Navigation path

Left navigation

Additional tools

Other available languages: EN FR DE BG

Comisia Europeană - Fișă informativă

Rapoartele din cadrul mecanismului de cooperare și de verificare privind România și Bulgaria

Strasbourg, 13 noiembrie 2018

Rapoartele din cadrul mecanismului de cooperare și de verificare privind România și Bulgaria

De ce raportează Comisia progresele înregistrate de Bulgaria și România în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției?

La 1 ianuarie 2007, data aderării Bulgariei și a României la Uniunea Europeană, în ambele state membre persistau unele deficiențe în domeniile reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției, iar, în cazul Bulgariei, și în domeniul combaterii criminalității organizate. Aceste deficiențe puteau reprezenta un obstacol în calea aplicării eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Europene și îi puteau împiedica pe cetățenii bulgari și români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE.

Prin urmare, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru a sprijini Bulgaria și România în eforturile lor de remediere a acestor deficiențe și pentru a verifica periodic progresele înregistrate de cele două țări în raport cu obiective de referință specifice stabilite în acest scop. Aceste obiective de referință sunt interconectate și ar trebui să fie considerate drept expresia unui angajament politic pe termen lung al celor două țări față de propriii cetățeni și față de celelalte state membre. Procesul de monitorizare în cadrul MCV a reprezentat, alături de oportunitățile oferite de fondurile UE și implicarea constructivă a Comisiei și a numeroase state membre, un sprijin prețios pentru a încuraja, a face să avanseze și a consolida reformele în Bulgaria și România. În ianuarie 2017, Comisia a prezentat măsurile care ar mai trebui luate în vederea realizării obiectivelor MCV, oferind recomandări concrete ambelor statele membre, care, dacă ar fi puse în aplicare, le-ar permite acestora să îndeplinească obiectivele de referință și ar conduce la închiderea procesului MCV în cursul mandatului actualei Comisii. În rapoartele sale din noiembrie 2017, Comisia a prezentat o primă evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor respective.

Cât timp va dura MCV?

MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate cele șase obiective de referință care se aplică Bulgariei și toate cele patru obiective de referință care se aplică României. Viteza procesului va depinde de cât de repede vor fi capabile Bulgaria și România să îndeplinească aceste recomandări în mod ireversibil și să evite evoluțiile negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate. Astfel cum reiese și din raportul de astăzi, Comisia este convinsă că, dacă se menține tendința pozitivă actuală, Bulgaria va putea să îndeplinească toate celelalte recomandări și, prin urmare, se așteaptă ca procesul MCV să fie finalizat pentru această țară înainte de sfârșitul mandatului actualei Comisii. În ceea ce privește România, Comisia recomandă măsuri suplimentare imediate, care sunt esențiale pentru relansarea procesului de reformă și pentru ca această țară să se înscrie din nou pe calea către încheierea MCV, astfel cum se indica în ianuarie 2017. Prin urmare, Comisia va continua să urmărească îndeaproape situația și va efectua o nouă evaluare înainte de sfârșitul mandatului actualei Comisii.

Cine decide când ia sfârșit MCV?

În actele de aderare, care reprezintă temeiul juridic al deciziilor privind MCV, se prevede: „Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a abroga măsurile de salvgardare [MCV] și ține seama în mod adecvat de eventualele observații ale Consiliului în această privință.” Prin urmare, atunci când Comisia consideră că obiectivele de referință au fost îndeplinite pe deplin, aceasta poate ajunge la concluzia că este posibilă revocarea MCV.

Care sunt obiectivele de referință din cadrul MCV pentru România?

  • Obiectivul de referință nr. 1: garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Prezentarea evoluțiilor și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală.
  • Obiectivul de referință nr. 2: înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale, competentă să adopte decizii obligatorii pe baza cărora să se aplice sancțiuni disuasive.
  • Obiectivul de referință nr. 3: consolidarea progreselor realizate, concomitent cu realizarea în continuare a unor anchete profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.
  • Obiectivul de referință nr. 4: adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.

Care sunt obiectivele de referință din cadrul MCV pentru Bulgaria?

  • Obiectivul de referință nr. 1: adoptarea unor amendamente constituționale care să înlăture orice ambiguitate cu privire la independența și responsabilizarea sistemului judiciar.
  • Obiectivul de referință nr. 2: asigurarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, prin adoptarea și punerea în aplicare a unei noi legi privind sistemul judiciar și a noului Cod de procedură civilă. Prezentarea impactului pe care îl au aceste noi reglementări și codurile de procedură penală și administrativă, în special în etapa premergătoare procesului.
  • Obiectivul de referință nr. 3: continuarea reformei sistemului judiciar, în scopul creșterii gradului de profesionalism, de responsabilizare și de eficiență. Evaluarea impactului acestei reforme și publicarea anuală a rezultatelor.
  • Obiectivul de referință nr. 4: realizarea unor anchete profesioniste și imparțiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt și raportarea rezultatelor. Prezentarea rezultatelor verificărilor interne din cadrul instituțiilor publice și a publicării informațiilor privind averile înalților funcționari.
  • Obiectivul de referință nr. 5: adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de combatere a corupției, în special la frontiere și în cadrul administrației locale.
  • Obiectivul de referință nr. 6: punerea în aplicare a unei strategii de luptă împotriva criminalității organizate, cu accent pe infracțiunile grave, pe spălarea banilor, precum și pe confiscarea sistematică a bunurilor infractorilor. Prezentarea evoluțiilor cu privire la anchetele, trimiterile în judecată sau condamnările, noi sau aflate în curs de desfășurare, din acest domeniu.

Cum elaborează Comisia rapoartele privind progresele înregistrate de Bulgaria și România?

Comisia evaluează cu regularitate progresele înregistrate de Bulgaria și România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, precum și, în cazul Bulgariei, în privința combaterii criminalității organizate. Evaluările Comisiei și rapoartele oficiale ale acesteia sunt realizate în urma unei analize și a unei monitorizări riguroase și a unui dialog continuu între autoritățile bulgare și române și serviciile Comisiei. Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu statele membre, societatea civilă, organizații internaționale, experți independenți și diverse alte surse. Fiecare raport al Comisiei, alături de metodologia utilizată și concluziile sale, este discutat ulterior cu Consiliul de Miniștri și a fost aprobat de fiecare dată în concluziile Consiliului. Rapoartele și metodologia sunt prezentate, de asemenea, Parlamentului European.

Care sunt etapele următoare pentru România?

Raportul din ianuarie 2017 a identificat 12 recomandări specifice care trebuiau puse în aplicare de România. O primă evaluare a progreselor înregistrate a fost adoptată în noiembrie 2017. Raportul de astăzi trece în revistă măsurile luate de România între timp, solicitând Comisiei să analizeze din nou și elementele pe care s-a întemeiat evaluarea sa globală.

În cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările prezentate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiționată de evitarea măsurilor negative care ar pune sub semnul întrebării progresele înregistrate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor justiției revizuite, precum și presiunea exercitată asupra independenței sistemului judiciar, în general, și asupra Direcției Naționale Anticorupție, în particular, la fel ca și alte măsuri care subminează lupta împotriva corupției au anulat progresele înregistrate sau au pus sub semnul întrebării ireversibilitatea acestora, în special în ceea ce privește obiectivele de referință nr. 1 și nr. 3. Comisia a remarcat, de asemenea, existența unor factori care nu intră în sfera de aplicare a MCV, dar care au, în mod evident, un impact asupra înregistrării de progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. În această privință, în raport se relevă faptul că o mass-media liberă și pluralistă îndeplinește un rol important în tragerea la răspundere a persoanelor aflate la putere pentru acțiunile lor, de exemplu prin punerea în lumină a potențialelor cazuri de corupție.

Drept urmare, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a închide MCV în cursul mandatului actualei Comisii – conform orientărilor formulate de președintele Juncker la preluarea funcției. Raportul de astăzi prezintă o serie de recomandări suplimentare menite să readucă procesul de reformă pe traiectoria corectă. În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada angajamentului ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, care sunt pietre de temelie indispensabile, și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul de regres.

Pentru remedierea situației, se recomandă următoarele măsuri:

1. Legile justiției

  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
    • Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei.

2. Numiri/revocări în cadrul sistemului judiciar

  • Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt.
  • Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție.
  • Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare.
  • Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

  • Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
  • Redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținându-se seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția.

Etapele următoare: Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare a acesteia înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a repune procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a asigura revenirea la o traiectorie care să permită încheierea MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017.

Recomandările adresate României în Raportul MCV din ianuarie 2017

  1. Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
  2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează în mod clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.
  3. Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune care să asigure că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.
  4. În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, guvernul și parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile și cu părțile interesate relevante în cadrul procesului decizional și al activității legislative legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, averi nejustificate), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.
  5. Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile, menite să permită monitorizarea pe viitor. De asemenea, ar trebui să se elaboreze un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi, astfel încât să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare a planului de acțiune.
  6. Managementul strategic al sistemului judiciar, și anume ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
  7. Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a răspunderii. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, precum și organizarea unor discuții privind rapoartele anuale în cadrul întrunirilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
  8. Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflicte de interese sau de corupție detectate, și să organizeze dezbateri publice în cadrul cărora guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă să fie invitate să răspundă.
  9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
  10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Comisia de la Veneția și GRECO ar putea oferi asistență în ceea ce privește luarea acestor măsuri. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
  11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
  12. Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative și la rezultatele obținute în ceea ce privește confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Care sunt etapele următoare pentru Bulgaria?

Ultimul raport din ianuarie 2017 a identificat 17 recomandări specifice care trebuiau puse în aplicare. O primă evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește cele 17 recomandări a fost adoptată în noiembrie 2017. Prezentul raport face un bilanț al progreselor înregistrate din luna noiembrie 2017 până în prezent.

În cele douăsprezece luni care s-au scurs din noiembrie 2017, Bulgaria și-a continuat eforturile de punere în aplicare a recomandărilor formulate în raportul din ianuarie 2017.

În conformitate cu evaluarea prezentată în raportul adoptat astăzi, Comisia consideră că mai multe recomandări au fost deja puse în aplicare și o serie de alte recomandări sunt foarte aproape de faza de punere în aplicare. Pe această bază, Comisia a concluzionat că trei din cele șase obiective de referință (și anume obiectivul de referință nr. 1, referitor la independența sistemului judiciar, obiectivul de referință nr. 2, referitor la cadrul legislativ și obiectivul de referință numărul 6, referitor la criminalitatea organizată) pot fi considerate închise provizoriu. Dat fiind faptul că în unele cazuri, evoluțiile sunt în curs de desfășurare, este necesară o monitorizare continuă pentru a confirma această evaluare. În plus, raportul Comisiei constată o deteriorare semnificativă a peisajului mediatic bulgar în ultimii ani, care riscă să restricționeze accesul publicului la informații și poate avea un impact negativ asupra independenței judiciare, existând atacuri cu țintă precisă împotriva judecătorilor în anumite mijloace de comunicare în masă. În sens mai larg, capacitatea mass-media și a societății civile de a trage la răspundere persoanele investite cu autoritate, într-un mediu pluralist, fără presiuni, reprezintă o bază importantă pentru urmărirea reformelor incluse în MCV, precum și pentru o mai bună guvernanță, la nivel mai general.

Bulgaria trebuie să continue să obțină rezultate concrete, pentru a consolida progresele realizate. Această tendință pozitivă va trebui să fie menținută în cadrul MCV și va necesita o monitorizare continuă din partea autorităților bulgare după închiderea MCV. Raportarea transparentă de către autoritățile bulgare, precum și controlul public și civic vor juca un rol important în internalizarea monitorizării la nivel național și vor oferi garanțiile necesare pentru menținerea căii de progres și reformă.

Comisia va continua să urmărească îndeaproape progresele înregistrate și va efectua o evaluare suplimentară a progreselor obținute înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Comisia este încrezătoare că Bulgaria va fi în măsură să pună în aplicare toate recomandările rămase și preconizează, prin urmare, că procesul MCV pentru Bulgaria va lua astfel sfârșit. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Comisia invită Bulgaria să continue tendința pozitivă actuală în direcția punerii în aplicare a tuturor recomandărilor rămase.

Recomandările adresate Bulgariei în Raportul MCV din ianuarie 2017:

  1. Să se asigure alegerea în condiții de transparență a membrilor viitorului Consiliu Judiciar Suprem, organizându-se o audiere publică în Adunarea Națională înainte de alegerea titularilor incluși în cota membrilor numiți de Parlament și oferind societății civile posibilitatea de a formula observații cu privire la candidați.
  2. Să se stabilească o situație a numirilor în posturi judiciare la nivel înalt efectuate în mod transparent și pe bază de merite, inclusiv în ceea ce privește numirea unui nou președinte al Curții Administrative Supreme.
  3. Să se îmbunătățească funcționarea în practică a Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Judiciar Suprem și măsurile luate de acesta în urma constatărilor Inspecției Judiciare, în special în ceea ce privește aspectele legate de integritate, și să se aibă în vedere posibilitatea de a solicita asistență externă, de exemplu din partea Serviciului de sprijin pentru reforme structurale și/sau a Consiliului Europei.
  4. Să se adopte modificări la Codul de procedură penală și la Codul penal, pentru a se îmbunătăți cadrul juridic privind urmărirea în justiție a cazurilor de corupție la nivel înalt și de criminalitate organizată gravă.
  5. Să se publice un raport care să poată fi consultat de către public și să se prezinte în detaliu progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei naționale de reformă a sistemului judiciar și, de asemenea, să se stabilească măsurile care mai trebuie luate. Să se instituie un mecanism de raportare publică periodică privind progresele înregistrate în perioada rămasă până la punerea în aplicare a strategiei.
  6. Să se abordeze problema volumului de lucru din instanțele cele mai aglomerate pe baza noilor standarde în materie și să se ajungă la un acord asupra unei foi de parcurs pentru reforma hărții judiciare, în paralel cu procesul de dezvoltare a e-justiției.
  7. Să se întocmească o foaie de parcurs pentru punerea în practică a recomandărilor formulate în raportul Serviciului de sprijin pentru reforme structurale privind reforma Ministerului Public și interacțiunile dintre acesta și alte instituții, inclusiv un mecanism de informare a publicului larg cu privire la progresele înregistrate.
  8. Să se stabilească o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a recomandărilor formulate în cadrul studiului, inclusiv în ceea ce privește introducerea unui mecanism de informare a publicului larg cu privire la progresele înregistrate.
  9. Să se adopte un nou cadru juridic privind combaterea corupției, în conformitate cu intențiile declarate în strategia anticorupție și să se asigure punerea sa în aplicare. Să se înființeze o autoritate eficientă de combatere a corupției.
  10. Să se adopte și să se pună în aplicare o reformă a Legii privind administrația publică prin care să se consolideze serviciile de inspecție internă din cadrul administrației publice.
  11. Pornind de la analiza cazurilor anterioare, să se elaboreze, cu colaborarea tuturor instituțiilor relevante, o foaie de parcurs care să vizeze eliminarea deficiențelor privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt și care să prevadă un mecanism de informare a publicului larg cu privire la progresele înregistrate.
  12. Să se instituie un mecanism de informare a publicului în legătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește cazurile la nivel înalt care au un caracter public. Respectând prezumția de nevinovăție, procurorul general ar trebui să prezinte rapoarte privind anchetele și rechizitoriile formulate. Curtea Supremă de Casație și Ministerul Justiției ar trebui să prezinte rapoarte privind condamnările și executarea sentințelor.
  13. Să se supună unei examinări externe verificările ex ante ale procedurilor de achiziții publice și acțiunile întreprinse în urma acestor verificări, inclusiv verificările ex post, precum și cazurile de conflicte de interese sau de corupție detectate și măsurile corective întreprinse pentru remedierea deficiențelor identificate.
  14. Să se pună în aplicare măsuri bazate pe analiza riscurilor în vederea combaterii micii corupții din sectoarele cu grad ridicat de risc din administrația publică, inspirându-se din acțiunile întreprinse în cadrul Ministerului de Interne. Să se continue aceste eforturi în cadrul Ministerului de Interne.
  15. Să se instituie un mecanism de informare a publicului în legătură cu punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție pe toată durata rămasă până la încheierea perioadei de punere în aplicare a strategiei.
  16. Să se instituie un mecanism de informare a publicului în legătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește cazurile la nivel înalt care au un caracter public. Respectând prezumția de nevinovăție, procurorul general trebuie să prezinte rapoarte privind anchetele și rechizitoriile formulate. Curtea Supremă de Casație și Ministerul Justiției trebuie să prezinte rapoarte privind condamnările și executarea sentințelor.
  17. Să se adopte modificările necesare la Legea privind confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni și să se asigure în continuare independența și eficiența funcționării Comisiei pentru confiscarea bunurilor obținute în mod ilicit.

Acordă Comisia asistență financiară și tehnică în sprijinul reformelor?

Comisia sprijină eforturile depuse de Bulgaria și România în vederea atingerii obiectivelor MCV, oferindu-le finanțare din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene.

În perioada 2007-2013, în România au existat deja câteva proiecte în domeniul luptei împotriva corupției și al reformei sistemului judiciar finanțate de Comisie. În perioada 2014-2020, programul „Capacitatea administrativă” (FSE) oferă finanțare în valoare de aproximativ 103 milioane EUR pentru proiectele de reformă judiciară din România, din care 35 de milioane EUR dedicate unor acțiuni de combatere a corupției și 35 de milioane EUR pentru îmbunătățirea procesului de achiziții publice. Fonduri în valoare de până la 15 milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională vor fi investite în consolidarea capacităților și asistența tehnică în domeniul achizițiilor publice, în sprijinirea autorităților de management în ceea ce privește prevenirea fraudelor și în Departamentul pentru Lupta Antifraudă.

În Bulgaria, sistemul judiciar a beneficiat, în perioada de programare 2007-2013, de 51 de milioane EUR în cadrul programului operațional „Capacitatea administrativă”. În noua perioadă de programare 2014-2020, în programul operațional „Buna guvernanță” a fost inclusă o axă prioritară pentru sistemul judiciar, care dispune de un buget de aproape 30 de milioane EUR. Pe lângă aceasta, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale din cadrul Comisiei este activ în furnizarea de sprijin tehnic autorităților bulgare în domenii legate de MCV.

Informații suplimentare

Comunicat de presă: Comisia publică raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

Comunicat de presă: Comisia publică raportul privind progresele înregistrate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

Toate rapoartele privind MCV

 

MEMO/18/6363

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar