Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri: Fonduri consolidate pentru securitate în perioada 2021-2027

Strasbourg, 13 iunie 2018

Încă din prima zi a mandatului său, Comisia Juncker a făcut din securitate una dintre prioritățile sale absolute. Sentimentul de siguranță și securitate în propria casă reprezintă unul dintre drepturile cele mai elementare și universale.

Bugetul UE joacă un rol esențial în această privință prin faptul că sprijină statele membre în eforturile lor a de a proteja siguranța europenilor, în special atunci când amenințările la adresa securității nu cunosc frontiere și ne atacă insidios valorile și modul de viață.

Cum se va schimba viitorul buget alocat pentru securitatea internă?

În ultimii ani, ne-am confruntat cu amenințări tot mai redutabile și mai diverse la adresa securității. Aceste amenințări au un caracter transfrontalier tot mai pronunțat, ceea ce înseamnă că statele membre nu le mai pot face față pe cont propriu. Cu toate că asigurarea protecției cetățenilor este o competență națională, Uniunea Europeană joacă un rol vital în sprijinirea eforturilor statelor membre. Securitatea va continua să fie o temă definitorie pentru UE în anii următori; iar cetățenii Europei sunt îndreptățiți să se aștepte ca Uniunea lor și guvernele naționale să le garanteze securitatea într-o lume nesigură, caracterizată de schimbări rapide.

Viitorul buget trebuie să fie în măsură să răspundă acestor ambiții politice. Comisia Europeană propune majorarea substanțială a sumei alocate în prezent pentru securitate - de la 3,5 miliarde EUR la 4,8 miliarde EUR, în vederea construirii unei Uniuni reziliente în fața viitoarelor provocări în materie de securitate și pregătită să intervină în situații de urgență. Bugetul total alocat pentru securitate în perioada 2021-2027 va fi alcătuit din Fondul pentru securitate internă, cu un pachet financiar consolidat, în valoare de 2,5 miliarde EUR, fonduri pentru dezafectarea în condiții de siguranță a activităților nucleare în unele state membre, cu o valoare de 1, 2 miliarde EUR și fonduri pentru consolidarea agențiilor UE cu atribuții în domeniul securității (1,1 miliarde EUR).

Regulamentul prezentat astăzi nu acoperă finanțarea pentru agențiile Europol, CEPOL și OEDT, pentru care urmează să fie prezentat separat un buget în valoare de 1,1 miliarde EUR.

De ce este necesar să se acorde finanțare de la bugetul UE pentru securitate?

În ultimii ani, ne-am confruntat cu amenințări tot mai acute și mai diverse la adresa securității în Europa. Firul comun care unește recentele atacuri teroriste, noile forme ale criminalității organizate și incidentele tot mai frecvente de criminalitate informatică este tocmai caracterul lor transfrontalier. De aceea se impune un răspuns ferm și coordonat la nivelul UE. Provocările în materie de securitate cu care se confruntă Uniunea Europeană, cum ar fi terorismul internațional, nu pot fi gestionate de către statele membre în mod individual.

Sprijinul financiar și tehnic acordat de UE și-a dovedit deja utilitatea și va continua să o facă și în perioada bugetară următoare. Grație acest sprijin, s-au obținut rezultate concrete și s-a demonstrat valoarea adăugată clară a acțiunii UE, de exemplu, cu ocazia achiziționării de echipamente de supraveghere în urma atacurilor teroriste de la Paris din noiembrie 2015 sau așa cum o ilustrează cooperarea exemplară dintre autoritățile franceze și belgiene în cadrul Grupului operativ Fraternité, înființat de către Europol.

Cum va reuși Fondul pentru securitate internă să sprijine într-un mod mai eficace provocările noi și emergente?

Fondul pentru securitate internă (FSI) consolidat va fi mai flexibil și va dispune de instrumente care îi vor permite să reacționeze rapid la noile provocări în materie de securitate. Acesta va fi, de asemenea, mai bine coordonat cu alte fonduri ale UE care tratează aspecte legate de securitate.

În primul rând, viitorul FSI se va concentra pe trei obiective noi: (1) intensificarea schimburilor de informații; (2) intensificarea operațiunilor comune transfrontaliere și (3) consolidarea capacităților de combatere și prevenire a criminalității. Aceste obiective le vor oferi statelor membre o mai mare flexibilitate în ceea ce privește îndeplinirea prioritățile-cheie în materie de securitate, respectiv lupta împotriva terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și a criminalității organizate, a criminalității informatice și protecția victimelor infracțiunilor.

În al doilea rând, viitorul FSI va fie alocat în două tranșe, reprezentând 60 % și, respectiv 40 % din fond. Acest lucru înseamnă că o sumă în valoare de 1,25 miliarde EUR din fond va fi alocată statelor membre de la bun început (urmând ca ulterior, după evaluarea la jumătatea perioadei, acesteia să i se adauge 250 de milioane), ceea ce le va permite să facă investiții pe termen lung în domeniul securității. Restul de 40 %, respectiv suma de 1 miliard EUR, va fi rezervată pentru „facilitatea tematică” și va fi consacrată acordării de sprijin punctual statelor membre pentru a le ajuta să facă față într-un mod mai eficace situațiilor de urgență și provocărilor neprevăzute din domeniul securității.  

În ultimă instanță, securitatea reprezintă o chestiune transversală care atinge numeroase domenii de politică. Cu toate că viitorul FSI este un instrument financiar special conceput pentru domeniul securității, acesta va opera mai eficient cu alte fonduri ale UE, cum ar fi Fondul pentru azil și migrație și Fondul de gestionare integrată a frontierelor, care includ, la rândul lor, componente de securitate. În acest fel, statele membre vor putea să abordeze chestiunile legate de securitate într-o manieră mai cuprinzătoare, consolidând gradul de pregătire pentru intervenție al autorităților naționale de la toate nivelurile și din diverse sectoare.

Ce aduce nou Fondul pentru securitate internă?

Actualul Fond pentru securitate internă (ISF) și-a demonstrat eficacitatea și a contribuit la asigurarea unui nivel ridicat de securitate în Uniune. Cu toate acestea, consultările publice au evidențiat nevoia unei simplificări și a unei mai mari flexibilități în modul în care se acordă finanțare prin instrumentele de finanțare din domeniul afacerilor interne. În acest context, viitorul FSI va include:

  • o mai mare flexibilitate și un răspuns îmbunătățit la situațiile de urgență: Noul fond a fost conceput în ideea de a dispune de o flexibilitate suficientă astfel încât să direcționeze finanțarea de urgență către statele membre care au nevoie de ajutor atunci când au nevoie de ajutor și pentru a răspunde priorităților noi și critice pe măsură ce apar. Suma de 1 miliard EUR din fond va fi rezervată pentru provocările neprevăzute în materie de securitate, ceea ce va permite corelarea fondului cu nevoile statelor membre și va face ca acesta să poată interveni rapid în caz de urgență;  
  • o mai bună coordonare între politicile UE: Securitatea este o chestiune transversală, care atinge o multitudine de domenii de politică. Cu toate că viitorul FSI este instrumentul financiar dedicat din domeniul securității, acesta va opera mai eficient cu alte fonduri ale UE, cum ar fi Fondul pentru azil și migrație și Fondul de gestionare integrată a frontierelor, care includ, la rândul lor, componente de securitate. Acest lucru le va permite statelor membre să abordeze chestiunile legate de securitate într-o manieră mai cuprinzătoare, consolidând gradul de pregătire pentru intervenție al autorităților naționale de la toate nivelurile și din diverse sectoare. În plus, fondul va include activități de sprijinire a reducerii cererii de droguri, de exemplu, prin campanii de sensibilizare. Măsurile de reducere a cererii de droguri fac în prezent obiectul programului Justiție.

Ce acțiuni nu vor fi finanțate prin Fondul pentru securitate internă?

Există măsuri care sunt responsabilitatea exclusivă a statelor membre, iar UE nu poate să le sprijine cu finanțare din partea FSI. Printre aceste măsuri se numără:

  • măsurile care se limitează la menținerea ordinii publice la nivel național;
  • măsurile care privesc achiziționarea sau întreținerea echipamentelor standard, a mijloacelor standard de transport sau a infrastructurilor standard ale autorităților de aplicare a legii și ale altor autorități competente;
  • măsurile cu un scop militar sau de apărare;
  • echipamentele care sunt utilizate, printre altele, și pentru controlul vamal;
  • echipamentele coercitive, inclusiv arme, muniții, explozivi și batoane de poliție, cu excepția celor folosite în cadrul cursurilor de formare.

Ce s-a întâmplat cu cele două componente ale FSI - componenta frontiere și vize și componenta de cooperare polițienească?

Comisia urmărește să asigure o gestionare îmbunătățită și mai integrată a frontierelor externe ale UE. Acesta este motivul pentru care actualul instrument pentru frontiere și vize este mutat din cadrul Fondului pentru securitate internă în cadrul noului Fond de gestionare integrată a frontierelor, care va include, la rândul său, un nou instrument: Instrumentul pentru echipamente de control vamal. În ceea ce privește viitorul Fond pentru securitate internă, acesta corespunde din punct de vedere structural actualului instrument pentru cooperare polițienească din cadrul Fondului pentru securitate internă.

Care este suma alocată diferitelor priorități de securitate?

Viitorul Fond pentru securitate internă (FSI) nu propune alocări specifice grupate pe priorități sau pe obiective. Provocările la adresa securității sunt în permanentă evoluție, iar statele membre sunt cele mai în măsură să își identifice propriile nevoi pentru a-și îndeplini prioritățile în materie de securitate. Fiecare stat membru va trebui să vegheze ca prioritățile abordate în programele sale naționale să fie compatibile cu prioritățile Uniunii și să răspundă provocărilor cu care se confruntă aceasta în domeniul securității, , iar Comisia va trebui să confirme acest lucru.

Statelor membre li se va aloca de la bun început, în cadrul programelor lor naționale, 50 % din bugetul total al fondului, respectiv 1,25 miliarde EUR. În urma evaluării la jumătatea perioadei, se va aloca o sumă suplimentară forfetară de 0,25 miliarde EUR, care reprezintă 10 % din finanțarea totală. Restul de 40 % din bugetul total, respectiv 1 miliard EUR, va fi alocat periodic priorităților specifice ale statelor membre. Această flexibilitate va permite statelor membre să utilizeze fondurile disponibile în funcție de nevoile lor reale și să reacționeze rapid la noile provocări în materie de securitate și la eventualele situații de urgență.

Fiecare stat membru va primi la începutul perioadei de programare o sumă forfetară unică de 5 milioane EUR pentru a asigura o masă critică, la care se adaugă o sumă care variază în funcție de o cheie de repartizare ponderată pe baza următoarelor criterii:

  • 45 % invers proporțional cu produsul intern brut;
  • 40 % proporțional cu dimensiunea populației și
  • 15 % proporțional cu dimensiunea teritoriului.

Cum va fi simplificat Fondul pentru securitate internă și cum se va asigura o mai mare flexibilitate a acestuia?

Principalele măsuri de simplificare se referă la alinierea fondului la cadrul unic de reglementare. De exemplu, Comisia intenționează să utilizeze într-o măsură mai mare opțiunile simplificate în materie de costuri, precum sumele forfetare, și să raționalizeze normele orizontale pentru audit și controale.

În ceea ce privește flexibilitatea, viitorul FSI prevede o finanțare mai personalizată și corelată cu necesitățile.

Cum va fi sporită coerența cu alte fonduri?

Securitatea este o chestiune transversală care atinge mai multe domenii de politică. Cu toate că Fondul pentru securitate internă (FSI) va fi instrumentul dedicat al Uniunii în domeniul securității, se va încerca să se asigure o mai mare coerență și eficiență cu alte fonduri ale UE care includ componente de securitate. Ar trebui asigurată complementaritatea în special cu:

  • Fondul pentru azil și migrație și Fondul de gestionare integrată a frontierelor, măsurile de supraveghere a frontierelor, precum detectarea contrabandei cu mărfuri ilegale, explozivi sau precursori, a fluxurilor de migranți ilegali și controalele de securitate la frontierele externe sunt esențiale pentru menținerea securității globale a UE;
  • Fondurile politicii de coeziune, programul Orizont Europa, programul Europa digitală, programul Drepturi și valori și programul Justiție au, fiecare în parte, componente axate pe securitate, reflectate, de exemplu, în stimularea investițiilor în cercetarea în domeniul securității și asigurarea unei protecții adecvate a victimelor infracțiunilor;
  • Fondul Social European+ include, și el, elemente de securitate, în domeniul politicii în materie de droguri, al securității infrastructurilor și spațiilor publice, al securității cibernetice și al prevenirii radicalizării;
  • Programul InvestEU poate juca, de asemenea, un rol esențial în sporirea securității investițiilor în infrastructură în întreaga Uniune și în securitatea sistemelor informatice prin abordarea securității informatice.

Se vor identifica în continuare complementarități cu alte măsuri din afara Uniunii care sunt sprijinite prin intermediul instrumentelor de asistență externă ale UE.

Cum vor fi îmbunătățite monitorizarea și evaluarea?

Comisia va monitoriza direct punerea în aplicare a acțiunilor în cadrul gestiunii directe și indirecte. În cazul gestiunii partajate, fiecare stat membru va înființa un sistem de gestiune și control pentru programul său și va asigura calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare, a datelor și a indicatorilor utilizați. Pentru a facilita începerea rapidă a executării fondului până la 1 ianuarie 2021, va fi posibil să se recurgă și în perioada bugetară următoare la sistemele de gestiune și control existente care funcționează corespunzător.

Evaluarea orientării către performanță este îmbunătățită în mod semnificativ în următoarea perioadă financiară. În plus față de indicatorii de realizare și de rezultat, se propun, totodată, mai mulți indicatori principali de performanță. Statele membre ar trebui să transmită date pentru fiecare program în parte, defalcate pe obiective specifice, de șase ori pe an. Aceste date ar trebui să se refere la costurile operațiunilor și la valorile indicatorilor comuni de realizare și de rezultat.

De asemenea, statele membre vor avea obligația de a trimite un raport anual de performanță, care ar trebui să prezinte informații cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a programelor lor naționale și în realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor urmărite. Din 2 în 2 ani se va organiza o reuniune de revizuire între Comisie și fiecare stat membru pentru a se analiza performanțele fiecărui program. La sfârșitul perioadei, fiecare stat membru va prezenta un raport de performanță final.

De ce este majorat sprijinul financiar acordat Europol?

Rolul și relevanța tuturor agențiilor UE din domeniul securității - Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) - au evoluat în cursul perioadei de finanțare 2014-2020. Europol a devenit deosebit de relevantă prin informațiile operative pe care le furnizează statelor membre, prin faptul că asigură coordonarea diverselor aspecte ale luptei împotriva criminalității organizate și a terorismului și prin acțiunile sale de eliminare a conținutului ilegal cu caracter terorist online. Acest lucru a devenit posibil cu ajutorul noilor structuri create în cadrul Europol, cum ar fi:

  • Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3), care, de exemplu, a colaborat îndeaproape cu unitățile de combatere a criminalității informatice din țările afectate de atacul de tip ransomware WannaCry și a oferit sprijin operațional și a contribuit la coordonarea eforturilor internaționale de atenuare a amenințărilor și de acordare de ajutor victimelor;
  • Centrul european de combatere a terorismului (CECT), care contribuie la asigurarea unui răspuns eficace și coordonat la provocarea pe care o reprezintă terorismul internațional precum cel reprezentat de Da'esh. Centrul face acest lucru furnizând sprijin operațional la cerere, abordând amenințarea reprezentată de luptătorii teroriști străini care se întorc sau facilitând schimbul de informații operative cu privire la finanțarea terorismului;
  • Centrul european privind introducerea ilegală de migranți (EMSC), care a contribuit la sprijinirea investigațiilor statelor membre după ce a fost clar că migranții în situație neregulamentară care au sosit în 2016 erau, în parte, ajutați să intre pe teritoriul UE de rețele organizate special constituite în acest sens, care se îmbogățeau de pe urma suferinței umane.

Europol a jucat, de asemenea, un rol neprețuit în cadrul Grupului operativ Fraternité în zilele și săptămânile care au urmat atacurilor teroriste de la Paris din noiembrie 2015.

Fondurile necesare pentru consolidarea sprijinului financiar pentru Europol nu vor proveni însă direct din resursele Fondului pentru securitate internă (FSI). Agențiile UE care își desfășoară activitatea în domeniul securității beneficiază de o alocare bugetară separată, care urmează să fie prezentată separat.

Vor primi și alte agenții specializate ale UE din domeniul securității un sprijin financiar sporit?

Europol îndeplinește, într-adevăr, un rol esențial, însă și alte agenții, cum ar fi CEPOL și OEDT, sunt la fel de importante atunci când e vorba de alte aspecte ale securității Uniunii.

CEPOL asigură faptul că autoritățile de aplicare a legii din statele membre au formarea profesională necesară pentru a-și îndeplini atribuțiile, iar OEDT are un rol esențial în abordarea provocărilor societale, cum ar fi traficul de droguri și dependența de droguri.

În plus față de suma de 2,5 miliarde EUR alocată din cadrul Fondului pentru securitate internă, urmează să fie prezentat separat bugetul total pentru agențiile din domeniul securității, care va fi majorat până la 1,1 miliarde EUR, reprezentând o creștere cu 29 % față de perioada financiară 2014-2020.

De ce se prevede finanțare pentru dezafectarea nucleară?

Programele UE de asistență pentru dezafectare nucleară (NDAP) urmăresc să sprijine statele membre în procesul de închidere a centralelor nucleare aflate la finalul ciclului lor de viață, menținând, în același timp, un nivel cât mai ridicat de siguranță. Acest lucru contribuie la furnizarea de sprijin substanțial și durabil pentru protecția sănătății lucrătorilor și a publicului larg, prevenind degradarea mediului și asigurând înregistrarea unor progrese reale în domeniul securității și al siguranței nucleare.

Pentru perioada 2021-2027, Uniunea va continua să asigure în acest sens un sprijin financiar strict direcționat:

  • 552 de milioane EUR se alocă Lituaniei pentru sprijinirea dezafectării centralei nucleare de la Ignalina;
  • 118 milioane EUR se alocă Bulgariei și Slovaciei. În cazul Bulgariei, scopul este dezafectarea unităților 1 și 4 ale centralei nucleare de la Kozloduy. În cazul Slovaciei, este vorba de centrala nucleară Bohunice V1;
  • 348 milioane EUR se alocă pentru dezafectarea și gestionarea deșeurilor radioactive ale centrelor de cercetare nucleară ale Comisiei exploatate și/sau deținute de JRC.
  • 160 de milioane EUR se alocă pentru securitatea nucleară generală și pentru garanțiile nucleare.

Informații suplimentare

Comunicat de presă - Bugetul UE: O Europă mai sigură, cu fonduri consolidate pentru securitate, în valoare de 4,8 miliarde EUR

Texte legislative și fișe informative:

Fondul pentru securitate internă

  • Fișă informativă - Bugetul UE pentru viitor: Fondul pentru securitate internă
  • Propunere de regulament de instituire a Fondului pentru securitate internă
  • Anexe la Regulamentul de instituire a Fondului pentru securitate internă

Dezafectarea nucleară

  • Fișă informativă - Bugetul UE pentru viitor: Securitatea nucleară și dezafectarea
  • Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare de la Ignalina din Lituania
  • Propunere de regulament al Consiliului de instituire a unui program financiar dedicat pentru dezafectarea centralelor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive și de abrogare a Regulamentului Consiliului (Euratom)
  • Raport privind evaluarea și punerea în aplicare a programelor UE de asistență pentru dezafectare nucleară din Bulgaria, Slovacia și Lituania

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU)

  • Fișă informativă - Bugetul UE pentru viitor: rescEU - Mecanismul de protecție civilă al Uniunii

Informații suplimentare privind bugetul UE pentru viitor

 

MEMO/18/4128

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar