Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri privind noul Fond social și noul Fond de ajustare la globalizare pentru perioada 2021-2027

Bruxelles, 30 mai 2018

Fondul social european+ (FSE+)

IP/18/3923

Care sunt elementele noi ale Regulamentului FSE+?

În ultimii 60 de ani, Fondul social european a fost principalul instrument financiar al UE pentru investiții în capitalul uman, favorizând obținerea unor locuri de muncă mai bune și garantând oportunități de angajare mai echitabile pentru toți cetățenii UE.

În același spirit ca cel al Fondului social european, Fondul social european+ va fi principalul instrument financiar al investițiilor în capitalul uman și un factor esențial pentru consolidarea coeziunii sociale, îmbunătățirea echității sociale și pentru creșterea competitivității în întreaga Europă. În viitor, prioritățile Fondului social european+ vor fi și mai strâns aliniate la recomandările și analizele de țară furnizate în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor și vor fi orientate către transpunerea în practică a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale.

Regulamentul FSE+ este rezultatul unei fuziuni între Fondul social european (FSE), Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD), Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și Programul UE în domeniul sănătății. Acesta este un pas important în direcția raționalizării și simplificării normelor existente în cadrul diferitelor fonduri și va favoriza creșterea sinergiilor dintre diferitele componente ale fondului pentru a asigura un impact îmbunătățit al acțiunilor.

Cum va fi viitorul buget alocat FSE+ în comparație cu actualul buget?

Pentru perioada 2021-2027, Comisia propune alocarea pentru FSE+ a sumei de 101,2 miliarde EUR din bugetul UE, în prețuri curente. Prin urmare, ponderea Fondului social european plus în ansamblul bugetului politicii de coeziune ar crește de la nivelul actual de 23 % din fondurile structurale la 27 % din acestea.

Care este finanțarea alocată fiecăreia dintre componente FSE+?

Cifra globală de 101,2 miliarde EUR include 100 de miliarde EUR pentru FSE+ în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Un procent de cel puțin 25 % din această sumă va fi alocat pentru promovarea incluziunii sociale, iar un procent de cel puțin 4 % va fi alocat pentru combaterea lipsurilor materiale în scopul de a pune în practică prioritățile și activitățile incluse în actualul FEAD. În plus, statele membre cu o rată a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program de educație sau formare (NEET) peste media Uniunii în 2019 vor avea obligația de a aloca cel puțin 10 % din componenta de gestionare comună a finanțărilor din FSE+ pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Restul de 1,2 miliarde EUR sunt gestionate in/direct: componenta ocuparea forței de muncă și inovare socială cu un buget de 761 de milioane EUR și componenta sănătate cu un buget de 413 milioane EUR. Aceste două componente vor permite testarea unor soluții inovatoare printr-o abordare transfrontalieră, de exemplu pentru a încuraja mobilitatea forței de muncă în Europa și pentru a ajuta statele membre să construiască sistemele de sănătate ale viitorului.

Care sunt obiectivele FSE+?

Principalul obiectiv al FSE+ este de a contribui la realizarea unei Europe mai sociale și la punerea în practică a Pilonului european al drepturilor sociale, precum și de a contribui la o convergență economică și socială ascendentă în întreaga Europă. Finanțarea FSE + va sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă, astfel cum sunt definite în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor și va contribui la realizarea obiectivului global de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii după 2020 (obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU), precum asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății umane. Inițiativa va ajuta la îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă, la creșterea nivelului de trai, la facilitarea mobilității forței de muncă și la creșterea coeziunii economice, sociale și teritoriale, astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Carta drepturilor fundamentale a UE.

FSE+ va investi în 3 domenii principale: (1) educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții; (2) eficacitatea piețelor forței de muncă și accesul egal la locuri de muncă de calitate; (3) incluziunea socială, sănătatea și combaterea sărăciei.

Cum va sprijini FSE+ implementarea Pilonului european al drepturilor sociale?

Regulamentul FSE+ creează o punte directă între obiectivele FSE+ și cele trei capitole ale pilonului: 1) egalitate de șanse și acces la piața muncii (inclusiv la sistemele de educație și formare de calitate și care favorizează incluziunea), 2) condiții de lucru echitabile și 3) protecție și incluziune socială. Programele FSE+ vor trebui să reflecte aceste priorități în conformitate cu principiile pilonului. Prioritățile specifice fiecărei țări vor fi discutate în lumina recomandărilor și a analizei furnizate în cadrul Semestrului european de coordonare a politicilor. Definirea unor astfel de priorități ar trebui efectuată într-un mod care să favorizeze incluziunea, întrucât propunerea referitoare la FSE+ urmărește să consolideze parteneriatele. Fondul va promova implicarea tuturor actorilor de-a lungul diferitelor etape ale punerii sale în aplicare, inclusiv autoritățile publice, partenerii economici și sociali, organismele relevante care reprezintă societatea civilă și organismele responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării. Se preconizează că statele membre vor aloca o proporție adecvată din resursele FSE+ fiecărui program pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile.

Cum va fi consolidată legătura dintre FSE+ și procesul semestrului european?

Propunerea Comisiei stabilește între semestrul european și investițiile din FSE+ o legătură și mai directă decât legătura existentă în cadrul actualului Fond social european. Recomandările specifice fiecărei țări adoptate în contextul semestrului european, precum și alte provocări politice majore identificate în comun de către Comisie și statele membre, vor reprezenta punctele de plecare ale programării FSE+, iar statele membre vor trebui să aloce suficiente resurse din FSE+ pentru a aborda aceste provocări și recomandări.

Vor exista două runde de definire a priorităților pentru a asigura o bună aliniere a investițiilor la provocările politice specifice fiecărei țări: statele membre vor face aceste alocări la începutul perioadei de programare și încă o dată în contextul evaluării la jumătatea perioadei a programelor operaționale. Monitorizarea va avea loc în cadrul ciclului anual al semestrului european.

Cum va permite FSE+ simplificarea gestionării și a plății fondurilor?

O noutate majoră va fi simplificarea declarării și a raportării costurilor de către autoritățile naționale FSE și de către responsabilii cu implementarea proiectelor. Pentru a aborda necesitatea simplificării și a pune accentul pe obținerea rezultatelor, Regulamentul FSE+ va extinde substanțial utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri pentru rambursarea statelor membre pe baza unor sume forfetare sau a unor costuri standard convenite în prealabil cu statele membre. În cazul în care, pentru anumite autorități naționale, este dificilă stabilirea unui preț mediu, spre exemplu în contextul unui nou program de formare, Comisia va propune, la rândul său, un preț mediu pentru anumite măsuri standard, cum ar fi formarea, pe baza datelor primite de la toate statele membre, ținând seama totodată de contextele naționale. Comisia va rambursa fiecărui stat membru o anumită sumă, după finalizarea cu succes a unei măsuri de formare.
În plus, Regulamentul FSE+ permite, de asemenea, utilizarea noii opțiuni de rambursare a statelor membre pe baza obținerii rezultatelor sau a îndeplinirii condițiilor.

De asemenea, cerințele de monitorizare și de raportare vor fi reduse în mod semnificativ, iar cerințele privind colectarea datelor vor fi simplificate.

Cum va fi asigurat în cadrul FSE+ sprijinul pentru grupurile defavorizate și pentru persoanele cele mai defavorizate?

În conformitate cu normele propuse, un procent de cel puțin 25 % din FSE+ va fi alocat pentru promovarea incluziunii sociale. Grupurile defavorizate, cum ar fi persoanele inactive sau șomerii de lungă durată, copiii, comunitățile marginalizate, precum romii, persoanele cele mai defavorizate și resortisanții țărilor terțe, sunt identificate în mod specific în cadrul componentei de politică de incluziune a FSE+.

FSE+ va integra sprijinul pentru persoanele cele mai defavorizate, implementat în prezent prin Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), cu ajutoare alimentare, asistență materială de bază și măsuri de însoțire. La nivelul Uniunii, un procent de cel puțin 4 % din resursele componentei FSE+ care face obiectul gestiunii partajate ar trebui să sprijine persoanele cele mai defavorizate.

Proiectele din cadrul FEAD și FSE sunt adesea gestionate separat în cadrul de reglementare actual, iar cerințele proiectelor diferă. Cu toate acestea, potrivit elementelor de probă existente, fuzionarea celor două fonduri ar permite o abordare politică mai strategică, prin consolidarea legăturii dintre asistența materială (sprijinită de FEAD), pe de o parte, și asistența socială cuprinzătoare și activarea profesională (sprijinite de FSE), pe de altă parte. Necesitatea unei mai bune coordonări între proiectele FEAD și FSE a fost subliniată chiar de părțile interesate din cadrul FEAD.

Trebuie subliniat că fuziunea nu va afecta normele aplicabile pentru accesarea sprijinului de către persoanele cele mai defavorizate. Componenta FEAD va continua să beneficieze de norme mai simple, pentru a garanta faptul că fondul rămâne accesibil unei game și mai largi de beneficiari, îndeosebi organizațiilor neguvernamentale mici.

Va fi menținut sprijinul specific pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în cadrul FSE+?

Propunerea Comisiei se bazează pe rezultatele Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în perioada de programare 2014-2020, principalul instrument financiar care contribuie la implementarea Garanției pentru tineret. Din 2013 până în prezent, aproximativ 18 milioane de tineri s-au înscris în cadrul acestei inițiative, iar 11 milioane au primit o ofertă de muncă, de participare la un program de educație continuă, de formare sau de ucenicie. În prezent, numărul de tineri șomeri a scăzut cu 2,2 milioane, iar cel al tinerilor care nu sunt încadrați în muncă sau în sistemul de învățământ sau de formare profesională s-a redus cu 1,4 milioane.

Pentru a oferi în continuare tinerilor oportunități de integrare pe piața muncii, prezenta propunere a Comisiei vizează să garanteze că statele membre care se confruntă cu o rată ridicată a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) vor fi obligate să aloce cel puțin 10 % din resursele FSE+ pentru acțiuni destinate tinerilor. Acestea pot fi acțiuni specifice efectuate în scopul de a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în special în contextul introducerii sistemelor naționale de Garanție pentru tineret. Acest lucru simplifică unele dintre cerințele de programare cu scopul de a facilita implementarea pe teren atât pentru autorități, cât și pentru beneficiari. În plus, toate statele membre vor putea programa finanțări suplimentare pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în cazul în care acest lucru este considerat o provocare în contextul semestrului european și al recomandărilor specifice pentru fiecare țară.

Ce rol va juca FSE+ în integrarea resortisanților țărilor terțe?

Comisia se angajează să sprijine eforturile depuse de statele membre pentru integrarea pe termen lung a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor. FSE+ va sprijini integrarea pe termen mai lung a acestor resortisanți ai țărilor terțe prin măsuri de reducere a sărăciei, de promovare a incluziunii sociale și a sănătății, precum și de combatere a discriminării și a inegalităților. FSE+ va desfășura aceste acțiuni în complementaritate cu Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), care va acoperi nevoile pe termen scurt.

Începând cu 2014, numărul resortisanților din țări terțe care au migrat către UE a crescut, în special numărul de refugiați.[1] S-a constatat că, în comparație cu cetățenii UE, migranții se confruntă cu dificultăți considerabile în ceea ce privește integrarea pe piața muncii. Prin urmare, sunt necesare mai multe investiții pentru integrarea migranților. În calitate de instrument principal al Uniunii pentru investițiile în capitalul uman, indiferent de naționalitatea sau de statutul privind cetățenia al persoanelor în cauză, FSE+ reprezintă instrumentul adecvat pentru a răspunde acestei necesități.

Propunerea de regulament include un obiectiv specific privind integrarea resortisanților țărilor terțe, precum și un indicator de monitorizare.

Care este impactul recentului Regulament privind dispozițiile comune asupra FSE+?

Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) stabilește un cadru pentru majoritatea fondurilor cu gestiune partajată, inclusiv pentru FSE+.

Modificările normelor în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune care vor avea un efect pozitiv asupra FSE+ sunt următoarele:

  • O flexibilitate sporită de-a lungul perioadei celor șapte ani va fi prevăzută până în 2025. Alocările pentru ultimii 2 ani se vor face pe baza unei evaluări la jumătatea perioadei. Conținutul programelor va fi mai simplu și mai strategic, de exemplu prin intermediul unui model comun de program pentru FSE+, pentru Fondul european de dezvoltare regională și pentru Fondul de coeziune;
  • Continuarea transmiterii electronice a datelor, care s-a dovedit a reduce în mod semnificativ sarcina administrativă;
  • Sarcinile și responsabilitățile diferitelor organisme din sistemul de gestiune și control sunt stabilite în mod mai clar;
  • Sarcina administrativă este redusă prin scăderea semnificativă a numărului de controale și audituri, menținând, în același timp, măsuri pentru a preveni posibila utilizare abuzivă a fondurilor.

Cum va interacționa FSE+ cu alte instrumente ale UE care investesc în capitalul uman?

Pentru punerea în practică a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ își va uni eforturile cu alte fonduri relevante în cadrul rubricilor Coeziune și Valori ale Cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027. Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune vor continua să sprijine infrastructura socială, iar Erasmus + va contribui, de asemenea, la sprijinirea competențelor, a perfecționării și a competențelor digitale. Corpul european de solidaritate va continua să investească în dezvoltarea personală și a competențelor persoanelor oferind oportunități profesionale și de voluntariat.

În plus, punerea în practică a Pilonului european al drepturilor sociale va fi sprijinită de o serie de instrumente și programe de la alte rubrici, cum ar fi Orizont Europa, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală sau Fondul pentru azil și migrație, care se adaugă la eforturile depuse în cadrul FSE+. FSE+ va funcționa, de asemenea, în complementaritate cu alte instrumente ale UE care oferă sprijin pentru continuarea reformelor, în special cu Programul de sprijin pentru reforme.

Fondul de investiții simplificat InvestEU prevede o finanțare în valoare de 15,2 miliarde EUR, din care 4 miliarde EUR pentru investiții sociale și dezvoltarea competențelor în cadrul unei secțiuni speciale consacrate microîntreprinderilor și întreprinderilor sociale ale persoanelor dezavantajate. Acesta va înlocui actuala axă „microfinanțare și antreprenoriat social” din cadrul Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI).

În fine, FSE+ și Fondul european de ajustare la globalizare vor continua să se completeze reciproc, dat fiind faptul că FSE+ va continua să sprijine măsuri preventive și anticipative, în timp ce FEG va rămâne un Fond de reacție de urgență din afara CFM, utilizat în eventualitatea unor restructurări semnificative.

Cum va sprijini FSE+ investițiile în domeniul sănătății?

Programul UE în domeniul sănătății va fi integrat în FSE+, iar prioritățile sale vor fi în conformitate cu principiul politicilor de sănătate publică din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale.

Deja în prezent, Programul UE în domeniul sănătății contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din statele membre, facilitează accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii Uniunii, sprijină legislația UE în domeniul sănătății și susține cooperarea transfrontalieră. De exemplu, în cadrul Programului din domeniul sănătății, au fost înființate 24 de Rețele europene de referință, care sprijină între 27 și 36 de milioane de persoane cu boli rare.

Prin reducerea inegalităților în materie de sănătate în interiorul și între statele membre, prin protejarea cetățenilor de amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății și prin sprijinirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, componenta sănătate va spori reziliența și mobilitatea cetățenilor și va contribui la consolidarea unui mod de viață sănătos, completând astfel acțiunile din cadrul FSE+.

Care sunt principalele obiective ale componentei sănătate?

Obiectivul componentei de sănătate a programului FSE+ este sprijinirea și completarea eforturilor depuse de statele membre pentru realizarea următoarelor obiective operaționale:

  • consolidarea nivelului de pregătire și a reacției la situații de criză, cât și a gestionării acestor situații în UE, pentru a proteja cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății;
  • creșterea autonomiei sistemelor de sănătate prin investiții în acțiuni de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, prin sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire; dezvoltarea unui sistem durabil de informare în materie de sănătate în UE și sprijinirea proceselor naționale de reformă pentru a îmbunătăți eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate;
  • sprijinirea legislației UE privind sănătatea în domeniile: medicamentelor, dispozitivelor medicale, evaluării tehnologiilor medicale, substanțelor de origine umană, tutunului, asistenței medicale transfrontaliere și sprijinului acordat comitetelor științifice ale Comisiei privind „siguranța consumatorilor” și „riscurile asupra sănătății, mediului și riscurile emergente”;
  • sprijinirea lucrărilor integrate pentru realizarea Rețelelor europene de referință (RER); dezvoltarea cooperării în materie de evaluare a tehnologiei medicale (ETM) în cadrul pregătirii unor noi norme armonizate și punerea în aplicare a celor mai bune practici de sprijinire a inovării structurale, în special în domeniul sănătății publice.

Care sunt obiectivele Fondului european de ajustare la globalizare după 2020?

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie concretă a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă. De la lansarea sa în 2007, fondul a mobilizat 611 milioane EUR pentru a sprijini un număr de 147 000 de lucrători și de tineri care nu sunt încadrați în muncă, învățământ sau formare profesională (NEET). Finanțarea din Fondul european de ajustare la globalizare are drept scop îmbunătățirea competențelor și a capacității de inserție profesională a acestor lucrători și facilitarea perfecționării generale a forței de muncă europene, pentru a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă și a ajuta lucrătorii concediați să găsească un alt loc de muncă.

Care sunt noutățile pentru FEG în următorul buget al UE?

În prezent, cazurile de concedieri sunt eligibile pentru sprijin din partea FEG numai atunci când sunt cauzate de schimbările survenite în structura comerțului mondial sau de efectele crizei financiare și economice. În conformitate cu propunerea Comisiei pentru următorul buget al UE, o gamă mai largă de evenimente semnificative de restructurare vor fi eligibile pentru finanțare. Acest lucru ar permite fondului să fie suficient de flexibil pentru a răspunde provocărilor economice actuale sau viitoare, cum ar fi automatizarea și digitalizarea, și pentru a deveni mai favorabil incluziunii.

De asemenea, Comisia propune reducerea de la 500 la 250 a pragului numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru ca un caz să fie eligibil. În multe regiuni, nu există întreprinderi foarte mari, dar măsurile de restructurare care implică un număr mai mic de disponibilizări au un impact extrem de important în aceste regiuni.

În fine, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60 %, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În anumite situații, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.

Care este finanțarea alocată Fondului european de ajustare la globalizare?

Fondul european de ajustare la globalizare va rămâne unul dintre instrumentele speciale care permit Uniunii să reacționeze la situații neprevăzute. Prin urmare, acesta nu face obiectul plafoanelor bugetare din cadrul financiar multianual. Suma maximă care ar putea fi folosită de către FEG pentru perioada 2021-2027 este de aproximativ 1,6 miliarde EUR (în prețuri curente), adică de 225 de milioane EUR în medie pe an, în comparație cu 170 de milioane EUR pe an în prezent.

 

[1] Conform Eurostat, între 2015 și 2017, aproximativ 3,1 milioane de resortisanți din țări terțe au solicitat azil în Uniunea Europeană (prima cerere), dintre care 1,4 milioane (45 %) au primit protecție internațională. Această statistică nu include minorii neînsoțiți. Sursă: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Asylum_statistics

 

 

MEMO/18/3922

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar