Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Tabloul de bord privind justiția - Întrebări și răspunsuri

Bruxelles, 26 aprilie 2019

Astăzi, Comisia Europeană publică Tabloul de bord din 2019 privind justiția în UE, care oferă o imagine de ansamblu comparativă asupra independenței, a calității și a eficienței sistemelor judiciare din statele membre ale UE. Ediția din acest an este cea de a șaptea a tabloului de bord privind justiția.

Ce este tabloul de bord privind justiția în UE?

Tabloul de bord privind justiția în UE este un instrument de informare comparativă menit să ajute UE și statele membre să asigure o eficacitate sporită a sistemelor naționale de justiție. Tabloul realizează acest lucru furnizând date obiective, fiabile și comparabile privind calitatea, independența și eficiența sistemelor de justiție din toate statele membre.

Tabloul de bord contribuie la identificarea bunelor practici, a îmbunătățirilor care pot fi aduse și a eventualelor probleme care pot fi remediate. Acesta prezintă tendințele remarcate de-a lungul timpului în funcționarea sistemelor naționale de justiție. Tabloul nu prezintă un clasament unic global, ci o imagine de ansamblu a modului de funcționare a tuturor sistemelor de justiție. El se bazează pe diverși indicatori care prezintă interes pentru toate statele membre.

Tabloul de bord nu promovează un anumit tip de sistem de justiție; indiferent de modelul sistemului judiciar național - sau de tradiția juridică în care acesta este ancorat -, promptitudinea, independența, accesibilitatea din punct de vedere financiar și accesul ușor la justiție sunt unii dintre parametrii esențiali ai unui sistem de justiție eficace.

De ce sunt sistemele naționale de justiție importante pentru UE?

Sistemele de justiție au un rol determinant în apărarea statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii. Ele garantează faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de drepturile lor, consolidează încrederea reciprocă și contribuie la crearea unui mediu favorabil afacerilor și investițiilor pe piața unică. Din acest motiv, îmbunătățirea eficacității sistemelor de justiție naționale figurează printre prioritățile semestrului european, care este ciclul anual al UE de coordonare a politicilor economice. Tabloul de bord privind justiția în UE ajută statele membre să realizeze acest obiectiv prioritar.

Care sunt principalele noutăți ale celei de a șaptea ediții a tabloului de bord privind justiția în UE?

Ediția din 2019 continuă să dezvolte anumite aspecte legate de funcționarea sistemelor de justiție:

  • Independența justiției: noi indicatori privind autoritățile implicate în procedurile disciplinare referitoare la judecători, privind autoritățile care au putere de decizie asupra organelor naționale de urmărire penală, precum și privind autoritățile implicate în numirea și revocarea din funcție a procurorilor naționali;
  • Investițiile în sistemele de justiție: o nouă imagine de ansamblu asupra modului în care sunt cheltuite resursele financiare în cadrul fiecărui sistem de justiție;
  • Calitatea justiției: o nouă imagine de ansamblu asupra standardelor utilizate în cadrul instanțelor supreme pentru a îmbunătăți calitatea hotărârilor judecătorești, în cooperare cu rețelele judiciare europene (Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din UE și Rețeaua președinților Curților Supreme de Justiție ale UE).

Tabloul de bord prezintă, de asemenea, date privind:

  • modul în care cetățenii și întreprinderile percep independența judecătorilor în comparație cu anii anteriori (a se vedea sondajul Eurobarometru din 2019 referitor la „Independența sistemelor naționale de justiție din UE în percepția publicului larg” și sondajul Eurobarometru din 2019 pe tema „Independența sistemelor judiciare naționale din UE în percepția întreprinderilor”);
  • modul în care asistența judiciară și cheltuielile de judecată influențează accesul la justiție;
  • accesul la justiție pentru grupurile mai vulnerabile, cum ar fi copiii, persoanele cu deficiențe de vedere sau auz, victimele violenței de gen, persoanele care nu sunt vorbitori nativi.

Care sunt principalele constatări ale Tabloului de bord din 2019 privind justiția în UE?

  • Tendință pozitivă în ceea ce privește eficiența: datele privind eficiența culese în decursul a opt ani (2010-2017) arată că se pot observa evoluții pozitive în majoritatea statelor membre care au fost identificate în contextul semestrului european drept confruntându-se cu probleme specifice.
  • Investițiile în justiție au rămas stabile: în ansamblu, în 2017, cheltuielile generale totale ale guvernului pentru instanțele judecătorești au rămas, în general, stabile în statele membre. Cu toate acestea, defalcarea acestor cheltuieli în categorii diferite, cum ar fi salariile, clădirile instanțelor, programele informatice, închirierea de imobile sau asistența juridică, indică diferențe semnificative între modelele de cheltuieli ale diferitelor state membre.
  • Rămân probleme de rezolvat în ceea ce privește percepția asupra independenței sistemului judiciar: în aproximativ două treimi din statele membre, percepția asupra independenței sistemului judiciar s-a îmbunătățit comparativ cu 2016. Cu toate acestea, în comparație cu anul trecut, percepția publicului cu privire la independență a scăzut în peste două treimi din statele membre identificate în semestrul european drept confruntându-se cu probleme specifice. Motivul cel mai des invocat pentru percepția unei lipse de independență a instanțelor și a judecătorilor este ingerința sau presiunea din partea guvernelor și a politicienilor.
  • Majoritatea statelor membre asigură calitatea hotărârilor judecătorești prin formarea judecătorilor: în ceea ce privește standardele utilizate în cadrul instanțelor supreme pentru îmbunătățirea calității hotărârilor judecătorești, majoritatea instanțelor oferă formare specifică judecătorilor cu privire la structura, stilul de raționament și redactarea hotărârilor. În unele state membre, utilizatorii instanțelor au acces la mecanisme pentru a obține clarificări cu privire la hotărârile judecătorești, o practică interesantă care permite asigurarea unor sisteme de justiție mai bune, orientate către cetățeni.
  • Garanțiile pentru serviciile naționale de urmărire penală și procedurile disciplinare variază: în ceea ce privește serviciile naționale de urmărire penală, tabloul de bord privind justiția în UE arată că, în unele state membre, există un anumit nivel de concentrare în cadrul unei singure autorități a principalelor competențe de decizie. În plus, în majoritatea țărilor, consiliul judiciar/consiliul procurorilor sau serviciul de urmărire penală este implicat în numirea și revocarea procurorilor naționali. În ceea ce privește procedurile disciplinare privind judecătorii, în majoritatea statelor membre, autoritatea care decide în privința sancțiunilor disciplinare este o autoritate independentă, cum ar fi o instanță judecătorească sau un consiliu Judiciar. În unele state membre, este vorba de o instanță specială, ai cărei membri sunt selectați sau numiți în mod specific de către consiliul judiciar, de către judecători sau, într-un stat membru, de către ministrul justiției.
  • Volumul de lucru al instanțelor care se ocupă de cazurile din domeniul concurenței este în scădere: volumul total de lucru al instanțelor din statele membre a scăzut în mod semnificativ, ceea ce a dus la reducerea duratei căilor de atac în șapte state membre.
  • Utilizarea instrumentelor TIC este încă limitată în unele țări: multe state membre nu au pus încă în aplicare sistemul TIC de gestionare a cazurilor la potențialul său maxim și nu au fost realizate îmbunătățiri în comparație cu anii precedenți. În unele state membre, nu este încă posibil să se asigure colectarea datelor la nivel național în toate domeniile justiției.
  • Accesul limitat la justiție pentru cetățenii mai săraci: tabloul de bord confirmă faptul că, în unele state membre, cetățenii cu venituri sub pragul sărăciei nu beneficiază de niciun fel de asistență judiciară în anumite tipuri de litigii. În comparație cu anul trecut, două dintre aceste state membre au făcut ca asistența juridică să fie mai accesibilă cetățenilor. Dificultatea de a beneficia de asistență judiciară, împreună cu valoarea uneori foarte ridicată a cheltuielilor de judecată în unele state membre ar putea avea un efect disuasiv asupra intenției persoanelor care trăiesc în sărăcie de a recurge la justiție.
  • Durata procedurilor în instanță pentru infracțiunile de spălare de bani rămâne problematică: datele arată că, în aproximativ jumătate din instanțele de prim grad de jurisdicție ale statelor membre, procedurile în instanță pentru infracțiunile de spălare de bani durează în medie cam un an. În unele state membre care se confruntă cu probleme în acest domeniu, acestea pot dura, în medie, doi ani sau mai mult.

 

Care este relația dintre tabloul de bord privind justiția în UE și setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept?

Tabloul de bord privind justiția în UE este unul dintre instrumentele din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statul de drept.

Tabloul de bord privind justiția în UE analizează o serie de indicatori pentru a evalua independența, calitatea și eficiența sistemelor de justiție naționale. Acest instrument comparativ este completat de evaluări specifice fiecărei țări, prezentate în rapoartele de țară publicate în contextul semestrului european, care permit o analiză mai aprofundată, bazată pe contextul juridic și instituțional național.

Setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept constă într-o gamă largă de instrumente menite să monitorizeze, să evalueze și să soluționeze problemele legate de statul de drept din statele membre și include, printre altele, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul european, tabloul de bord privind justiția în UE, mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept și procedura prevăzută la articolul 7 din TUE.

În comunicarea sa privind consolidarea în continuare a statului de drept, publicată la 3 aprilie, Comisia a invitat instituțiile UE și statele membre, precum și alte părți interesate, să contribuie cu idei privind modul în care ar putea fi dezvoltat în viitor setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept.

Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

Ce este semestrul european?

Semestrul european reprezintă ciclul anual de coordonare a politicilor economice, bugetare și sociale în cadrul UE. În fiecare an, Comisia Europeană efectuează o analiză detaliată a reformelor bugetare, macroeconomice și structurale pe care intenționează să le întreprindă statele membre ale UE și formulează recomandări pentru următoarele 12-18 luni, care sunt adoptate de Consiliu. Ciclul semestrului european începe în noiembrie, odată cu publicarea analizei anuale a creșterii efectuată de Comisie și cu propunerea Comisiei pentru formularea unei recomandări de către Consiliu privind politica economică a zonei euro. Analiza anuală a creșterii stabilește prioritățile economice și sociale generale pentru UE și oferă statelor membre orientări politice generale pentru anul următor. Recomandarea privind zona euro oferă statelor membre din zona euro consiliere personalizată cu privire la aspecte relevante pentru funcționarea zonei euro în ansamblu.

În Analiza anuală a creșterii pentru 2019, Comisia subliniază că „instituțiile publice performante contribuie la atingerea unui nivel mai ridicat de creștere și sunt o condiție prealabilă pentru realizarea cu succes a altor reforme” și că „aceasta include (…) respectarea statului de drept”. De asemenea, în analiza creșterii se subliniază că „statul de drept, existența unor sisteme de justiție eficace și a unor cadre anticorupție solide sunt esențiale pentru atragerea întreprinderilor și pentru crearea condițiilor prielnice creșterii economice. Acest aspect se referă în special la independența și eficiența sistemelor judiciare, precum și la o abordare cuprinzătoare a combaterii corupției, care combină prevenirea, urmărirea penală eficace și sancțiunile”.

Recomandarea pentru zona euro din 2019, astfel cum a fost aprobată de Consiliul European la 21-22 martie 2019, subliniază necesitatea de a îmbunătăți calitatea instituțiilor și, în special, eficacitatea sistemelor de justiție.

Cum contribuie tabloul de bord privind justiția în UE la semestrul european?

Tabloul de bord analizează o serie de indicatori pentru a evalua independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție și contribuie la evaluarea impactului reformelor justiției în statele membre. Dacă tabloul de bord indică rezultate slabe, motivele care explică starea de fapt respectivă necesită întotdeauna o analiză mai aprofundată a contextului juridic și instituțional național. Această evaluare a situației specifice din fiecare țară se efectuează în contextul procesului semestrului european, în cadrul unui dialog bilateral cu autoritățile implicate și cu părțile interesate.

Evaluarea specifică fiecărei țări ține seama de particularitățile sistemului juridic și de contextul mai larg din statul membru în cauză. În urma evaluării, Comisia poate să propună Consiliului să adopte recomandări specifice fiecărei țări privind îmbunătățirea sistemelor de justiție naționale.

Cum poate un sistem de justiție eficace să sprijine creșterea economică?

O justiție eficace, care apără statul de drept, a fost identificată de multă vreme ca având un impact economic pozitiv. Acolo unde sistemele judiciare garantează exercitarea drepturilor, creditorii sunt mai dispuși să acorde împrumuturi, comportamentul oportunist al întreprinderilor este descurajat, costurile aferente tranzacțiilor se reduc și întreprinderile inovatoare sunt mai dispuse să investească.

Impactul benefic al bunei funcționări a sistemelor de justiție naționale asupra economiei este sprijinit de o gamă largă de studii și de literatura de specialitate, inclusiv de studii publicate de Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional, OCDE, Forumul Economic Mondial și Banca Mondială.

Cum examinează tabloul de bord 2019 privind justiția în UE eficiența justiției?

Tabloul de bord utilizează indicatori pentru a analiza principalii trei parametri ai unui sistem de justiție eficace: eficiența, calitatea și independența.

  • Eficiența

Indicatorii referitori la eficiența procedurilor privesc: volumul de lucru al instanțelor, durata procedurilor judiciare (durata lichidării stocului de cauze pendinte); rata de soluționare a cauzelor (raportul dintre numărul de cauze soluționate și numărul de cauze noi), și numărul de cauze în curs de soluționare. Tabloul de bord prezintă, de asemenea, durata medie a procedurilor în anumite domenii atunci când este implicată legislația UE.

  • Calitatea

Accesul ușor la justiție, resursele adecvate, instrumentele eficace de evaluare și normele corespunzătoare sunt factori-cheie care contribuie la calitatea sistemelor de justiție. Tabloul de bord utilizează diverși indicatori pentru a reflecta acești factori precum depunerea electronică a cererilor, comunicarea dintre instanțe și părți, formarea judecătorilor, resursele financiare, sistemele TIC de gestionare a cauzelor și normele în vigoare.

  • Independență

Tabloul de bord examinează percepția asupra independenței justiției atât de către publicul larg, cât și de către întreprinderi. De asemenea, tabloul prezintă informații privind garanțiile judiciare prevăzute în statele membre în anumite situații în care independența justiției ar putea fi pusă în pericol și prezintă o imagine de ansamblu a organizării organelor naționale de urmărire penală.

Ce metodologie se aplică pentru elaborarea tabloului de bord privind justiția în UE?

Tabloul de bord utilizează diverse surse de informații. Datele cantitative sunt furnizate, în marea lor parte, de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei, cu care Comisia a încheiat un contract pentru efectuarea unui studiu anual specific. Aceste date provin din perioada 2010-2017 și au fost furnizate de statele membre conform metodologiei CEPEJ. De asemenea, studiul prezintă comentarii detaliate și fișe de informații pe țări, care oferă mai multe informații despre context și care trebuie citite împreună cu cifrele.

Celelalte surse de informații sunt grupurile de persoane de contact pentru sistemele de justiție naționale, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ), Rețeaua președinților Curților Supreme de Justiție ale UE, Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA), Rețeaua europeană în domeniul concurenței, Comitetul pentru comunicații, Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală, Grupul de experți privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, Eurostat, Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), și Forumul Economic Mondial.

De ce lipsesc unele date?

Deși încă lipsesc unele date pentru anumite state membre, lacunele în materie de date continuă să se reducă. Dificultățile rămase în ceea ce privește colectarea de date se datorează deseori capacității statistice insuficiente sau faptului că, la nivel național, categoriile pentru care se colectează date nu corespund exact celor utilizate pentru tabloul de bord. În foarte puține cazuri, lacunele în materie de date se datorează lipsei de voință din partea anumitor autorități de a-și aduce contribuția. Comisia va continua să încurajeze statele membre să reducă în continuare aceste lacune în materie de date.

Pentru informații suplimentare

Comunicat de presă

 

MEMO/19/2233

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar