Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri cu privire la noul program spațial al UE

Bruxelles, 6 iunie 2018

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice.

Industria spațială europeană este una dintre cele mai competitive din lume. Este o industrie în care lucrează peste 231 000 de profesioniști și care generează o valoare adăugată estimată la 53-62 de miliarde EUR. Europa produce o treime din numărul total de sateliți din lume. Potrivit Eurospace, în 2016 industria de producție spațială a raportat vânzări în valoare de 8,2 miliarde EUR. În sectorul producției spațiale din Europa sunt angajate 41 333 de persoane.

Investițiile majore realizate de UE au permis progrese pe care niciun stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur. Galileo și Copernicus au devenit referințe mondiale în domeniul poziționării prin satelit și al observării Pământului. Cu 29 de sateliți aflați în prezent pe orbită și cu peste 30 de sateliți planificați pentru următorii 10-15 ani, UE este, de asemenea, cel mai mare client instituțional al serviciilor de lansare din Europa.

Apariția unor noi jucători pe piață și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale, iar activitățile spațiale ale UE dispun încă de un potențial nevalorificat de a contribui la satisfacerea necesităților noastre politice și de securitate în continuă schimbare. 

Care sunt activitățile cuprinse în noul program spațial al UE?

Programul spațial propus de Comisie pentru perioada 2021-2027 are ca scop să asigure faptul că UE rămâne un lider mondial în domeniul spațiului. El va garanta continuarea investițiilor UE în activități spațiale, va încuraja progresele tehnice și științifice și va sprijini competitivitatea și capacitatea de inovare a sectorului spațial european, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare. De asemenea, programul spațial va exploata posibilitățile tot mai mari oferite de spațiu pentru securitatea europenilor, inclusiv prin valorificarea sinergiilor dintre sectorul civil și cel al apărării.

El va grupa toate activitățile UE legate de spațiu într-un singur regulament, astfel:

  • Sistemele de navigație prin satelit, cu un buget de 9,7 miliarde EUR:

    • Galileo, sistemul propriu de navigație prin satelit al Europei, furnizează informații precise și fiabile de poziționare și de sincronizare pentru automobile autonome și conectate, pentru transportul feroviar, pentru aviație și pentru alte sectoare. Serviciile Galileo se vor îmbunătăți treptat, pe măsură ce sunt lansați mai mulți sateliți, și vor fi puse la dispoziție și alte servicii (de exemplu un serviciu de înaltă precizie).

    • Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) pune la dispoziția utilizatorilor din sectorul aerian, maritim și terestru din aproape întreaga Europă servicii de navigație pentru „siguranța vieții”. „Siguranța vieții” înseamnă că informațiile de poziționare sunt atât de precise încât, de exemplu, o aeronavă poate ateriza în siguranță utilizându-le. Toate serviciile furnizate de EGNOS sunt deja pe deplin operaționale, iar numărul utilizatorilor este în creștere (este deja utilizat de 350 de aeroporturi). Sistemul necesită o întreținere constantă și va fi de asemenea îmbunătățit pentru a furniza servicii de calitate mai bună.

  • Observarea Pământului, cu un buget de 5,8 miliarde EUR:

    • Copernicus, un furnizor principal de date de observare a Pământului la nivel mondial, ajută deja la salvarea de vieți omenești pe mare, ne îmbunătățește reacția la dezastre naturale, cum ar fi cutremurele, uraganele, incendiile forestiere sau inundațiile, și permite fermierilor să își gestioneze mai bine culturile. Copernicus acoperă șase domenii tematice: monitorizarea suprafeței terestre, monitorizarea mediului marin, monitorizarea atmosferei, monitorizarea schimbărilor climatice, gestionarea situațiilor de urgență și securitatea. În perioada 2021-2027, Copernicus va extinde aceste servicii existente pentru a răspunde nevoilor emergente, adăugând noi capacități de observare pentru monitorizarea emisiilor de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, monitorizarea utilizării terenurilor în sprijinul agriculturii, observarea regiunilor polare, precum și în vederea satisfacerii nevoilor în materie de securitate, îmbunătățind detectarea navelor de mici dimensiuni pentru a sprijini supravegherea maritimă și a frontierelor și lupta împotriva traficului ilegal, sau în vederea satisfacerii necesităților UE în domeniul acțiunilor externe.

  • Noi componente de securitate, cu un buget de 500 de milioane EUR:

    • Noua inițiativă de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) va oferi statelor membre și actorilor din domeniul securității din UE un acces garantat la comunicații prin satelit securizate.

    • Inițiativa privind cunoașterea situației spațiale (SSA) va sprijini securitatea și sustenabilitatea pe termen lung a activităților spațiale prin asigurarea protecției împotriva pericolelor spațiale. Proiectul-pilot privind supravegherea spațiului și urmărirea obiectelor va fi dezvoltat în continuare pentru a i se îmbunătăți performanța și autonomia în ceea ce privește prevenirea coliziunilor în spațiu și reintrarea necontrolată a obiectelor în atmosfera terestră. Activitățile complementare vor aborda alte pericole spațiale care amenință infrastructurile critice (condițiile meteorologice spațiale, cometele și asteroizii).

Când vom începe să vedem rezultate concrete ale politicii spațiale a UE? 

Vedem deja rezultate concrete ale acestei politici. Unele dintre exemplele privind modul în care politica spațială europeană furnizează deja sprijin concret sunt:

  • Reacția la dezastrele naturale: în 2017, hărțile Copernicus care ilustrau amploarea și magnitudinea daunelor au ajutat echipele de salvare să facă față incendiilor forestiere (Italia, Spania, Grecia și Portugalia), cutremurelor (Mexic), uraganelor (țările afectate de uraganele Harvey, Irma și Maria) și inundațiilor (Irlanda, Germania), printre altele.

  • Salvarea de vieți omenești pe mare: Copernicus sprijină misiunile în Marea Mediterană ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, ajutând la depistarea navelor nesigure și la salvarea oamenilor. Galileo poate fi utilizat pe toate navele comerciale din întreaga lume, furnizând o precizie sporită și o poziționare mai robustă pentru o navigație mai sigură.

  • Căutare și salvare: un nou serviciu Galileo reduce la mai puțin de 10 minute timpul necesar detectării unei persoane dotate cu o baliză pentru cazuri de urgență, într-o multitudine de locuri, inclusiv pe mare, pe munte sau în deșerturi, precum și în zonele urbane.

  • Monitorizarea deversărilor de petrol: Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) utilizează datele Copernicus pentru a monitoriza deversările de petrol și navele.

  • Aterizarea avioanelor: 350 de aeroporturi din aproape toate țările UE utilizează în prezent EGNOS, ceea ce face ca aterizarea în condiții meteorologice dificile să fie mai sigură, evitându-se astfel întârzierile și redirecționările.

  • Siguranța rutieră: începând cu luna aprilie 2018, Galileo va fi integrat în fiecare nou model de automobil vândut în Europa, venind în sprijinul sistemului eCall de reacție în caz de urgență. Începând din 2019, el va fi integrat în tahografele digitale ale camioanelor, pentru a asigura respectarea normelor privind timpul de conducere și pentru a ameliora siguranța rutieră.

  • Agricultură: dintre fermierii care utilizează navigația prin satelit pentru agricultura de precizie, 80 % sunt utilizatori EGNOS. De asemenea, datele Copernicus sunt utilizate pentru monitorizarea culturilor și pentru prognozele de randament.

  • Protejarea sateliților: în mai 2018, 111 sateliți erau înregistrați în cadrul serviciilor de supraveghere și urmărire spațială (SST) pentru evitarea coliziunilor.

Galileo este deja pe deplin operațional?

Sistemul de navigație Galileo este deja operațional și furnizează informații de poziționare și de sincronizare fiabile și de înaltă precizie. Având acum 22 de sateliți pe orbită, o infrastructură terestră operațională și în urma unor teste ample, „serviciile inițiale” ale Galileo au devenit disponibile în decembrie 2016. Oricine are un dispozitiv care permite utilizarea Galileo poate folosi semnalele acestuia pentru poziționare, navigație și sincronizare. Serviciile inițiale ale Galileo sunt bazate pe semnale de înaltă precizie, cu toate că la început acestea nu vor fi disponibile în permanență. Din acest motiv, în timpul fazei inițiale, primele semnale Galileo vor fi utilizate în combinație cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum GPS. În următorii ani vor fi lansați noi sateliți pentru a lărgi constelația, ceea ce va îmbunătăți treptat disponibilitatea Galileo la nivel mondial. Următoarea lansare, a 4 sateliți, este planificată să aibă loc la 25 iulie, de pe portul spațial european din Kourou (Guyana Franceză). Capacitatea operațională deplină, cu o constelație completă, este preconizată să fie atinsă până în 2020. Disponibilitatea și precizia serviciilor Galileo au fost publicate pe site-ul web al Centrului de servicii GNSS european.

Ce este serviciul public reglementat Galileo? 

Galileo furnizează diferite servicii – unul dintre ele este un serviciu criptat numit „serviciul public reglementat” (PRS), care este conceput pentru aplicații sensibile din punctul de vedere al securității, inclusiv pentru operațiuni militare. El are ca scop să asigure continuitatea serviciului pentru participanții săi, chiar și în cele mai nefavorabile condiții. Prin intermediul serviciului public reglementat, Galileo va sprijini autorități publice precum serviciile de protecție civilă, serviciile de ajutor umanitar, autoritățile vamale, poliția și, dacă statele membre doresc acest lucru, personalul militar. El va furniza un serviciu deosebit de robust și complet criptat pentru utilizatorii guvernamentali în timpul situațiilor de urgență sau de criză de la nivel național, precum atacurile teroriste. Serviciile PRS inițiale au fost lansate în decembrie 2016. Performanța sa se îmbunătățește odată cu acțiunile continue de dare în exploatare a sateliților Galileo și a stațiilor terestre. 

Copernicus este pe deplin operațional? 

Toate serviciile Copernicus sunt deja operaționale, cu date de la șapte sateliți Sentinel ai Copernicus, precum și o serie de misiuni de contribuție ale altor operatori publici și privați. El este deja al treilea furnizor de date de observare a Pământului din lume, ca mărime. 

Datele gratuite, complete și deschise ale Copernicus sunt folosite de mii de utilizatori din sectorul public, din comunitatea științifică și de cercetare, din IMM-uri și din întreprinderi nou-înființate, pentru a crea produse și servicii prin satelit. Aceste întreprinderi creează locuri de muncă de înaltă calificare în Europa. 

Cel de al șaptelea satelit a fost lansat cu succes la 25 aprilie 2018. Până în 2021 vor fi lansați mai mulți sateliți. 

De ce trebuie ca UE să investească în SSA și în GOVSATCOMM? 

Componentele SSA și GOVSATCOM ale programului spațial sunt importante pentru durabilitatea securității și a activităților spațiale ale UE. 

Deșeurile spațiale care orbitează în jurul Pământului amenință integritatea sateliților și continuitatea misiunilor acestora. Numărul deșeurilor spațiale mai mari de 1 cm este estimat la 780 000. Inițiativa „supravegherea și urmărirea spațială” din cadrul SSA monitorizează obiectele spațiale cu ajutorul senzorilor (telescoape, radare și lasere) pentru a detecta riscul de coliziune sau de reintrare în atmosfera terestră. Autoritățile de protecție civilă și operatorii de sateliți sunt informați în consecință pentru a proteja sateliții. Alte pericole spațiale, precum fenomenele meteorologice spațiale extreme datorate activității solare și asteroizii sau cometele (așa-numitele „obiecte din apropierea Pământului”) pot reprezenta o amenințare la adresa infrastructurilor critice și, în consecință, ne pot afecta viața de zi cu zi. Programul spațial propune noi activități complementare pentru monitorizarea acestor fenomene, în scopul creării unei capacități europene autonome în cadrul acestor capacități critice. 

GOVSATCOM este conceput să asigure un serviciu european autonom de comunicare securizată prin satelit, prin punerea în comun a capacităților statelor membre. Serviciile de comunicații prin satelit furnizate de GOVSATCOM vor consolida în mod semnificativ capacitățile operaționale ale autorităților publice:

  • La nivel național, vor ajuta actorii din domeniul securității, precum agenții de poliție de frontieră, forțele polițienești, întreaga comunitate maritimă, misiunile de protecție civilă și serviciile responsabile cu monitorizarea infrastructurilor critice.

  • La nivelul UE, principalii beneficiari vor fi agențiile corespondente ale Uniunii, precum Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), Agenția Europeană de Apărare (AEA) și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA), precum și intervențiile umanitare de la nivel mondial. Capacitățile operațiunilor civile și militare de gestionare a crizelor din UE vor fi consolidate, iar serviciile diplomatice naționale și Serviciul de Acțiune Externă vor putea utiliza legături de comunicare mai securizate cu ambasadele și cu delegațiile noastre din întreaga lume.

Cine este responsabil pentru Programul spațial al UE?

UE finanțează integral, deține și gestionează Copernicus, Galileo și EGNOS. Comisia este gestionarul Programului spațial al UE și are răspunderea globală pentru implementarea acestuia, inclusiv în domeniul securității. Ea stabilește prioritățile și evoluția pe termen lung a programului și supraveghează implementarea acestuia.

În prezent, Comisia a delegat sarcinile de dezvoltare și de implementare a infrastructurii spațiale Agenției Spațiale Europene (ESA), o organizație internațională care desfășoară activități de cercetare, de dezvoltare și de explorare în domeniul spațiului. ESA este responsabilă pentru implementarea infrastructurii Galileo, în timp ce agenția UE cu sediul la Praga (Agenția pentru Sistemul Global de Navigație prin Satelit - GSA) este responsabilă pentru adoptarea Galileo de către piață. De asemenea, ESA gestionează o parte din operațiunile Copernicus, în timp ce anumite operațiuni satelitare ale Copernicus sunt gestionate de Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), iar serviciile Copernicus sunt delegate Agenției Europene de Mediu (AEM), Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA), Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX), Centrului european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), operatorului Mercator Ocean, Centrului Satelitar al UE și Centrului Comun de Cercetare al Comisiei.

Noul program spațial al UE propune modalități raționalizate și simplificate de cooperare între toți actorii instituționali, fără a modifica în mod fundamental echilibrul responsabilităților dintre toți actorii implicați. Toate programele spațiale existente vor fi grupate într-un singur program spațial al UE cu componente diferite. Cei trei actori principali – Comisia Europeană, Agenția Spațială Europeană (ESA) și viitoarea Agenție a UE pentru Programul spațial (în prezent Agenția pentru Sistemul Global de Navigație prin Satelit European) - vor avea roluri clar definite.

Comisia va coordona și va supraveghea diferitele componente, va defini obiectivele la nivel înalt (buget, securitate și calendar) și evoluția pe termen lung a programului și va fi responsabilă cu adoptarea activităților de reglementare.

ESA, dată fiind expertiza sa inegalabilă, va rămâne principalul partener și va fi responsabilă cu:

  • Copernicus: dezvoltarea, proiectarea și construirea infrastructurii spațiale a Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective;

  • Galileo și EGNOS: evoluția sistemelor, dezvoltarea segmentului terestru și proiectarea și dezvoltarea de sateliți;

  • toate componentele Programului spațial care au activități de cercetare și dezvoltare în domeniile sale de expertiză.

Agenția UE pentru Programul spațial va fi responsabilă cu:

  • Galileo/EGNOS: gestionarea exploatării și a întreținerii segmentului terestru; comunicare, promovare și adoptarea de către piață;

  • acreditarea de securitate de către consiliul de acreditare de securitate (CAS) pentru toate componentele Programului spațial;

  • posibilitatea de a realiza acțiuni de dezvoltare a pieței și de coordonare a utilizatorilor pentru toate componentele Programului spațial.

Sunt datele spațiale disponibile în mod gratuit? Cum pot fi accesate? 

Copernicus oferă un acces gratuit, complet și deschis la toate datele și serviciile prin intermediului site-ului web Copernicus și al platformelor de date dedicate. Numărul utilizatorilor Copernicus a înregistrat o creștere fără precedent: peste 150 000 de utilizatori înregistrați (în 2015, numărul utilizatorilor înregistrați era de 7 870!). Începând din iunie 2018, utilizatorii Copernicus – cetățeni, autorități publice și întreprinderi – vor beneficia de servicii noi de acces la date și informații (DIAS), astfel încât să poată utiliza direct datele într-un mediu de cloud computing, să își poată configura serviciile și să poată inova pe baza acestor date, creând noi servicii și aplicații. Utilizatorii vor putea, de asemenea, să prelucreze și să stocheze datele în condiții comerciale. Scopul activității DIAS este să prevină descărcările costisitoare și inutile de date și să creeze comunități de utilizatori. 

Atât Galileo, cât și EGNOS furnizează semnale care sunt extrem de utile pentru cetățenii europeni. Semnalul Galileo este gratuit și permite utilizatorilor să beneficieze de serviciile Galileo pentru poziționare, navigație și sincronizare; el poate fi utilizat de chipseturile compatibile cu Galileo din telefoanele inteligente sau din sistemele de navigație instalate la bordul automobilelor. Semnalul EGNOS este de asemenea gratuit și poate fi utilizat pentru aterizarea în siguranță a aeronavelor sau pentru agricultura de precizie. 

Care este gradul de adoptare de către piață a activităților spațiale ale UE?

Adoptarea de către piață a Galileo a fost un mare succes (a se vedea, de asemenea, fișa informativă). În prezent, 95 % din piața mondială produce chipseturi compatibile cu Galileo, utilizate în principal în sectorul autovehiculelor, al bunurilor de consum, al telecomunicațiilor, al agriculturii și al cadastrului. Toate modelele recente ale celor mai mari mărci de telefoane inteligente sunt compatibile cu Galileo. În agricultură, aproape 80 % din fermieri beneficiază de precizia sporită a navigației prin satelit EGNOS pentru agricultura de precizie. 

Datele Copernicus sunt utilizate în multe produse și servicii. De exemplu:

  • Pescuit: Proiectul Asimuth ajută crescătorii de pești și de midii să își optimizeze calendarele de recoltare pentru a reduce cu cel puțin 12,5 % pierderile cauzate de înflorirea algelor.

  • Sănătate: HappySun ajută la prevenirea arsurilor solare, cu ajutorul unei aplicații care oferă prognoze ale radiațiilor UV și sfaturi personalizate de protecție solară pe baza localizării și tipului de piele al utilizatorului.

  • Producția de vin: Terranis a dezvoltat o aplicație care furnizează informații în săptămânile dinaintea perioadei de recoltă, astfel încât producătorii de vin să își poată adapta metodele de cultivare.

Ce măsuri sunt prevăzute pentru a promova sectorul spațial european?

Sprijinind adoptarea de către utilizatori și dezvoltarea pieței pentru componentele Programului spațial, Comisia va încuraja în același timp cererea și oferta de inovare din cadrul sectorului spațial. UE va îmbunătăți accesul la finanțarea de risc pentru întreprinderile nou-înființate cu potențial de creștere din domeniul spațiului și va studia posibilitatea creării unui fond de investiții pentru spațiu al UE prin programul InvestEU. Comisia va facilita crearea de parteneriate pentru inovare în domeniul spațiului, pentru a dezvolta și, ulterior, a achiziționa produse, servicii sau infrastructuri inovatoare.

În plus, programul va sprijini competențele necesare pentru sectorul spațiului prin promovarea educației și a formării și va susține acțiunile transversale care pot contribui la depășirea obstacolelor din calea inovării, precum facilitarea accesului la instalații de testare și de prelucrare pentru întreprinderile nou-înființate sau promovarea certificării și a standardizării. De asemenea, la nivel european, regional și național va fi sprijinit un ecosistem favorabil afacerilor și inovării prin crearea de platforme spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și sectorul utilizatorilor.

Aceste acțiuni vor fi desfășurate în sinergie cu activitățile de cercetare spațială care urmează să fie finanțate în cadrul programului Orizont Europa.

În ce mod sprijină UE dezvoltarea de lansatoare europene de vehicule spațiale?

După cum s-a anunțat în Strategia spațială pentru Europa, Comisia va agrega nevoile de servicii de lansare ale programelor UE și va acționa ca un client inteligent al unor soluții europene de lansare fiabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor, pe baza unor acțiuni demarate în actuala perioadă bugetară.

Este esențial ca Europa să dispună în continuare de infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile. În plus față de măsurile luate de statele membre și de ESA, Comisia va avea în vedere modalități de sprijinire a acestor infrastructuri în domeniile sale de competență, în special atunci când este vorba de adaptarea infrastructurilor terestre legate de accesul la spațiu.

În viitor, Ariane 6 și Vega C vor înlocui treptat flota actuală, preconizându-se o reducere substanțială a costurilor de acces la spațiu.

UE va continua de asemenea să sprijine eforturile de cercetare și de inovare, mai ales pentru a asigura capacitatea Europei de a reacționa și de a anticipa schimbările perturbatoare precum accesul cu costuri reduse la spațiu pentru sateliții de mici dimensiuni, producția avansată și conceptele radical inovatoare cum ar fi reparația pe orbită, capacitatea de reutilizare și lansatoarele de mici dimensiuni. Comisia a anunțat deja un premiu de stimulare în valoare de 10 milioane EUR pentru „lansarea cu costuri reduse în spațiu”, sub egida Consiliului european al inovării din cadrul Orizont 2020. Provocarea este de a găsi o soluție viabilă din punct de vedere comercial pentru lansarea specială cu costuri reduse a sateliților ușori și pentru optimizarea autonomiei tehnologice a Europei.

Informații suplimentare:

Noul program spațial al UE: Comunicat de presă

Texte juridice și fișe informative:

  • Propunere de regulament

  • Evaluarea impactului

  • Rezumat

  • Fișă informativă: politica și activitățile în domeniul spațiului dincolo de 2020 

Strategia spațială pentru Europa

Mai multe informații privind bugetul UE pentru viitor pot fi găsite aici

 

  •  

MEMO/18/4023

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar