Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Pachetul de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor din luna iulie: principalele decizii

Bruxelles, 19 iulie 2018

Prezentare de ansamblu pe domenii de politică

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie sunt prezentate mai jos, grupate pe domenii de politică. Totodată, Comisia închide 80 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.

Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

1. Piața unică digitală

(Pentru mai multe informații: Nathalie Vandystadt - tel.: +32 229 67083, Inga Höglund – tel.: +32 229 50698)

 

Scrisori de punere în întârziere

Spectrul de frecvențe radio: Comisia solicită BELGIEI să respecte normele UE privind spectrul de frecvențe

Astăzi, Comisia Europeană a decis să trimită Belgiei o scrisoare de punere în întârziere, prin care i se solicită să pună pe deplin în aplicare normele europene privind spectrul de frecvențe radio în temeiul Deciziei (UE) 2017/899 referitor la banda de frecvențe de 700 MHz. Potrivit deciziei, până la 30 iunie 2020, statele membre trebuie să permită utilizarea benzii de frecvențe de 694-790 MHz („banda de frecvențe de 700 MHz”) pentru conexiuni mobile în bandă largă. Belgia nu a încheiat acorduri de coordonare transfrontalieră a frecvențelor cu vecinii săi, în special cu Germania și cu Regatul Unit, și, astfel, nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul Deciziei privind banda de 700 MHz. Termenul pentru încheierea acordurilor menționate a fost sfârșitul anului 2017. În consecință, în Belgia și în țările vecine ei, dezvoltarea tehnologiei 5G ar putea fi întârziată. Conectivitatea 5G este una dintre prioritățile principale ale Comisiei, în urma acordului privind viitoarele norme privind telecomunicațiile - Codul european al comunicațiilor electronice. Noile norme vor asigura disponibilitatea spectrului de frecvențe radio 5G în întreaga UE până în 2020. În cazul în care Belgia nu acționează în următoarele două luni, Comisia îi poate trimite un aviz motivat cu privire la această chestiune.

Comisia solicită statelor membre să transpună în legislațiile naționale legislația UE privind securitatea cibernetică

Comisia a decis astăzi să trimită câte o scrisoare de punere în întârziere către 17 state membre, solicitându-le să transpună integral în legislația națională primul act din legislația UE privind securitatea cibernetică. Această decizie vizează următoarele state membre: Austria, Bulgaria, Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Spania. Obiectivul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS; Directiva 2016/1148/UE) este de a obține un nivel ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreaga UE, prin dezvoltarea capacităților naționale în domeniul securității cibernetice, prin sporirea cooperării la nivelul UE și prin impunerea obligativității raportării incidentelor de către operatorii de servicii esențiale și de către furnizorii de servicii digitale. Statele membre trebuiau să transpună Directiva NIS în legislațiile naționale până la 9 mai 2018, întrucât aceasta a intrat în vigoare în august 2016. Până în prezent, 11 state membre au notificat Comisiei Europene transpunerea integrală a directivei și sunt în curs de verificare a transpunerii pentru a confirma transpunerea integrală. Celelalte state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere trimisă de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

 

2. Afaceri economice și financiare

(Pentru mai multe informații: Christian Spahr – tel.: +32 229 56194, Annikky Lamp – tel.: +32 229 56151, Enda McNamara - tel.: +32 229 64976)

 

Un aviz motivat:

Comisia solicită SLOVENIEI să respecte inviolabilitatea arhivelor BCE și să coopereze în mod sincer în contextul confiscării de informații provenind de la Banca Centrală a Sloveniei

Comisia a decis să trimită un aviz motivat Sloveniei pentru încălcarea inviolabilității arhivelor Băncii Centrale Europene (BCE) (Protocolul nr. 7 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, TFUE) și a principiului cooperării loiale [articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind UE, TUE] în contextul confiscării documentelor BCE de la Banca Centrală a Sloveniei. La 6 iulie 2016, în contextul unei investigații naționale împotriva unor funcționari de la banca centrală, autoritățile slovene au confiscat informații de la Banca Centrală a Sloveniei, printre care documente ale BCE și echipamente informatice. BCE nu autorizase în prealabil confiscarea documentelor respective. Comisia nu este mulțumită de răspunsurile oferite de autoritățile slovene în încercarea sa de a clarifica faptele și circumstanțele în cadrul unei scrisori din decembrie 2016, astfel că, în mai 2017, a emis o scrisoare de punere în întârziere. Avizul motivat nu pune sub semnul întrebării competențele autorităților naționale în conformitate cu procedurile naționale. Autoritățile slovene au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde la avizul motivat. Comisia păstrează, de asemenea, o legătură strânsă cu BCE cu privire la această chestiune.

 

3. Energie

(Pentru mai multe informații: Anna-Kaisa Itkonen - tel.: +32 229 56186, Nicole Bockstaller – tel.: +32 229 52589)

 

Cazuri trimise în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene

Piața internă a energiei: Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE pentru nerespectarea pe deplin a celui de Al treilea pachet privind energia de către GERMANIA și UNGARIA

Germania în fața Curții din cauza celui de Al treilea pachet privind energia: Comisia trimite Germania în fața Curții de Justiție a UE pentru a asigura punerea corectă în aplicare a Directivei privind energia electrică (Directiva 2009/72/CE) și a Directivei privind gazul (Directiva 2009/73/CE). Ambele directive fac parte din Al treilea pachet privind energia și conțin dispoziții esențiale pentru funcționarea corectă a piețelor de energie. Germania nu a asigurat respectarea deplină a normelor privind competențele și independența autorității naționale de reglementare. În special, autoritatea de reglementare nu dispune de libertate deplină în stabilirea tarifelor de rețea și a altor termene și condiții pentru accesul la rețele și pentru serviciile de echilibrare, întrucât multe elemente legate de fixarea tarifelor și a termenelor și condițiilor respective sunt în mare măsură stabilite prin regulamente detaliate adoptate de guvernul federal. În plus, Germania a transpus în mod incorect în legislația națională mai multe cerințe privind modelul de separare a operatorilor independenți de transport (OIT). De exemplu, normele privind independența personalului și administrarea OIT nu respectă aceste directive în întregime, iar definiția întreprinderii integrate vertical exclude în mod incorect activitățile din afara UE. În februarie 2015, Germaniei i s-a trimis o scrisoare de punere în întârziere, urmată, în aprilie 2016, de un aviz motivat. Întrucât nu s-a asigurat încă respectarea legislației UE, Comisia se vede nevoită să înainteze cazul Curții de Justiție. Comisia trimite Ungaria în fața Curții cu privire la legislația sa privind tarifele de rețea energetică. Comisia Europeană trimite Ungaria în fața Curții de Justiție a UE pentru a asigura punerea corectă în aplicare a cerințelor privind tarifele de rețea cuprinse în Al treilea pachet privind energia. Al treilea pachet privind energia prevede că tarifele aplicate de operatorii de rețea pentru utilizarea rețelelor de electricitate și de gaz sunt reglementate pentru a preveni comportamentele anticoncurențiale și încredințează autorităților naționale de reglementare sarcina de a stabili tarifele respective sau metodologiile corespunzătoare. După ce a evaluat măsurile legislative adoptate de Ungaria în domeniul energetic, Comisia a constatat că legislația maghiară exclude anumite tipuri de costuri din calculul tarifelor de rețea de electricitate și de gaz, încălcând astfel principiul recuperării costurilor al tarifelor prevăzut de reglementările privind energia electrică și privind gazul. În plus, Comisia a constatat că Ungaria a adoptat modificări ale legislației sale în domeniul energiei care pun în pericol dreptul operatorilor de pe piață la un control judiciar complet al deciziilor autorității naționale de reglementare cu privire la tarifele de rețea. În februarie 2015, Comisia a adresat Ungariei o scrisoare de punere în întârziere referitoare la aceste aspecte, iar în decembrie 2016 și în aprilie 2017, două avize motivate. Întrucât nu s-a asigurat încă respectarea legislației UE, Comisia a decis să înainteze cazul Curții de Justiție. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Scrisori de punere în întârziere

Eficiență energetică: Comisia solicită unui număr de 7 state membre să transpună în mod corect normele comune ale UE

Astăzi, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere către Cipru, Irlanda, Malta, Țările de Jos, Slovenia, Suedia și Regatul Unit pentru transpunerea incorectă sau punerea în aplicare incorectă a cerințelor Directivei privind eficiența energetică (Directiva 2012/27/UE). Directiva instituie un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii cu scopul de a se atinge obiectivul de 20 % în materie de eficiență energetică în UE până în 2020 și de a se deschide calea pentru viitoarea creștere a eficienței energetice după această dată. Aceste state membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

4. Mediu

(Pentru mai multe informații: Enrico Brivio – tel.: +32 229 56172, Iris Petsa – tel.: +32 229 93321)

 

Avize motivate

Zgomot: Comisia îndeamnă insistent PORTUGALIA și SPANIA să adopte hărți acustice și planuri de acțiune privind zgomotul ambiental

Comisia solicită Portugaliei și Spaniei să respecte principalele dispoziții ale legislației UE privind zgomotul (Directiva 2002/49/CE). Directiva privind zgomotul impune statelor membre să adopte hărți acustice care să indice expunerea la zgomot în zonele urbane de dimensiuni mai mari, cum ar fi drumurile și căile ferate principale și aeroporturile mari. Hărțile respective servesc ca bază pentru definirea măsurilor de reducere a poluării fonice. După ce a primit o primă atenționare în septembrie 2016, Spania încă nu are hărți acustice și planuri de acțiune strategice pentru multe dintre aglomerațiile urbane, drumurile și căile ferate principale de pe teritoriul său. Mai mult, Spania nu a reexaminat sau revizuit planurile de acțiune existente pentru aeroporturile sale principale. Nici Portugalia nu a înregistrat progrese în urma primului avertisment transmis de Comisie în mai 2017. Rapoartele prezentate de autoritățile portugheze confirmă faptul că, pentru 2 aglomerații urbane și pentru 123 de drumuri principale, nu au fost adoptate hărți acustice strategice, iar pentru 3 aglomerații urbane, 60 de tronsoane feroviare principale și 466 de tronsoane rutiere principale, nu au fost elaborate planuri de acțiune. Atât Spania, cât și Portugalia au la dispoziție două luni pentru a răspunde, iar dacă nu fac acest lucru, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție a UE.

Aer: Comisia solicită ROMÂNIEI să pună în aplicare normele UE privind emisiile industriale

Comisia îndeamnă insistent România să transpună pe deplin în legislația sa internă legislația UE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere [Directiva (UE) 2015/2193]. Directiva reglementează emisiile de SO2, de NOx și de pulberi în atmosferă cu scopul de a reduce aceste emisii și riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu pe care le pot determina. Ea stabilește, de asemenea, norme pentru monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon. Statelor membre li s-a cerut să comunice măsurile naționale de transpunere a directivei în legislația națională până la 19 decembrie 2017. Dat fiind că România nu a respectat termenul, Comisia i-a trimis, în ianuarie 2018, o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât România nu a comunicat încă măsurile, Comisia îi trimite acum un aviz motivat. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns corespunzător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la România.

Apă: Comisia îndeamnă insistent SPANIA să respecte normele UE privind prevenirea inundațiilor

Comisia solicită Spaniei să respecte dispozițiile Directivei privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE). Directiva are obiectivul de a reduce și de a gestiona riscurile pe care le reprezintă inundațiile pentru sănătate, pentru activitățile economice și pentru mediu. În conformitate cu legislația UE, statele membre trebuiau să finalizeze și să publice planuri de gestionare a riscurilor de inundații și să le notifice Comisiei până la 22 martie 2016. În martie 2018, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere autorităților spaniole, din cauză că acestea nu au finalizat, publicat și comunicat planurile de gestionare a riscului de inundații pentru cele șapte districte hidrografice din Insulele Canare. Întrucât Spania încă nu a notificat aceste planuri, Comisia îi trimite un aviz motivat. Spania are la dispoziție două luni pentru a răspunde. Dacă Spania nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

 

Scrisori de punere în întârziere

Natură: Comisia îi solicită BULGARIEI să îmbunătățească punerea în aplicare a legislației UE privind natura

Comisia trimite o scrisoare suplimentară de punere în întârziere Bulgariei în legătură cu neaplicare sistemică de către această țară a legislației UE privind natura. Directiva UE privind păsările (Directiva 2009/147/CE) și Directiva privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului) instituie rețeaua de zone protejate Natura 2000 la nivelul UE. În interiorul zonelor Natura 2000 pot avea loc activități economice, cu condiția ca acestea să nu aibă efecte adverse asupra integrității sitului. În Bulgaria, nu s-a ținut seama în mod sistematic de impactul cumulat al planurilor și proiectelor existente și al celor autorizate asupra zonelor Natura 2000 și multe planuri de dezvoltare care reprezintă o amenințare majoră la adresa obiectivelor de conservare au fost totuși autorizate. Problema a fost identificată pentru prima oară cu un deceniu în urmă și, deși Bulgaria a adoptat de atunci câteva măsuri pentru redresarea situației, această problemă structurală persistă, iar Comisia primește cu regularitate plângeri cu privire la planuri și proiecte care sunt autorizate pe baza unor evaluări inadecvate sau chiar în absența unor evaluări corespunzătoare. Prin urmare, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, prin care îi acordă Bulgariei două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Apă potabilă: Comisia îndeamnă insistent IRLANDA să asigure apă potabilă sigură pentru cetățenii săi

Comisia Europeană a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere Irlandei în legătură cu nerespectarea de către această țară a obligațiilor în temeiul Directivei privind apa potabilă (Directiva 98/83/CE a Consiliului) și pentru că a permis depășirea valorii parametrice pentru trihalometan (THM). Directiva urmărește să protejeze sănătatea împotriva efectelor nefaste ale oricărui fel de contaminare a apei destinate consumului uman, prin asigurarea salubrității și a purității acesteia. O perioadă lungă de timp, apa potabilă furnizată unui număr de peste 500 000 de persoane în Irlanda a conținut cantități excesive de trihalometan. Această substanță, care se formează ca produs secundar în principal atunci când se utilizează clor pentru dezinfectarea apei și transformarea ei în apă potabilă, reprezintă un risc pentru sănătate. Autoritățile irlandeze nu au luat măsurile corespunzătoare pentru reducerea valorii THM și pentru informarea consumatorilor cu privire la efectele acesteia asupra sănătății, așa cum se impune. Irlanda are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Ape reziduale: Comisia îndeamnă insistent ITALIA să respecte cerințele UE privind tratarea apelor urbane reziduale

Comisia solicită Italiei să respecte legislația UE privind apele urbane reziduale și să se asigure că toate aglomerațiile umane cu o populație de peste 2 000 de locuitori își colectează și tratează apele urbane reziduale. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), comunele și orașele au obligația să instituie infrastructura necesară în scopul de a-și colecta și trata apele urbane reziduale. Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea și poluează lacurile, râurile, solul și apele subterane și costiere. Italia face deja obiectul a trei proceduri separate de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru diverse încălcări ale cerințelor directivei, însă o evaluare a celor mai recente date prezentate de Italia arată că un număr semnificativ de localități mai mici (276) își încalcă și ele obligațiile de bază privind colectarea, tratarea și monitorizarea. Având în vedere amploarea acestor deficiențe, Comisia trimite Italiei o scrisoare de punere în întârziere. Autoritățile italiene au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Natură: Comisia îndeamnă insistent POLONIA să respecte normele de protecție a naturii

Comisia îndeamnă insistent Polonia să se asigure că există măsuri de protecție adecvate pentru pădurile protejate, așa cum impune legislația UE privind natura. Legislația UE privind păsările (Directiva 2009/147/CE) și privind habitatele (Directiva 92/43/CEE) instituie Natura 2000, o rețea de zone protejate la nivelul UE menită să ferească aceste zone de planuri de dezvoltare potențial dăunătoare. În temeiul acestor legi, planurile de gestionare a pădurilor și activitățile precum tăierile de copaci în zonele protejate trebuie să treacă printr-un proces de evaluare a efectelor înainte de a putea fi autorizate. Modificările recente aduse legislației poloneze introduc excepții pentru unele activități de gestionare a pădurilor care compromit regimul de protecție necesar. În plus, legislația poloneză nu oferă acces la justiție în legătură cu planurile de gestionare a pădurilor. Întrucât aceste planuri pot avea efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, publicul este astfel privat de protecție juridică efectivă în temeiul Directivei privind habitatele în această privință. Din aceste motive, Comisia a hotărât să trimită Poloniei o scrisoare de punere în întârziere, prin care i se acordă două luni pentru a răspunde. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Deșeuri: Comisia solicită POLONIEI să asigure aplicarea efectivă a legislației UE privind vehiculele scoase din uz

Comisia îi trimite o scrisoare de punere în întârziere Poloniei în legătură cu faptul că această țară nu se asigură că vehiculele sunt demontate și reciclate în mod ecologic atunci când ajung la sfârșitul duratei lor de viață utile. Directiva privind vehiculele scoase din uz (Directiva 2000/53/CE) se înscrie într-un amplu demers de transformare a Europei într-o economie circulară în care deșeurile sunt recuperate, reciclate sau reutilizate în mod sistematic. În prezent, legislația poloneză nu prevede nicio sancțiune pentru neîndeplinirea obligației de înmatriculare a vehiculelor importate sau pentru neanunțarea autorităților competente cu privire la achiziția sau la eliminarea unor astfel de vehicule. Lipsa de informații precise care rezultă împiedică eforturile de a asigura faptul că vehiculele sunt tratate în conformitate cu dispozițiile directivei. Tratamentul inadecvat al vehiculelor scoase din uz poate duce la pericole grave pentru mediu, întrucât manipularea necorespunzătoare a lichidului din sistemele de aer condiționat, a acidului din baterii, a pieselor din plastic și a pneurilor poate să prezinte riscuri grave pentru sănătatea umană și pentru mediu. Polonia are la dispoziție două luni pentru a formula un răspuns.

Bunăstarea animalelor: Comisia îndeamnă 6 state membre să transpună în mod corect măsurile de protecție a animalelor de laborator

Comisia Europeană a decis să trimită scrisori de punere în întârziere către șase state membre (Estonia, Germania, Portugalia, România, Slovacia și Spania)pentru deficiențe în transpunerea în legislațiile lor naționale a normelor UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (Directiva 2010/63/UE). Directiva, care trebuia transpusă până la 10 noiembrie 2012, garantează un nivel ridicat de bunăstare a animalelor, menținând în același timp funcționarea corectă a pieței interne. Aceasta urmărește, de asemenea, reducerea la minimum a numărului de animale utilizate în experimente și impune utilizarea de alternative, acolo unde este posibil. Există numeroase deficiențe în legislațiile naționale aferente în toate cele șase state membre.

Legislația estonă se confruntă cu deficiențe în punerea în aplicare a peste douăzeci de articole și trei anexe la directivă; iar legislația germană înregistrează deficiențe în domenii precum inspecțiile, competențele personalului, precum și prezența medicilor veterinari. Legislația portugheză, spre exemplu, nu cuprinde dispoziții privind inspecțiile și nu garantează că procedurile care implică durere severă pot fi doar provizorii; legislația română este deficientă din punctul de vedere al penalităților și nu prevede obligația de a dispune de personal veterinar la fața locului; legislația slovacă nu conține obligații legate de anesteziere și nici penalități eficace și disuasive; iar autoritățile spaniole au recunoscut deficiențele legislației proprii, dar nu le-au corectat încă pe cele înregistrate în domenii precum ținerea evidențelor și clauza de salvgardare pentru utilizarea primatelor neumane. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Aer: Comisia îndeamnă insistent ROMÂNIA să pună în aplicare normele UE privind emisiile industriale

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, din cauza incapacității acestei țări de a controla emisiile de dioxid de sulf provenite de la două instalații mari de ardere. Conform Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE), care protejează cetățenii împotriva emisiilor periculoase provenite de la instalații industriale, statele membre trebuie să respecte un plafon național de emisii pentru pulberi și pentru dioxid de sulf. Instalațiile incluse în planul național de tranziție pot fi exceptate de la respectarea limitelor stricte de emisii până în 2020, cu condiția respectării limitei naționale. Două instalații mari de ardere – Govora 2 și Deva 2 – au dus limitele de emisii ale României cu mult peste plafoanele naționale pentru dioxid de sulf și pulberi, cu efecte semnificative asupra mediului și sănătății publice. Întrucât România nu a luat măsurile necesare pentru a preveni aceste depășiri, Comisia a decis să deschidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Protecția naturii: Comisia îndeamnă insistent SLOVACIA să respecte normele de protecție a naturii

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere Slovaciei, întrucât această țară nu reușește să protejeze în mod adecvat natura, ceea ce duce la scăderea semnificativă a numărului de păsări. Legislația UE privind păsările (Directiva 2009/147/CE) și privind habitatele (Directiva 92/43/CEE) instituie Natura 2000, o rețea de zone protejate la nivelul UE menită să protejeze aceste zone de planuri de dezvoltare potențial dăunătoare. În temeiul acestor legi, planurile de gestionare a pădurilor și activitățile precum tăierile de copaci în zonele protejate trebuie să treacă printr-un proces de evaluare a efectelor înainte de a putea fi autorizate. Aceste prevederi lipsesc din legislația slovacă. Drept urmare, populația de cocoși de munte (Tetrao Urogallus) s-a înjumătățit comparativ cu momentul în care Slovacia a aderat la UE, în 2004. Mai mult, Slovacia nu a adoptat măsurile de conservare speciale necesare pentru speciile în temeiul Directivei privind păsările, întrucât planurile de gestionare pentru zonele în cauză nu au fost aprobate. Slovacia are la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

 

Răspunderea pentru daune cauzate mediului: Comisia solicită SUEDIEI să transpună integral Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător

Comisia îndeamnă insistent Suedia să transpună în mod corect normele privind răspunderea pentru mediul înconjurător în dreptul național, pentru a asigura o protecție suficientă cetățenilor. Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător (Directiva 2004/35/CE) stabilește un cadru juridic de răspundere pentru daunele aduse mediului, întemeiat pe principiul „poluatorul plătește”, pentru a preveni și a remedia impactul negativ asupra mediului. Impactul negativ include daunele aduse corpurilor de apă, speciilor și habitatelor protejate și solului. În temeiul directivei, persoanele fizice sau juridice, inclusiv ONG-urile de mediu, care sunt afectate sau susceptibile de a fi afectate de o daună adusă mediului au dreptul să solicite autorității competente să ia măsuri de remediere. Problemele cu definiția daunelor aduse apelor din legislația suedeză înseamnă că impactul negativ asupra mediului care apare în apele marine nu face, în prezent, obiectul normelor UE privind răspunderea pentru mediul înconjurător. Prin urmare, Comisia a decis să trimită Suediei o scrisoare de punere în întârziere. Suedia are la dispoziție două luni pentru a formula un răspuns; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

 

O procedură de închidere

Nitrați: Comisia închide o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva POLONIEI

Comisia Europeană a decis astăzi să închidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei pentru neîndeplinirea obligației de a garanta abordarea eficace a problemei poluării apei cu nitrați. La 20 noiembrie 2014, Curtea de Justiție a UE a declarat că Polonia nu a desemnat în mod suficient zone vulnerabile și nu a inclus măsuri adecvate în programele de acțiune conform cerințelor Directivei privind nitrații (Directiva 91/676/CEE a Consiliului). Respectarea Directivei privind nitrații de către Polonia este deosebit de importantă în abordarea problemei poluării grave din Marea Baltică, care cunoaște niveluri excesive de nitrați. Aproape toate apele din Polonia se varsă în Marea Baltică. În iulie 2017, Polonia a adoptat o nouă Lege a apelor, prin care a extins aplicarea programului de acțiune de la o mică parte a țării la întregul teritoriu. Polonia a identificat, de asemenea, măsurile adecvate în cadrul unui nou program de acțiune pentru remedierea problemelor constatate.

 

5. Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital

(Pentru mai multe informații: Vanessa Mock – tel.: +32 229 56194, Letizia Lupini - tel.: +32 229 51958)

 

Cazuri trimise în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene

Comisia suspendă trimiterea CROAȚIEI în fața Curții pentru nemodificarea legislației privind privatizarea societății producătoare de energie INA-Industrija Nafte, d.d. (INA)

Comisia a decis să oprească trimiterea Croației în fața Curții de Justiție a UE, în lumina evoluțiilor recente din acest caz. La 13 iulie 2017, Comisia decisese să trimită Croația în fața Curții de Justiție, întrucât această țară nu își aliniase legea din 2002 privind privatizarea întreprinderii Industrija Nafte d.d. („Legea INA”) la normele UE privind libera circulație a capitalului și libertatea de stabilire. De atunci, autoritățile croate au discutat cu Comisia modificările necesare pentru a alinia Legea INA la normele UE. Recent, ele au transmis un proiect de modificare a legii menționate mai sus, care, cu câteva ajustări, ar ține seama de principalele preocupări ale Comisiei. Autoritățile croate au prezentat, de asemenea, un calendar pentru adoptare, care ar permite găsirea unei soluții înainte de o potențială decizie a Curții. Prin urmare, Comisia consideră că executarea trimiterii în judecată ar trebui suspendată, până la adoptarea legii de modificare a Legii INA. În cazul în care nu se vor înregistra progrese în soluționarea cazului în următoarele luni, suspendarea procedurii poate fi reexaminată. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

Piețele de valori mobiliare: Comisia trimite SLOVENIA și SPANIA în fața Curții de Justiție pentru neaplicarea integrală a normelor UE privind piețele instrumentelor financiare

Comisia Europeană a decis astăzi să trimită Slovenia și Spania în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au pus în aplicare integral normele europene privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II) și directiva de completare a acestora [Directiva delegată (UE) 2017/593 Comisiei]. Aceste norme sunt pietrele de temelie necesare pentru buna funcționare a piețelor de valori mobiliare și sunt esențiale pentru funcționarea continuă a pieței unice europene. Dacă statele membre nu transpun normele, investitorii nu pot beneficia de protecția sporită a investitorilor asigurată de MIFID II. Aceasta cuprinde protejarea instrumentelor financiare și a fondurilor care aparțin clienților, obligațiile de guvernanță a produsului și normele aplicabile la acordarea sau primirea de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare sau nepecuniare. Netranspunerea face ca piețele să fie locuri de tranzacționare mai vulnerabile și ca firmele de investiții să nu fie supuse unor cerințele operaționale mai stringente și mai transparente. În plus, autoritățile naționale competente din statele membre care nu au transpus legislația nu pot oferi autorizații fiabile din punct de vedere juridic pentru activități care nu erau reglementate înainte sau care erau altfel reglementate în temeiul MiFID I. Acestea includ operarea locurilor de tranzacționare, precum piețele reglementate, sistemele multilaterale de tranzacționare (SMT) și sistemele organizate de tranzacționare (SOT), și înregistrarea firmelor de investiții MiFID I ca operatori independenți. Netranspunerea integrală a acestor norme ale UE perturbă piața unică, întrucât ele au devenit aplicabile la 3 ianuarie 2018 și completează dispozițiile privind Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare (MIFIR). Procedurile de „pașaport” transfrontalier pentru diferite servicii și activități de investiții ar putea să nu funcționeze la fel de armonios ca între statele membre care au transpus în întregime cadrul de reglementare MiFID II. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

Servicii financiare: Comisia trimite SPANIA în fața Curții pentru neaplicarea normelor prudențiale ale UE pentru bănci și firme de investiții

Comisia a decis astăzi să trimită Spania în fața Curții de Justiție a UE pentru nepunerea integrală în aplicare a Directivei privind cerințele de capital (Directiva 2013/36/UE). Până în prezent, Spania nu a pus integral în aplicare aceste norme ale UE și unele dispoziții lipsesc în continuare din legislația națională. Acestea se referă în principal la următoarele aspecte: competențele și prerogativele discreționare ale autorităților naționale în raport cu firmele de investiții și sancțiunile administrative sau alte măsuri aplicabile instituțiilor despre care s-a constatat că au săvârșit o încălcare gravă în ceea ce privește combaterea spălării banilor. Dispozițiile care lipsesc includ, de asemenea, mecanisme de denunțare a neregulilor în cazul încălcării cerințelor de capital, norme de integritate și independență pentru membrii organismului de conducere și obligația autorităților competente spaniole de a contacta supraveghetorul consolidant pentru a obține informații, ceea ce îngreunează cooperarea în materie de supraveghere. În sfârșit, normele de guvernanța corporativă sunt mai slabe în Spania, având în vedere faptul că obligația de a dispune de organisme de gestionare a instituțiilor diverse și competente nu este transpusă. Împreună cu Regulamentul privind cerințele de capital [Regulamentul (UE) nr. 575/2013], directiva prevede cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții din UE, stabilind norme referitoare la capitalul de care trebuie să dispună instituțiile pentru a acoperi pierderile potențiale asociate riscurilor la care sunt expuse. De asemenea, directiva cuprinde norme privind autorizarea și supravegherea instituțiilor, cooperarea în domeniul supravegherii, gestionarea riscurilor, guvernanța corporativă (inclusiv remunerația) și amortizoarele de capital. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Scrisori de punere în întârziere

Servicii financiare: Comisia solicită ROMÂNIEI să își alinieze legislația în domeniul asigurărilor auto la normele UE

Astăzi, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, prin care îi cere să își transmită observațiile cu privire la normele sale naționale referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto. Normele naționale actuale impun o obligație de notificare prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor, precum și o serie de limitări a modalităților de calculare a primelor de către asigurători. Comisia este de opinie că aceste obligații contravin dispozițiilor articolelor 21 și 181 din Directiva Solvabilitate II, astfel cum au fost interpretate de jurisprudența Curții referitoare la principiul libertății tarifare. Legislația națională menționată cuprinde, de asemenea, dispoziții care îi obligă pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliță valabilă doar pe teritoriul României și să stabilească cuantumul primei ținând seama de riscurile asociate. În opinia Comisiei, aceste dispoziții contravin articolului 14 din Directiva privind asigurarea auto, care impune ca polițele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al Uniunii pe baza unei prime de asigurare unice. În cazul în care România nu acționează în următoarele două luni, Comisia îi poate trimite un aviz motivat cu privire la această chestiune.

6. Piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

(Pentru mai multe informații: Lucia Caudet – tel.: +32 229 56182, Maud Noyon – tel.: +32 229 80379)

 

Scrisori de punere în întârziere

Libera circulație a profesioniștilor: Comisia îndeamnă 27 de state membre să respecte normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale

Comisia a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere către 27 de state membre (toate statele membre cu excepția Lituaniei) în legătură cu conformitatea legislației și practicilor lor naționale cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE). UE a instituit un sistem modern de recunoaștere a calificărilor și a experienței profesionale în întreaga UE. Acesta îi ajută pe profesioniștii care doresc să se stabilească sau să își ofere serviciile în alte state membre în recunoașterea calificărilor lor, garantând, în același timp, un nivel sporit de protecție pentru consumatori și pentru cetățeni. Asigurarea aplicării coerente a acestor norme în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor este o preocupare majoră a Comisiei. Scrisorile de punere în întârziere vizează aspecte cruciale pentru funcționarea Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale, în special introducerea cardului profesional european, mecanismul de alertă, posibilitatea de a avea acces parțial la o activitate profesională, proporționalitatea cerințelor lingvistice și înființarea de centre de asistență. În plus, Comisia ridică, de asemenea, probleme legate de transparența și proporționalitatea obstacolelor în materie de reglementare în domeniul serviciilor profesionale, parțial menționate în Comunicarea din ianuarie 2017 privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale. Toate statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să le trimită câte un aviz motivat.

Achiziții publice: Comisia îndeamnă insistent AUSTRIA să respecte legislația UE într-un contract de curățare a deșeurilor

Comisia a decis să trimită astăzi o scrisoare de punere în întârziere Austriei cu privire la o procedură de achiziție publică pentru un contract de serviciu public privind curățarea unui depozit de deșeuri periculoase situat în districtul municipal Wiener Neustadt. Legislația UE în materie de achiziții publice prevede ca toate contractele de achiziții publice care depășesc un anumit prag să fie atribuite prin licitație la nivelul UE, cu respectarea principiilor transparenței, egalității de tratament și nediscriminării. Comisia consideră că autoritatea contractantă (BALSA) a încălcat normele UE privind achizițiile publice [articolul 2, articolul 23 alineatele (1) și (2) și articolul 28 din Directiva 2004/18/CE] în mai multe moduri. Autoritatea contractantă a utilizat o procedură negociată cu publicare prealabilă fără justificare suficientă; specificațiile tehnice nu au permis accesul egal al tuturor ofertanților; în sfârșit, proiectul ofertantului câștigător nu a îndeplinit specificațiile tehnice în ceea ce privește reciclarea prafului de zgură de aluminiu. Austria are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor formulate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită Austriei un aviz motivat.

Echipamente sub presiune: Comisia îndeamnă insistent ITALIA să asigure aplicarea corectă a legislației UE

Comisia a decis astăzi să trimită Italiei o scrisoare de punere în întârziere pentru neîndeplinirea obligației de a se asigura că toate rezervoarele de stocare a gazului petrolier lichefiat (GPL) aflate pe piață sau puse în funcțiune respectă cerințele Directivei privind echipamentele sub presiune (Directiva 2014/68/UE, care a înlocuit Directiva 97/23/CE de la data de 19 iulie 2016). Potrivit legislației UE, rezervoarelor de stocare a GPL și se aplică cerințe speciale, în funcție de amplasarea lor subterană sau la suprafață, dat fiind nivelul de risc diferit pentru cetățeni. Italia a permis unor rezervoare de stocare a GPL mai vechi, prevăzute inițial pentru utilizarea la suprafață, să fie modificate și utilizate ca rezervoare de GPL subterane. Comisia consideră că aceste produse modificate ar trebui considerate ca fiind produse diferite de rezervoarele inițiale și că ar trebui verificată conformitate lor cu normele UE înainte de a fi reintroduse pe piață. Întrucât nu a făcut acest lucru, Comisia consideră că Italia încalcă Directiva privind echipamentele sub presiune. Italia are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor formulate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită Italiei un aviz motivat.

Libera circulație a mărfurilor: Comisia solicită SLOVENIEI să elimine restricțiile impuse pentru sistemele paratrăsnet

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Sloveniei cu privire la restricțiile impuse de această țară la instalarea și utilizarea paratrăsnetelor active cu dispozitive de amorsare tip ESE (Early Streamer Emission) pe clădiri din Slovenia. Conform legislației slovene, instalarea și utilizarea paratrăsnetelor active bazate pe standardele dintr-o altă țară din UE este permisă numai pe lângă alte instalații conforme cu normele tehnice slovene, dar nu ca unică protecție a clădirilor. În plus, Slovenia prevede și ca nivelul de siguranță pentru fiecare instalare în parte a sistemului de protecție activă împotriva trăsnetelor să fie demonstrat, chiar dacă produsul este comercializat în mod legal în alte state membre. Aceste cerințe generează un obstacol în calea importurilor de paratrăsnete. Comisia este de opinie că aceste restricții contravin principiului recunoașterii reciproce și încalcă normele UE privind libera circulație a mărfurilor, ceea ce este interzis prin articolul 34 din TFUE. Slovenia are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor formulate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită Sloveniei un aviz motivat.

Libera circulație a mărfurilor: Comisia îndeamnă insistent SPANIA să elimine restricțiile la importurile de profiluri din oțel și de beton

Comisia Europeană a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Spaniei în legătură cu restricțiile impuse de această țară la importurile de profiluri din oțel și de beton pentru construcții. Pe piața unică, comerțul cu produse care nu fac obiectul unor norme comune ale UE este reglementat de principiul recunoașterii reciproce. Acest principiu prevede că un produs comercializat în mod legal într-o țară poate fi vândut în orice altă țară din UE fără modificări sau adaptări. Cadrul juridic actual din Spania nu prevede niciun mecanism de recunoaștere a mărcilor de calitate acordate de alte state membre, ceea ce îngreunează accesul produselor importate pe piața spaniolă. Pentru produsele respective, mărcile de calitate indică faptul că produsul respectă un anumit nivel de performanță. Aplicând principiului recunoașterii reciproce, mărcile acordate într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în alte state membre și ar trebui să li se acorde o marcă garantată echivalentă pentru același nivel de performanță. Comisia consideră că practica actuală din Spania contravine normelor UE privind libera circulație a mărfurilor (articolul 34 din TFUE). Spania are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor formulate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită Spaniei un aviz motivat.

7. Justiție, consumatori și egalitatea de gen

(Pentru mai multe informații: Christian Wigand – tel.: +32 229 62253, Melanie Voin - tel.: +32 229 58659)

 

Cazuri trimise în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene

Neîndeplinirea obligațiilor: Comisia trimite Grecia, Irlanda și România în fața Curții de Justiție pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor

Astăzi, Comisia a trimis Grecia și România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au transpus cea de A 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor în legislația lor națională. Irlanda a pus în aplicare doar o parte foarte limitată dintre norme și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare. Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Spălarea de bani și finanțarea terorismului afectează UE în ansamblu. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot susține, și adesea o fac, infracțiuni într-o altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, eliminând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre.” Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a Directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin: întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili; stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale; facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste; instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului; extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante. Între timp, în urma revelațiilor aduse de Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus o A 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, care să intensifice lupta împotriva spălării de bani și a finanțării activităților teroriste. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații, crearea unor registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Avize motivate

Combaterea spălării banilor: Comisia solicită LETONIEI, MALTEI și SPANIEI să transpună complet cea de A 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor în legislația lor națională

Astăzi, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei și un aviz motivat suplimentar Maltei pentru că nu au transpus cea de A 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor în legislațiile lor naționale. Până în prezent, Spania a transpus doar parțial normele, iar Comisia consideră că și Letonia și Malta au transpus legislația în mod incomplet. Normele de combatere a spălării banilor sunt cruciale în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Panama Papers și alte scandaluri au revelat recent necesitatea de a avea norme mai stricte de combatere a spălării banilor. Lacunele dintr-un stat membru au efecte în toate celelalte. Din acest motiv, lupta eficace împotriva spălării banilor este unul dintre punctele principale ale abordării UE privind combaterea criminalității în Europa. Toate statele membre aveau obligația de a pune în aplicare normele cuprinse în A 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor până la 26 iunie 2017. În prezent, sunt pe rol proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva a 20 de state membre: 3 la stadiul de sesizare a Curții, 9 la stadiul de avize motivate și 8 la stadiul de scrisori de punere în întârziere (a se vedea cele 8 avize motivate trimise în decembrie 2017, cu 2 suplimentare trimise în martie 2018). Între timp, majoritatea statelor membre au adoptat actele legislative relevante. Comisia verifică acum cu atenție dacă acestea pun în aplicare pe deplin dispozițiile celei de a 4-a Directive privind combaterea spălării banilor. Între timp, a fost adoptată și a intrat în vigoare, la 9 iulie 2018, cea de A 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Statele membre au obligația de a transpune noile norme în legislația lor națională până la 10 ianuarie 2020. În cazul în care Malta, Letonia și Spania nu își aliniază legislația națională la legislația UE în termen de două luni, Comisia poate decide să înainteze cazurile Curții de Justiție a UE.

 

8. Migrație, afaceri interne și cetățenie

(Pentru mai multe informații: Tove Ernst – tel.: +32 229 86764, Markus Lammert - tel.: +32 229 80423)

 

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene

Migrația legală: Comisia trimite BELGIA în fața Curții de Justiție pe motiv că aceasta nu a furnizat norme comune pentru lucrătorii sezonieri din afara UE

Comisia a decis astăzi să trimită Belgia în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru nepunerea integrală în aplicare a Directivei privind lucrătorii sezonieri (Directiva 2014/36/UE). Directiva stabilește condițiile de intrare și de ședere a lucrătorilor sezonieri din afara UE și definește drepturile acestor lucrători. Belgia nu a respectat termenul inițial prevăzut pentru transpunere (30 septembrie 2016) și încă nu a pus în aplicare integral directiva. Directiva privind lucrătorii sezonieri stabilește condițiile pe care ar trebui să le aplice statele membre atunci când decid să acorde accesul la piețele lor de muncă unor cetățeni din afara UE care doresc să lucreze într-un stat membru al UE în calitate de lucrători sezonieri, pe perioade scurte (de până la nouă luni), adesea în domeniul agriculturii și al turismului. Directiva asigură faptul că lucrătorii sunt tratați în același fel ca și lucrătorii naționali în ceea ce privește o serie de aspecte importante, cum ar fi condițiile de muncă, plata, sănătatea și siguranța și securitatea socială, și furnizează garanții care să îi protejeze de exploatare. Statele membre au avut obligația de a transpune pe deplin directiva până la 30 septembrie 2016. Până la acea dată, Belgia transpusese noile norme doar parțial. Comisia a trimis Belgiei o scrisoare de punere în întârziere în noiembrie 2016 și, ulterior, un aviz motivat în iulie 2017. Până în prezent, Belgia nu a notificat Comisiei transpunerea integrală a directivei în legislația sa națională. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz. În sesizarea Curții de Justiție a UE în privința Belgiei, Comisia propune o penalitate zilnică de 49 906,50 € EUR. Cuantumul penalității a fost calculat ținând cont de gravitatea, durata încălcării și efectul disuasiv reflectat de capacitatea de plată a statului membru. În cazul în care transpunerea rămâne incompletă, iar CJUE confirmă opinia Comisiei, penalitatea zilnică va trebui plătită de la data hotărârii sau la o dată ulterioară stabilită de Curte până la data la care transpunerea este completă. Cuantumul final al penalității zilnice va fi hotărât de Curte, dar nu poate fi mai mare decât cel prevăzut în propunerea prezentată de Comisie. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și o scrisoare de punere în întârziere

Migrație și azil: Comisia merge mai departe cu procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva UNGARIEI

Comisia Europeană a decis astăzi să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru că legislația sa nu respectă legislația UE privind azilul și returnarea. Comisia a trimis astăzi o scrisoare de punere în întârziere Ungariei în legătură cu noua legislație maghiară care incriminează activități în sprijinul cererilor de azil și de drept de ședere și restricționează și mai mult dreptul de a solicita azil. În ceea ce privește trimiterea în fața Curții pentru nerespectarea legislației UE în materie de azil și de returnare: Comisia a lansat pentru prima oară o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei în legătură cu legislația sa în materie de azil în decembrie 2015. În urma unei serii de schimburi atât la nivel administrativ, cât și la nivel politic și a unei scrisori suplimentare de punere în întârziere, Comisia a adresat un aviz motivat în decembrie 2017. După analizarea răspunsului oferit de autoritățile maghiare, Comisia consideră că majoritatea problemelor ridicate nu au fost încă abordate și, prin urmare, a decis să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene – ultima etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Scrisoarea de punere în întârziere referitoare la noua legislație maghiară care incriminează activitățile în sprijinul cererilor de azil: noua legislație – numită de autoritățile maghiare legislația „Stop Soros” – incriminează orice fel de asistență oferită de organizații naționale, internaționale și neguvernamentale sau de orice persoană celor care doresc să depună o cerere de azil sau de drept de ședere în Ungaria. Legile includ, de asemenea, măsuri care restrâng libertățile individuale, împiedicând orice persoană care face obiectul unei proceduri penale în temeiul acestor legi să se apropie de zonele de tranzit de la frontierele Ungariei, în care sunt deținuți solicitanții de azil. Sancțiunile variază de la custodie temporară la închisoare de până la un an și la expulzarea din țară. În plus, noua lege și un amendament constituțional au introdus noi motive pentru care o cerere de azil poate fi declarată inadmisibilă, restrângând astfel dreptul la azil strict la persoanele care ajung în Ungaria venind direct dintr-un loc în care viața sau libertatea le este în pericol. De aceea, Comisia a conchis că Ungaria nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor tratatelor UE, ale legislației UE și ale Cartei drepturilor fundamentale a UE. Autoritățile ungare au la dispoziție două luni pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de Comisie. Comisia este gata să sprijine și să asiste autoritățile maghiare în soluționarea acestei probleme. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Scrisori de punere în întârziere

Migrația legală: Comisia solicită UNGARIEI să pună în aplicare în mod corect Directiva privind rezidenții pe termen lung

Comisia a decis astăzi să trimită Ungariei o scrisoare de punere în întârziere, deoarece această țară exclude resortisanții țărilor terțe cu statut de rezident pe termen lung de la exercitarea profesiei de medic veterinar, ceea ce constituie o aplicare incorectă a Directivei privind rezidenții pe termen lung (Directiva 2003/109/CE a Consiliului). Directiva prevede că resortisanții țărilor terțe care își au reședința legală într-un stat membru al UE timp de cel puțin cinci ani beneficiază de egalitate de tratament cu cetățenii naționali în anumite domenii, printre care accesul la activități salariate sau independente. Legislația maghiară nu permite resortisanților din afara UE calificați ca profesioniști în domeniul medicinii veterinare, inclusiv celor care și-au obținut diploma în Ungaria, să își exercite profesia în Ungaria. Ungaria are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

Migrația legală: Comisia îndeamnă 17 state membre să pună în aplicare Directiva privind studenții și cercetătorii din afara UE

Comisia a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere către 17 state membre (Austria, Belgia, Croația, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Slovenia, Spania și Suedia) pentru că nu au comunicat legislația națională care transpune în întregime Directiva privind condițiile de intrare, de ședere și de mobilitate în interiorul UE a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (Directiva 2016/801). Termenul până la care statele membre trebuiau să își alinieze legislația la directiva menționată și să informeze în acest sens Comisia a fost 23 mai 2018. Statele membre dispun acum de două luni pentru a transpune integral directiva în legislația națională, în caz contrar, Comisia putând să ia în considerare trimiterea de avize motivate.

Uniunea securității: Comisia îndeamnă 14 state membre să pună în aplicare noile norme privind datele din registrul cu numele pasagerilor (PNR)

Astăzi, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere următoarelor state membre (Austria, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia,  Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia și Spania) pentru neîndeplinirea obligației de a comunica adoptarea legislației naționale de transpunere integrală a Directivei PNR (Directiva 2016/681). Statele membre ar fi trebuit să transpună Directiva în legislația națională până la 25 mai 2018. Datele PNR se referă la informațiile furnizate de pasagerii liniilor aeriene atunci când fac rezervări sau se îmbarcă pentru zboruri. Aceste date pot include informații precum numele pasagerului, datele de călătorie, itinerariul, numărul locului, bagajul, datele de contact și mijloacele de plată. Directiva prevede ca statele membre să instituie un sistem național de colectare, analiză și schimb de date PNR în scopul aplicării legii, cu respectarea deplină a garanțiilor privind protecția datelor. Prelucrarea datelor PNR este un instrument important de combatere a terorismului și a infracțiunilor grave, ajutând la detectarea tiparelor de călătorie suspecte și la identificarea infractorilor și a teroriștilor potențiali, inclusiv a celor necunoscuți de către autoritățile de aplicare a legii. Ea constituie un element esențial de pe Agenda europeană privind securitatea și o piatră de temelie în construcția unei Uniuni a securității efective și reale. În ultimii ani, Comisia a făcut toate eforturile pentru a ajuta statele membre să-și dezvolte propriile sisteme naționale PNR, prin furnizarea de expertiză și de finanțare, precum și prin facilitarea schimbului de bune practici. Cu toate acestea, pentru a ajuta cadrul sistemului PNR să își atingă întregul potențial, este crucial ca statele membre să dețină sisteme funcționale. Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere, după care Comisia poate lua în considerare trimiterea de avize motivate. Comisia va continua să ofere sprijin și orientări statelor membre care au încă de finalizat activitatea de implementare.

 

9. Mobilitate și transporturi

(Pentru mai multe informații: Enrico Brivio – tel.: +32 229 56172, Alexis Perier - tel.: +32 229 69143)

 

O sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene

Transport maritim: Comisia trimite IRLANDA în fața Curții pentru că nu a pus în aplicare în mod corect legislația privind siguranța

Comisia a decis astăzi să trimită Irlanda în fața Curții de Justiție a UE pentru nu a pus în aplicare în mod corect legislația UE de instituire a principiilor fundamentale care reglementează investigarea accidentelor din sectorul transportului maritim (Directiva 2009/18/CE). Directiva prevede ca fiecare stat membru să stabilească un organism de investigare permanent și imparțial, care ar trebui să fie independent în ceea ce privește organizarea, structura juridică și procesul decizional de orice parte a cărei interese ar putea veni în conflict cu sarcina încredințată. Comisia are o serie de motive de îngrijorare în ceea ce privește independența membrilor Comitetului de investigație a accidentelor maritime (Marine Casualty Investigation Board - MCIB) instituit în temeiul legislației irlandeze. Legea irlandeză prevede că unul dintre cei cinci membri ai consiliului este secretarul general al Ministerului Transporturilor, Turismului și Sportului (DTTAS) sau o persoană numită de acesta, iar altul să fie inspectorul principal al Biroului de investigații maritime (MSO). Însă Biroul de investigații maritime are funcții de reglementare, administrative și de aplicare a legii cu privire la nave, echipamentele acestora, precum și la competența navigatorilor. În ceea ce privește Ministerul Transporturilor, Turismului și Sportului, acesta răspunde, printre altele, de politica privind siguranța maritimă. Comisia consideră că responsabilitățile și activitățile DTTAS și MSO ar putea intra în conflict cu sarcina de investigare a Comitetului de investigație a accidentelor maritime. Din aceasta rezultă că Comitetului de investigație a accidentelor maritime îi lipsește independența necesară în raport cu autoritățile irlandeze respective. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Avize motivate

Combustibili alternativi: Comisia îndeamnă BULGARIA și POLONIA să transpună integral normele UE privind instituirea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Comisia a îndemnat astăzi insistent Bulgaria și Polonia să transpună integral normele UE privind infrastructura pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE). Aceste norme, care privesc, printre altele, standarde armonizate referitoare la infrastructura pentru combustibili alternativi și dispoziții de bază menite să faciliteze mobilitatea electrică, joacă un rol important pentru funcționarea pieței interne a UE. De asemenea, ele au scopul de a reduce dependența de petrol a transporturilor și de a atenua impactul său asupra mediului. Cele două state membre ar fi trebuit să transpună directiva până la 18 noiembrie 2016, dar, potrivit serviciilor Comisiei, nu au transpus anumite dispoziții operative ale directivei până la data respectivă. Aceste țări au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să le trimită în fața Curții de Justiție a UE.

 

Scrisori de punere în întârziere

Sisteme de transport inteligente: Comisia îndeamnă insistent 9 state membre să furnizeze servicii de informații privind traficul

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere către Cipru, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia pentru că nu au reușit să își îndeplinească obligațiile de a oferi gratuit utilizatorilor informații minime universale în materie de trafic referitoare la siguranța rutieră (Regulamentul delegat 886/2013 al Comisiei). Statele membre au obligația de a comunica progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea serviciului de informații și mai multe alte informații Comisiei în termen de cel mult 12 luni de la intrarea în vigoare a respectivului regulament, precum și în fiecare an calendaristic ulterior. Cele nouă state membre vizate nu au făcut încă acest lucru. În plus, Comisia a trimis de asemenea o scrisoare de punere în întârziere către Cipru, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia și Slovenia pentru că nu au reușit să își îndeplinească obligațiile de a oferi servicii de informații în materie de trafic în timp real în întreaga Uniune (Regulamentul delegat 2015/962 al Comisiei). Până la 13 iulie 2017, statele membre ar fi trebuit să îi prezinte Comisiei un raport cu privire la eventualele măsuri luate în vederea înființării unui punct național de acces și la modalitățile de funcționare ale acestuia și, atunci când este cazul, lista autostrăzilor care nu sunt incluse în rețeaua rutieră transeuropeană globală și a zonelor desemnate ca fiind prioritare. Toate statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să adopte un aviz motivat.

Transport rutier: Comisia solicită DANEMARCEI să pună capăt discriminării transportatorilor străini și să respecte libertatea de a presta servicii de transport

Comisia a decis astăzi să solicite Danemarcei să nu limiteze parcarea camioanelor în zonele de repaus aflate în proprietatea statului la un maxim de 25 ore. Întrucât afectează cu precădere transportatorii nerezidenți, această limitare în timp constituie discriminare pe motiv de cetățenie, ceea ce este interzis prin tratatele UE. În plus, ea nu permite conducătorilor auto să respecte normele stricte ale UE privind perioadele de odihnă pentru șoferii de camioane, care sunt esențiale pentru a asigura siguranța rutieră și pentru a respecta drepturile conducătorilor. În plus, afectează libertatea transportatorilor de a presta servicii de transport (libertate prevăzute de Regulamentul 1072/2009) și constituie o discriminare indirectă nejustificată. Danemarca are la dispoziție două luni pentru a răspunde observațiilor Comisiei, după care Comisia poate decide să adopte un aviz motivat.

Navigatori: Comisia îndeamnă insistent MALTA să respecte normele UE privind nivelul minim de formare a navigatorilor

Comisia a decis să trimită Maltei o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor europene privind nivelul minim de formare a navigatorilor (Directiva 2008/106/CE, astfel cum a fost modificată). Comisia îndeamnă insistent Malta să ia măsuri corective pentru a se asigura că sistemul de management al calității implementat de una dintre instituțiile de educație și formare maritimă agreate acoperă toate cursurile și programele, examenele și evaluările de formare maritimă, în special formarea cu utilizarea simulatoarelor. Malta are la dispoziție două luni pentru a se conforma legislației UE; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Transport rutier: Comisia îndeamnă 10 state membre să respecte normele UE privind interconectarea registrelor electronice naționale privind cardurile de conducător auto

Comisia Europeană a decis să trimită câte o scrisoare de punere în întârziere Belgiei, Ciprului, Finlandei, Franței, Greciei, Ungariei, Luxemburgului, Maltei și Suediei pentru că nu au efectuat testele pentru conectarea la sistemul TACHOnet, iar Danemarcei pentru că nu s-a conectat la TACHOnet conform dispozițiilor Regulamentului (UE) 2016/68. TACHOnet este sistemul european pentru schimbul electronic de informații între statele membre cu privire la cardurile de tahograf (tahograful este un dispozitiv care înregistrează durata de conducere, pauzele, perioadele de repaus, precum și perioadele în care șoferul execută alte sarcini). Acest dispozitiv este esențial pentru a asigura punerea în aplicare a normelor privind perioadele de conducere și de repaus în transportul rutier. Principalul obiectiv al TACHOnet este acela de a verifica faptul că aceluiași șofer nu i se emit două sau mai multe carduri de către state membre diferite. Regulamentul (UE) 2016/68 stabilește că statele membre au obligația de a se conecta la TACHOnet în conformitate cu anumite cerințe tehnice specifice. Chiar dacă statele membre menționate mai sus, cu excepția Danemarcei, sunt conectat la TACHOnet, ele nu au reușit să efectueze cu succes testele preliminare care indică faptul că conexiunea respectivă îndeplinește cerințele tehnice indicate. Statele membre menționate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Transport maritim: Comisia îndeamnă 5 state membre să respecte legislația UE privind obligațiile statelor de pavilion

Comisia le-a solicitat Ungariei, Croației, Ciprului, Republicii Cehe și Regatului Unit să își îndeplinească obligațiile legate de supravegherea administrativă prevăzute de normele UE privind obligațiile statelor de pavilion (Directiva 2009/21/CE). Statele trebuie astfel să verifice, printre altele, dacă structura, echipamentele și gestionarea operațională a navelor respectă reglementările în materie de siguranță și dacă navigatorii sunt certificați ca fiind competenți. Potrivit directivei, până în iunie 2012, ar fi trebuit să fie deja creat un sistem de gestionare a calității, întreținut în continuare și certificat în conformitate cu standardele internaționale de calitate aplicabile. Până în prezent, țările menționate nu au furnizat certificarea cerută a sistemului de gestionare a calității. Lipsa controlului sistematic în cadrul și de către administrație, pe care ar trebui să îl sprijine un sistem certificat de gestionare a calității, poate avea, pe termen lung, un efect negativ asupra siguranței, securității și performanței de mediu a flotei de pavilion. Prin urmare, Comisia a decis să trimită state membre în cauză o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să asigure respectarea directivei în termen de două luni; în caz contrar, Comisia poate decide să adopte un aviz motivat.

Siguranța aviației: Comisia solicită UNGARIEI să se conformeze normelor UE privind cerințele tehnice și procedurile administrative referitoare la operațiunile aeriene
Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Ungariei, întrucât această țară nu respectă unele dintre cerințele tehnice și procedurile administrative europene referitoare la operațiunile aeriene din domeniul aviației civile [Regulamentul (UE) nr. 965/2012]. Acest regulament stabilește norme detaliate privind operațiunile aeriene cu avioane, elicoptere, baloane și planoare, inclusiv privind inspecțiile la platformă efectuate în cazul aeronavelor operatorilor aflați, în ceea ce privește supravegherea siguranței, sub jurisdicția altui stat. Din cauza lipsei de personal suficient, Ungaria nu a reușit să verifice respectarea cerințelor de siguranță aplicabile organizațiilor sau tipului de operațiuni. Ungaria are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor formulate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

10. Impozitare și uniune vamală

(Pentru mai multe informații: Vanessa Mock – tel.: +32 229 56194, Patrick Mc Cullough – tel.: +32 229 87183)

 

Avize motivate:

Impozitare: Comisia solicită GERMANIEI să își alinieze practica administrativă privind rambursarea TVA-ului transfrontalier la legislația UE

Comisia a decis astăzi să trimită un aviz motivat Germaniei pentru a-i solicita să își alinieze normele de rambursare a TVA-ului la legislația UE (Directiva privind TVA, Directiva 2006/112/CE a Consiliului și Directiva privind rambursarea TVA, Directiva 2008/9/CE a Consiliului). În prezent, în unele cazuri, Germania refuză să ramburseze TVA-ul solicitat de persoane impozabile stabilite în alt stat membru deoarece consideră că informațiile furnizate nu sunt suficiente, dar fără a îi fi cerut solicitantului informații suplimentare. Aceasta duce la refuzarea rambursărilor, chiar și în situații în care solicitanții îndeplinesc cerințele esențiale prevăzute în legislația UE. Dacă Germania nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

Impozitare: Comisia solicită ȚĂRILOR DE JOS să înceteze impozitarea transferurilor de capital de pensii de către lucrătorii mobili

Comisia a decis astăzi să trimită un aviz motivat Țărilor de Jos pentru că această țară impozitează transferurile de capital de pensii de către lucrătorii mobili către cele treisprezece state membre ale UE care permit ca fondurile de pensii să efectueze plăți ale pensiilor în alte forme decât ca anuități. Conform legislației UE, lucrătorii mobili au dreptul de a ocupa locuri de muncă în state membre care permit plata pensiilor ca sume forfetare totale sau parțiale. Legislația din Țările de Jos restrânge libera circulație a lucrătorilor (articolul 45 din TFUE), libertatea de a presta servicii (articolul 56 din TFUE) și libera circulație a capitalurilor (articolul 63 din TFUE). Dacă Țările de Jos nu iau măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

 

Impozitare: Comisia solicită PORTUGALIEI să alinieze taxa de aeroport de la Lisabona la legislația UE

Comisia a decis astăzi să trimită un aviz motivat Portugaliei, prin care i se solicită să alinieze taxa de aeroport de la Lisabona la normele UE. Potrivit legislației portugheze, taxa se aplică în prezent numai nerezidenților. Aplicarea taxei de aeroport numai nerezidenților contravine articolelor 18 și 21 din TFUE, întrucât constituie o discriminare pe motiv de cetățenie. Dacă Portugalia nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

Impozitare: Comisia solicită REGATULUI UNIT să își alinieze la normele UE practicile naționale privind mecanismul de mini-ghișeu unic pentru TVA

Comisia a decis astăzi să transmită o scrisoare de punere în întârziere Regatului Unit, pentru neîndeplinirea obligației de a colecta și de a transmite celorlalte state membre detaliile de cont bancar pentru fiecare persoană impozabilă înscrisă în sistemul UE pentru colectarea TVA aferentă vânzărilor online de servicii electronice (mini-ghișeul unic pentru TVA). Această practică încalcă normele UE privind cooperarea administrativă și schimbul de informații (Regulamentul 904/2010 al Consiliului și Regulamentul de punere în aplicare 815/2012 al Comisiei). În prezent, statele membre care doresc să efectueze rambursări persoanelor impozabile din Regatul Unit trebuie să colecteze aceste informații suplimentare de la caz la caz, o procedură greoaie care întârzie rambursările. Dacă Regatul Unit nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

 

Scrisoare de punere în întârziere și închideri de cazuri

Impozitare: Comisia solicită ESTONIEI să își modifice normele privind schimbul de informații și închide 4 cazuri legate de transparența fiscală

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Estoniei pentru a-i solicita să își alinieze normele privind schimbul de anumite informații fiscale deținute de statele membre cu privire la contribuabilii din alte țări ale UE, astfel cum prevede Directiva privind cooperarea administrativă (DAC1, Directiva 2011/16/UE a Consiliului). Legislația estonă nu obligă în prezent autoritățile fiscale să furnizeze autorităților corespunzătoare din alte state membre ale UE informațiile solicitate. De asemenea, nu le obligă să inițieze proceduri fiscale pentru obținerea unor astfel de informații, dacă este cazul, și nici să facă în mod spontan schimburi de altfel de informații. În cazul în care Estonia nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților estoniene. În același timp, Comisia închide astăzi patru alte cazuri separate legate de transparența fiscală. Ea salută comunicarea de către Belgia a măsurilor luate privind schimbul de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și privind normele prin care se asigură accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării de bani, în temeiul legislației UE (Directivele DAC3 și DAC5, respectiv 2015/2376 și 2016/2258 ale Consiliului). Comisia a decis, de asemenea, să închidă procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ciprului și Italiei, pentru că aceste state membre au comunicat Comisiei transpunerea normelor referitoare la schimbul de informații privind raportarea pentru fiecare țară cu celelalte state membre conform DAC4 (Directiva 2016/881 a Consiliului) și a normelor prin care se asigură accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării de bani conform DAC5 (Directiva 2016/2258 a Consiliului).

 

Alte scrisori de punere în întârziere

Impozitare: Comisia solicită BELGIEI să respecte normele privind impozitarea veniturilor din economii

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere prin care îi cere Belgiei să își alinieze la legislația UE normele privind veniturile din economii sub formă de plăți de dobânzi către rezidenții belgieni cu conturi în Luxemburg și Austria. În prezent, Belgia refuză să acorde credite fiscale pentru impozitele reținute la sursă în Luxemburg și Austria din plata dobânzilor menționate. Acest refuz încalcă legislația UE privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi (articolul 14 din Directiva 2003/48/CE a Consiliului). În cazul în care Belgia nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților belgiene.

Impozitare: Comisia solicită GRECIEI să își alinieze normele privind deducerea pierderilor din străinătate la legislația UE

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Greciei din cauză că această țară tratează în mod diferit, în scopuri fiscale, pierderile economice suferite în țară și pe cele suferite într-un alt stat din UE/SEE. În vreme ce atât profiturile economice realizate în țară, cât și cele originare dintr-un alt stat UE/SEE sunt supuse impozitării în Grecia, tratamentul pierderilor suferite în străinătate este limitat de legislația elenă și de orientările emise de autoritățile fiscale elene. Această diferență de tratament constituie o restricționare a dreptului de stabilire (articolul 49 din TFUE). În cazul în care Grecia nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților elene.

Impozitare: Comisia solicită ITALIEI să își alinieze normele privind TVA-ul pentru prestarea de servicii legate de importul de mărfuri la legislația UE

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Italiei în legătură cu faptul că această țară adaugă condiții suplimentare pentru scutirea de TVA a serviciilor legate de importul de mărfuri. În prezent, legislația italiană prevede că, pentru ca scutirea de TVA să se aplice serviciilor auxiliare legate de importul de mărfuri, nu numai că valoarea acestora trebuie inclusă în baza de impozitare, ci în plus TVA-ul pe acestea este exigibil în vamă, în momentul importării. Acest lucru contravine dispozițiilor Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (Directiva TVA). În cazul în care Italia nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților italiene.

Impozitare: Comisia solicită ITALIEI să pună capăt taxei regionale pe benzină pentru autovehicule

Comisia a decis astăzi să trimită Italiei o scrisoare de punere în întârziere, prin care solicită acestei țări eliminarea taxei regionale pe benzină pentru autovehicule (așa-numita „IRBA”). IRBA se ridică la o valoare de aproximativ 2 de cenți pe litru de benzină, față de acciza de 72 de cenți care se percepe în baza legislației armonizate la nivelul UE. IRBA nu urmărește obiective specifice, ci are doar obiective bugetare, ceea ce contravine legislației UE [articolului 1 alineatul (2) din Directiva privind accizele, Directiva 2008/118/CE a Consiliului). În cazul în care Italia nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților italiene.

Impozitare: Comisia solicită LETONIEI să își modifice normele privind taxele imobiliare în Riga

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Letoniei cu privire la cerințele discriminatorii stabilite de Consiliul Local din Riga, prin care se aplică rate reduse ale taxei imobiliare. Ratele reduse se aplică proprietăților deținute de cetățeni letoni, dacă aceștia declară proprietățile respective drept reședință principală. Însă cetățenii altor state membre ale UE și SEE sunt supuși unor condiții suplimentare: ei trebuie să-și fi declarat reședința în Letonia cu cel puțin șapte ani înainte de anul fiscal relevant. Această condiție suplimentară încalcă libera circulație a capitalurilor [articolul 63 alineatul (1) din TFUE]. În cazul în care Letonia nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților letone.

Impozitare: Comisia solicită REGATULUI UNIT să își alinieze normele privind impozitul pe venituri la legislația UE

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Regatului Unit prin care îi solicită să își alinieze la legislația UE normele privind reducerea impozitului pe venit pentru pierderile din cedarea de acțiuni. În prezent, numai acțiunile la întreprinderi care își desfășoară activitățile comerciale în întregime sau în principal în Regatul Unit se pot califica pentru această reducere. Această normă dezavantajează contribuabilii care investesc în acțiuni ale unor întreprinderi care își desfășoară activitatea în alte state membre ale UE decât Regatul Unit. În plus, ea impune o restricționare a liberei circulații a capitalurilor (articolul 63 din TFUE). Dacă Regatul Unit nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților din Regatul Unit.

Impozitare: Comisia solicită REGATULUI UNIT să își alinieze normele privind reducerile fiscale pentru împrumuturile către comercianți

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere Regatului Unit prin care îi solicită să își alinieze legislația națională privind reducerile de impozite pentru împrumuturile către comercianți. În prezent, legislația Regatului Unit prevede o reducere specială pentru situația în care un „împrumut eligibil” a devenit nerecuperabil. În acest caz, creditorul are dreptul să depună o cerere ca suma împrumutată să fie deductibilă din impozitul său pe câștigurile de capital sau din impozitul pe profiturile impozabile. Însă normele fac distincție între tratamentul fiscal al „împrumuturilor nerecuperabile” acordat rezidenților Regatului Unit și cel acordat debitorilor rezidenți în afara Regatului Unit. Acest lucru impune o restricționare nejustificată a liberei circulații a capitalurilor (articolul 63 din TFUE). Dacă Regatul Unit nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților din Regatul Unit.

 

O procedură de închidere

Impozitare: Comisia închide cazul privind impozitul pe succesiune al BELGIEI

Comisia salută modificările aduse de Belgia normelor sale privind impozitul pe succesiune în regiunea Valonia. Noile norme permit în prezent ca proprietățile imobile situate în Belgia să fie scutite de impozitul pe succesiune și ca proprietățile respective să fie lăsate moștenire de către o persoană decedată care locuia într-o altă țară din SEE în aceleași condiții ca proprietățile moștenite de la un rezident belgian. Astăzi, Comisia a decis să închidă acest caz de încălcare a legislației UE.

MEMO/18/4486

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar