în unanimitate.

PERIOADA TRANZITORIE

24. Perioada tranzitorie nu ar trebui să depăşească cinci ani de la intrarea în vigoare a acordului privind TBEUE.

25. Pe durata perioadei tranzitorii, procedurile privind contrafacerea sau revocarea unui brevet european pot continua să fie introduse la instanţele naţionale sau alte autorităţi competente ale unui stat contractant având competenţă în temeiul legislaţiei naţionale. Orice procedură aflată pe rol în faţa unei instanţe naţionale la sfârşitul perioadei tranzitorii ar trebui să continue să facă obiectul regimului tranzitoriu.

26. Cu excepţia cazurilor în care procedura a fost deja iniţiată în faţa TBEUE, deţinătorii de brevete europene sau de cereri de brevete acordate sau pentru care s-a depus cerere de înregistrare înainte de intrarea în vigoare a acordului privind TBEUE ar trebui să aibă posibilitatea de a refuza competenţa exclusivă a TBEUE, în cazul în care refuzul este notificat grefei cu cel puţin o lună înainte de sfârşitul perioadei tranzitorii.

CLAUZĂ DE REVIZUIRE PRIVIND COMPONENŢA COMPLETELOR ŞI CLAUZELE RECONVENŢIONALE DE REVOCARE

27. Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape funcţionarea, eficienţa şi implicaţiile dispoziţiilor privind componenţa completelor Tribunalului de Primă Instanţă şi competenţa privind acţiunile şi cererile reconvenţionale de revocare, a se vedea punctele 15, 16 şi 20 de mai sus. Fie la şapte ani după intrarea în vigoare a acordului privind TBEUE, fie după ce TBEUE a pronunţat hotărâri într-un număr suficient, de circa 2000 de cauze în contrafacere, oricare intervine mai târziu, şi în cazul în care este necesar la intervale periodice după aceea, Comisia ar trebui, pe baza unei consultări largi cu utilizatorii şi a unui aviz al TBEUE, să elaboreze un raport cu recomandări privind continuarea, încetarea sau modificarea dispoziţiilor relevate care ar trebui hotărâte de Comitetul mixt.

28. În special, Comisia ar trebui să ia în considerare soluţii alternative care ar consolida componenţa multinaţională a completelor diviziilor locale şi regionale care ar transfera către divizia centrală o cerere reconvenţională de revocare sau întreaga cauză, în baza unui acord între cele două părţi.

PRINCIPII PRIVIND FINANŢAREA TBEUE

29. TBEUE ar trebui să fie finanţat din veniturile financiare proprii provenite din taxe de procedură şi, cel puţin în etapa tranzitorie prevăzută la punctul 24, dacă este necesar, din contribuţiile Uniunii Europene (denumită în continuare „UE”) şi ale statelor contractante care nu sunt state membre.

30. Un stat contractant care instituie o divizie locală ar trebui să pună la dispoziţie mijloacele necesare în acest sens.

31. Taxele de procedură ar trebui să fie stabilite de către Comitetul mixt pe baza unei propuneri a Comisiei care ar trebui să includă o evaluare a costurilor estimate ale TBEUE efectuată de către Comisie. Taxele de procedură ar trebui să fie fixate la un nivel care să asigure un echilibru adecvat între principiul accesului echitabil la justiţie, în special pentru IMM-uri şi micro-entităţi şi o participare adecvată a părţilor la costurile aferente TBEUE, recunoscându-se beneficiile economice de care se bucură părţile implicate şi obiectivul de a avea un tribunal autofinanţat cu un bun echilibru financiar. Ar putea fi luate în considerare, de asemenea, unele măsuri de sprijin specifice pentru IMM-uri şi micro-entităţi.

32. TBEUE ar trebui să fie organizat în modul cel mai eficace şi eficient din punctul de vedere al costurilor şi ar trebui să asigure un acces echitabil la justiţie, ţinând seama de necesităţile IMM-urilor şi ale micro-entităţilor.

33. Costurile şi finanţarea TBEUE ar trebui să fie monitorizate periodic de către Comitetul mixt, iar nivelul taxelor de procedură ar trebui să fie revizuit periodic, în conformitate cu punctul 31 de mai sus.

34. La sfârşitul perioadei tranzitorii, pe baza raportului Comisiei privind costurile şi finanţarea TBEUE, Comitetul mixt ar trebui să ia în considerare adoptarea de măsuri care să vizeze obiectivul de autofinanţare.

ADERAREA

35. Iniţial, aderarea statelor contractante ale Convenţiei Brevetului European care nu sunt state membre ale UE ar trebui să fie deschisă pentru părţile contractante la Acordul european al liberului schimb. După perioada tranzitorie, Comitetul mixt ar putea să hotărască în unanimitate să invite state contractante ale Convenţiei Brevetului European să adere cu condiţia să fi pus în aplicare în întregime toate dispoziţiile relevante ale legislaţiei UE şi să fi instituit structuri eficiente pentru protecţia brevetelor.

II. BREVETUL UE

REGIMUL PRIVIND TRADUCEREA

36. Regulamentul privind brevetul UE ar trebui să fie însoţit de un regulament separat, care să reglementeze regimul privind traducerea brevetului UE, adoptat de Consiliu în unanimitate în conformitate cu articolul 118 paragraful al doilea din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Regulamentul privind brevetul UE ar trebui să intre în vigoare în acelaşi timp cu regulamentul separat referitor la regimul privind traducerea brevetelor UE.

TAXELE DE REÎNNOIRE

37. Taxele de reînnoire pentru brevetele UE ar trebui să fie progresive de-a lungul vieţii brevetului şi, împreună cu taxele impuse în faza de solicitare, ar trebui să acopere toate costurile asociate acordării şi administrării brevetului UE. Taxele de reînnoire ar fi încasate de Oficiul European de Brevete, care ar reţine 50% din acestea şi ar distribui suma rămasă statelor membre în conformitate cu o cheie de distribuţie care urmează să fie utilizată în legătură cu brevetele.

38. Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind brevetului UE, un comitet restrâns al consiliului de administraţie al Organizaţiei Europene de Brevete ar trebui să stabilească atât nivelul exact al taxelor de reînnoire, cât şi cheia de distribuţie pentru alocarea acestora. Comitetul restrâns va fi constituit exclusiv din reprezentanţi ai UE şi ai tuturor statelor membre. Poziţia pe care UE şi statele membre urmează să o adopte în cadrul Comitetului restrâns ar trebui să fie stabilită în cadrul Consiliului, la momentul adoptării Regulamentului privind brevetul UE. Stabilirea nivelului taxelor de reînnoire ar trebui să ţină cont, pe lângă principiile sus-menţionate, de obiectivul de favorizare a inovării şi de stimulare a competitivităţii societăţilor europene. Acesta ar trebui să reflecte, de asemenea, dimensiunea pieţei acoperite de brevetul UE şi ar trebui să fie similar nivelului taxelor de reînnoire pentru ceea ce este considerat un brevet european mediu în momentul luării primei decizii de către Comitetul restrâns.

39. Cheia de distribuţie ar trebui să fie stabilită ţinându-se cont de un set de criterii juste, echitabile şi relevante, cum ar fi nivelul activităţii în domeniul brevetelor şi dimensiunea pieţei. Cheia de distribuţie ar trebui să prevadă o compensaţie pentru, printre altele, faptul de a avea o limbă oficială alta decât una dintre limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete, pentru niveluri disproporţionat de scăzute de activitate în domeniul brevetelor şi pentru o aderare recentă la EPC.

40. Comitetul restrâns ar trebui să-şi revizuiască periodic deciziile.

PARTENERIATUL CONSOLIDAT

41. Obiectivul parteneriatului consolidat este de a promova inovarea prin creşterea eficienţei procesului de acordare a brevetelor datorită evitării suprapunerii sarcinilor, în vederea eliberării mai rapide a brevetelor, care va permite un acces mai rapid la piaţă pentru produsele şi serviciile inovatoare şi va reduce costurile pentru solicitanţi. Parteneriatul consolidat ar trebui să profite de expertiza existentă a oficiilor naţionale de brevete şi, în acelaşi timp, să-şi consolideze capacitatea de a creşte calitatea globală a sistemului de brevete în viitor.

42. Parteneriatul consolidat ar trebui să permită folosirea în mod obişnuit de către Oficiul European de Brevete, atunci când este cazul, a rezultatelor oricăror cercetări efectuate de către serviciile centrale privind proprietatea industrială din statele membre din cadrul Organizaţiei Europene de Brevete cu privire la o solicitare naţională de brevet a cărei prioritate este determinată de depunerea ulterioară a unei solicitări de brevet european. Aceste rezultate ar trebui să fie puse la dispoziţia Organizaţiei Europene de Brevete în conformitate cu sistemul de utilizare al Organizaţiei Europene de Brevete.

43. Serviciile centrale privind proprietatea industrială pot juca un rol esenţial în stimularea inovării. Toate serviciile centrale privind proprietatea industrială, inclusiv cele care nu efectuează cercetări în cadrul procedurilor naţionale de acordare de brevete, pot avea un rol esenţial în cadrul parteneriatului consolidat, de consultanţă acordată potenţialilor solicitanţi, inclusiv IMM-urilor, de diseminare a informaţiilor privind brevetele şi de primire a solicitărilor.

44. Parteneriatul consolidat ar trebui să respecte pe deplin rolul central al Oficiului European de Brevete în examinarea şi acordarea brevetelor europene. În cadrul parteneriatului consolidat, Oficiul European de Brevete ar trebui să ia în considerare activitatea oficiilor participante, fără să fie obligat să facă uz de aceasta. Oficiul European de Brevete ar trebui să îşi păstreze libertatea de a efectua cercetări suplimentare. Parteneriatul consolidat nu ar trebui să limiteze posibilitatea solicitanţilor de a-şi depune solicitarea direct la Oficiul European de Brevete.

45. Parteneriatul consolidat ar fi supus unor revizuiri periodice, ţinându-se cont în mod adecvat de punctele de vedere ale utilizatorilor sistemului de brevete. În plus, transmiterea de către Oficiul European de Brevete către oficiile participante de informări regulate cu privire la felul în care rapoartele de cercetare sunt utilizate de către Oficiul European de Brevete ar avea un rol esenţial în a face posibilă rafinarea procesului de cercetare în vederea unei utilizări optime a resurselor.

46. Parteneriatul consolidat ar trebui să se bazeze pe un standard european pentru cercetări (SEC), care să conţină criterii pentru asigurarea calităţii. SEC ar trebui, pe lângă cercetări, să facă cuprindă standarde cu privire la, inter alia, formare, instrumente, informare şi evaluare.

47. La momentul adoptării Regulamentului privind brevetul UE, poziţia care urmează să fie adoptată de UE şi de statele membre privind implementarea parteneriatului consolidat, inclusiv a SEC, ar trebui stabilită în cadrul Consiliului şi ulterior implementată în contextul Reţelei Europene de Brevete (REB), în special al sistemului de utilizare şi al Sistemului European de Calitate din cadrul politicii Organizaţiei Europene de Brevete.

48. Participarea serviciilor centrale privind proprietatea industrială la parteneriatul consolidat ar trebui să fie voluntară şi, în acelaşi timp, deschisă tuturor. În spiritul facilitării utilizării şi a exploatării în comun a tuturor resurselor disponibile, ar trebui să se încurajeze cooperarea regională. În plus, posibilitatea de a limita participarea unui serviciu central privind proprietatea industrială într-unul sau mai multe domenii tehnice specifice ar trebui să fie analizată, testată şi evaluată în continuare.

49. Măsurile luate în acest moment nu ar trebui să aducă atingere viitoarelor evoluţii în domeniul parteneriatului consolidat, şi nici modelelor viitoare de îmbunătăţire a parteneriatului dintre Oficiul European de Brevete şi serviciile centrale pentru proprietatea industrială. În acest context, Oficiul European de Brevete şi statele membre ar trebui să efectueze o evaluare cuprinzătoare a funcţionării şi a dezvoltării în continuare a parteneriatului consolidat, bazată pe experienţa acumulată prin implementare şi prin atingerea de către serviciile centrale privind proprietatea industrială a unor performanţe datorită respectării SEC.

MODIFICĂRI LA CONVENŢIA BREVETULUI EUROPEAN ŞI ADERAREA UNIUNII EUROPENE LA CONVENŢIA BREVETULUI EUROPEAN

50. Pentru a permite brevetului UE să devină operaţional, se vor face modificări la Convenţia Brevetului European (EPC), în măsura în care este necesar. UE şi statele membre ar trebui să adopte şi să pună în aplicare toate măsurile necesare, inclusiv cele pentru aderarea UE la EPC. Modificările la EPC considerate necesare în acest sens nu ar trebui să implice o revizuire a dreptului material al brevetelor care să nu fie legată de crearea brevetului UE.”

CĂTRE O EUROPĂ COMPETITIVĂ, INOVATOARE ŞI ECOEFICIENTĂ - Concluziile Consiliului

În urma unei dezbateri, Consiliul a adoptat concluziile consemnate în documentul 17179/09 .

O MAI BUNĂ LEGIFERARE - Concluziile Consiliului

Consiliul a adoptat concluziile consemnate în documentul 16111/09 .

societatea privatĂ europeanĂ

Deoarece unanimitatea necesară unui acord nu a fost obţinută, Consiliul a luat notă de faptul că sunt necesare lucrări suplimentare cu privire la propunerea care vizează stabilirea formei juridice pentru societatea privată europeană (denumită, de asemenea, „ Societas Privata Europaea” sau „SPE”).

Proiectul de regulament a fost prezentat de Comisie la 27 iunie 2008 ( 11252/08 ) ca parte a unei serii de măsuri din cadrul „Legii privind întreprinderile mici pentru Europa” ( Small Business Act for Europe). Acesta a fost examinat cu o serie de ocazii în grupurile de pregătire ale Consiliului şi, în luna mai a anului trecut, Consiliul a luat act de un raport privind progresele înregistrate ( 9658/09 ) în cadrul discuţiilor privind punerea în aplicare a Legii privind întreprinderile mici pentru Europa.

Obiectivul propunerii este de a crea un nou instrument destinat consolidării competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii („IMM-uri”) cu răspundere limitată prin facilitarea înfiinţării şi a funcţionării acestora în cadrul pieţei unice, oferind un regim flexibil cu privire la dreptul societăţilor comerciale din ansamblul UE şi reducând costurile de conformitate care apar în etapa constituirii şi a funcţionării IMM-urilor.

PRIORITĂŢI PENTRU PIAŢA INTERNĂ - Concluziile Consiliului

Consiliul a adoptat următoarele concluzii, în vederea pregătirii agendei de la Lisabona post-2010 pentru o ocupare a forţei de muncă şi o creştere economică durabile: ( 16112/09 ) .

ALTE CHESTIUNI

Discuţie în cadrul prânzului de lucru cu privire la industria autovehiculelor

Preşedinţia a invitat reprezentanţi ai General Motors (GM) să îşi prezinte planurile pentru restructurarea activităţilor acestora în Europa în cadrul unui prânz informal desfăşurat cu ocazia reuniunii Consiliului. După prezentare, miniştrii au discutat situaţia industriei autovehiculelor. Preşedinţia a constat existenţa unor opinii convergente cu privire la următoarele principii:

  • industrie europeană restructurată a autovehiculelor trebuie să se întemeieze pe domenii europene de forţă care să fie unice, în primul rând piaţa internă, şi pe obiective vizând crearea unui parc european de autovehicule mai ecologic, care va contribui la îndeplinirea obiectivelor noastre în materie de climă.

  • întreaga industrie a autovehiculelor poate prospera pe baza unor procese operaţionale eficiente care înglobează Europa, fără ajutoare de stat care generează distorsiuni ale pieţei.

  • înţelegerea necesităţii pentru producători de a adapta capacităţile de producţie la evoluţiile pieţei.

  • statele membre şi Comisia joacă un rol important la promovarea cercetării, a dezvoltării şi a inovării, şi nu în ultimul rând a măsurilor de dezvoltare tehnologică adoptate ca parte a planului european de redresare economică.

  • orice susţinere financiară acordată industriei ar trebui să se întemeieze pe criterii strict obiective şi de natură economică, sub monitorizarea continuă strictă a Comisiei şi cu aprobarea acesteia.

  • este necesar să se asigure un nivel ridicat de transparenţă, să se efectueze schimb de informaţii şi să nu se permită condiţiilor care nu sunt de natură comercială să influenţeze distribuţia geografică a măsurilor de restructurare adoptate de GM sau de alte companii din industria autovehiculelor.

  • practicile în materie de informare şi de consultare trebuie să fie respectate şi trebuie utilizată o abordare responsabilă din punct de vedere social.

  • rămâne esenţială evitarea goanelor după subvenţii între statele membre şi orice fragmentare a pieţei interne.

Pe baza acestor principii, Comisia a fost invitată să continue să coordoneze politicile UE în acest domeniu, inclusiv să realizeze o evaluare ex-ante a planului de afaceri şi să verifice conformitatea acestuia cu normele privind ajutoarele de stat şi piaţa internă.

Delegaţia belgiană a contribuit cu o notă informativă ( 16693/09 ).

Proiectul de cercetare privind Marea Baltică (BONUS-169)

Comisia a prezentat în mod succint propunerea ( 15234/09 ) vizând combaterea impactului negativ al poluării, schimbărilor climatice, acidificării, supraexploatării şi pierderii biodiversităţii în Marea Baltică prin intermediul unui proiect comun de cercetare şi dezvoltare (programul „BONUS-169”) derulat de state membre ale UE de la Marea Baltică ( 16768/09 ).

Proiectul ITER de reactor de fuziune experimental

Consiliul a luat act de informaţiile comunicate de Comisie cu privire la rezultatul unei reuniuni a Consiliului Organizaţiei Internaţionale a Energiei de Fuziune ITER, care s-a desfăşurat la Cadarache (Franţa) la 18-19 noiembrie.

Dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon (Planul SET)

Comisia a furnizat Consiliului informaţii cu privire la comunicarea sa privind investiţiile în dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon (Planul SET). Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET) a fost lansat de Concluziile Consiliului din 28 februarie 2008. Acesta vizează o dezvoltare accelerată şi o aplicare pe scară largă a tehnologiilor energetice nepoluante, durabile şi eficiente, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE în materie de energie şi climă pentru anul 2020, precum şi la tranziţia, la nivel mondial, către o economie cu emisii reduse de carbon până în 2050.

Proiectul de cercetare privind infrastructura de lumină extremă (ELI)

Miniştrii însărcinaţi cu cercetarea din Republica Cehă, Ungaria şi România şi-au manifestat dorinţa şi disponibilitatea de a elabora proiectul de cercetare ELI şi au invitat toate statele membre să participe la această iniţiativă ( 16197/09 ).

Comerţul electronic transfrontalier dintre întreprinderi şi consumatori în UE

Comisia a prezentat în mod succint o comunicare ( 15058/09 ) care analizează impactul cadrului politic existent în ceea ce priveşte vânzarea transfrontalieră de bunuri prin intermediul internetului. Această indică, de asemenea, că comerţul electronic este încă în mare măsură fragmentat în funcţie de configuraţii naţionale, în pofida unui potenţial considerabil de efectuare a mai multor schimburi comerciale transfrontaliere. Au fost identificate o serie de bariere în materie de reglementare în diferite domenii de politică.

Conferinţa „Drepturile consumatorilor la cumpărarea de conţinut digital” (Stockholm, 4 noiembrie)

Preşedinţia a informat Consiliul cu privire la rezultatul conferinţei 1 .

Monitorizarea globală pentru mediu şi securitate (GMES):

Comisia a furnizat o notă informativă ( 16546/09 ) cu privire la comunicarea sa privind GMES: provocări şi paşii următori pentru componenta spaţială ( 15496/09 ).

Jocurile de noroc şi pariurile în UE

Consiliul a luat act de un raport al Preşedinţiei ( 16571/09 ) privind cadrul juridic pentru jocuri de noroc şi pariuri în statele membre ale UE. Preşedinţia suedeză a organizat o serie de reuniuni de experţi privind schimbul de cele mai bune practici, punând accentul în mod special pe costurile socioeconomice ale jocurilor de noroc, măsurile privind responsabilitatea în materie de jocuri de noroc şi interdicţiile privind publicitatea şi complicitatea la infracţiune.

Comercializarea produselor de construcţie pe piaţa internă

Consiliul a luat act de un raport al Preşedinţiei privind progresele înregistrate cu privire la situaţia actuală a negocierilor referitoare la un proiect de regulament de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor de construcţie ( 16570/09 ).

O mai bună legiferare: exerciţiul privind schimbul de bune practici

Preşedinţia a prezentat în mod succint rezultatele unui studiu invitând statele membre să enumere bune practici referitoare la măsurile privind o mai bună legiferare şi efectele acestora ( 16596/09 ).

Google Books (Google căutare de cărţi)

Comisia a prezentat miniştrilor însărcinaţi cu competitivitatea un raport scris privind proiectul de soluţionare a acţiunii colective pendinte privind proiectul „Google Library” (biblioteca Google). Raportul a fost, de asemenea, prezentat Consiliului Educaţie, Tineret şi Cultură la 26-27 noiembrie ( 15109/09 ).

Programul de lucru al viitoarei preşedinţii

Delegaţia spaniolă a oferit o scurtă informare Consiliului cu privire la programul de lucru în domeniul politicilor în materie de competitivitate în cadrul preşedinţiei sale, în prima jumătate a anului 2010. Programul este conform programului combinat care a fost pregătit de preşedinţiile spaniolă, belgiană şi maghiară şi care acoperă perioada ianuarie 2010 - iunie 2011 ( 16771/09 ).

ALTE PUNCTE APROBATE

PIAŢA INTERNĂ

Praguri pentru atribuirea contractelor de achiziţii - Achiziţii publice

Consiliul a decis să nu se opună adoptării de către Comisie a unui regulament vizând adaptarea pragurilor în materie de proceduri de atribuire a contractelor de achiziţii din cadrul:

  • Directivei 2004/17/CE privind contractele de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale;

  • Directivei 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice; şi al

  • Directivei 2009/81/CE privind atribuirea contractelor în domeniile apărării şi securităţii.

AFACERI GENERALE

Punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona - numiri

Consiliul a adoptat, de comun acord cu preşedintele ales al următoarei Comisii, dl José Manuel Durăo Barroso, şi în conformitate cu articolul 17 alineatele (3), (4) şi (7) din Tratatul de la Lisabona, lista celorlalte personalităţi pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei pentru perioada cuprinsă între sfârşitul mandatului actual al Comisiei şi 31 octombrie 2014 ( 16937/09 ).

La rândul său, Consiliul European a numit-o, cu acordul preşedintelui Comisiei şi în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Tratatul de la Lisabona, pe dna Catherine Ashton în calitate de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, pentru perioada cuprinsă între sfârşitul mandatului actual al Comisiei şi 31 octombrie 2014 ( 1/09 ).

În conformitate cu articolul 17 alineatul (7) paragraful al treilea din Tratatul de la Lisabona, preşedintele, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei vor fi supuşi, în calitate de organ colegial, unui vot de aprobare al Parlamentului European.

AGRICULTURĂ

Omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere - procedura de reglementare cu control

Consiliul a decis să nu se opună unei decizii a Comisiei de adaptare la progresul tehnic a unui anumit număr de directive privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere. În conformitate cu procedura de reglementare cu control, Consiliul se poate opune adoptării de către Comisie a unui act care depăşeşte competenţele de executare ale Comisiei, nu este compatibil cu scopul sau conţinutul actului de bază sau nu respectă principiul subsidiarităţii sau al proporţionalităţii, în cazul în care comitetul de reglementare a susţinut anterior măsurile preconizate.

1 :

Directiva 85/577/CEE privind contractele negociate în afara spaţiilor comerciale, Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, Directiva 97/7/CE privind contractele la distanţă şi Directiva 1999/44/CE privind vânzarea de bunuri de consum şi garanţiile conexe.

1 :

Drepturile consumatorilor la cumpărarea de conţinut digital


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website