Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020: Întrebări și răspunsuri

Strasbourg, 29 mai 2018

Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020: Întrebări și răspunsuri

A se vedea IP/18/3885

  1. O politică de coeziune modernizată, pentru toate regiunile

Comisia propune modernizarea politicii de coeziune. Obiectivul este stimularea convergenței economice și sociale, sprijinind, în același timp, regiunile să valorifice pe deplin globalizarea și înzestrându-le cu instrumente adecvate pentru o creștere solidă și durabilă. Toate regiunile rămân eligibile pentru finanțare prin politica de coeziune, pe baza a trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, în tranziție și mai dezvoltate.

Care sunt noile priorități de investiții din cadrul politicii de coeziune?

Din 11 „obiective tematice” în perioada 2014-2020, noua politică de coeziune își va concentra de acum resursele pe 5 obiective de politică, pentru care UE este cea mai în măsură să asigure rezultate:

1) o Europă mai inteligentă prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii

2) o Europă mai ecologică, fără emisii de carbon, care implementează Acordul de la Paris și investește în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice;

3) o Europă mai conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;

4) o Europă mai socială, care concretizează obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale și sprijină ocuparea forței de muncă,educația, competențele, incluziunea socială la standarde ridicate de calitate și accesul egal la asistență medicală;

5) o Europă mai apropiată de cetățeni, care sprijină strategiile de dezvoltare la nivel local și dezvoltarea urbană durabilă în întreaga UE

Cea mai mare parte a investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune se vor axa pe primele două obiective: o Europă mai inteligentă și o Europă mai ecologică. Statele membre vor investi între 65 % și 85 % din alocările lor din cadrul celor două fonduri pentru aceste priorități, în funcție de prosperitatea lor relativă.

„Concentrarea tematică”, adică repartizarea resurselor pe obiective de politică, nu va mai avea loc la nivel regional, ci la nivel național. Acest lucru va permite o mai mare flexibilitate în conceperea programelor finanțate din fondurile UE pentru a le adapta mai bine la nevoile regionale specifice.

În conformitate cu angajamentul Comisiei, prezentat în propunerea sa pentru următorul buget pe termen lung al UE, investițiile Fondului european de dezvoltare regională și ale Fondului de coeziune ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului bugetar de alocare a cel puțin 25 % din cheltuieli pentru combaterea schimbărilor climatice. Performanțele programelor politicii de coeziune în direcția îndeplinirii acestui obiectiv vor fi monitorizate.

Cum vor fi alocate fondurile?

Noua metodă de alocare a fondurilor se bazează pe formula „Berlin”, adoptată de către Consiliul European în 1999, care implică diferite metode de calcul pentru cele trei categorii de regiuni (regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni în tranziție și regiuni mai dezvoltate).

Această metodologie ia în considerare decalajul dintre regiuni, PIB-ul pe cap de locuitor și media UE, pentru a reflecta prosperitatea regională. Ea include, de asemenea, provocările sociale, economice și teritoriale, cum ar fi șomajul, densitatea scăzută a populației și, pentru regiunile mai dezvoltate, nivelurile de educație. Metoda a fost deja modificată în perioade de programare succesive pentru a reflecta evoluția coeziunii economice și sociale în Europa.

Astăzi, Comisia propune o modificare a metodei, pentru a reflecta modul în care au evoluat disparitățile în ultimii ani, pentru a menține concentrarea resurselor către regiunile care trebuie cel mai mult să evolueze pentru a ține pasul cu restul UE și pentru a asigura un tratament echitabil pentru toți.

Prin urmare, sistemul de alocare al politicii de coeziune este ușor modificat pentru a concentra și mai mult resursele în statele membre mai puțin dezvoltate și pentru a oferi un sprijin financiar mai mare pentru regiunile care se confruntă cu tranziția industrială. Alocarea are încă loc în principal în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor, însă include, de asemenea, noi criterii pentru toate categoriile de regiuni - șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților - pentru a reflecta mai bine situația socioeconomică din teren. În cele din urmă, Comisia propune o „plasă de siguranță” pentru a se evita modificările prea abrupte ale sumelor alocate statelor membre.

În ceea ce privește Fondul de coeziune, metoda este neschimbată: statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este sub 90 % din media UE vor beneficia de Fondul de coeziune.

  1. Un cadru mai simplu și mai flexibil pentru politica de coeziune

Simplificarea a fost principiul director al Comisiei la pregătirea noilor norme privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Încă de la începutul mandatului său, în 2015, Comisia Juncker a însărcinat un grup la nivel înalt de experți independenți cu prezentarea unor propuneri concrete de simplificare a accesului la fondurile UE și a utilizării acestora, inclusiv în pregătirea cadrului pentru perioada de după 2020.

Necesitatea unor norme mai puțin numeroase, mai concise și mai clare a fost subliniată și în documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE, publicat de Comisie în iunie 2017 și confirmat de către cetățenii UE într-o consultare publică efectuată în ianuarie 2018 – 80 % dintre respondenți solicită să se reducă complexitatea normelor și să se reducă birocrația pentru beneficiarii fondurilor UE.

În ceea ce privește flexibilitatea, în contextul crizei migrației și a refugiaților din 2015, dar și al catastrofelor naturale tot mai frecvente, a devenit evident că reglementarea politicii de coeziune ar trebui să permită reacții mai rapide și mai eficiente în cazul evenimentelor neprevăzute.

De ce un singur set de norme pentru șapte fonduri diferite?

Fragmentarea normelor care reglementează diferitele fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiunea partajată”) a făcut ca activitatea autorităților care gestionează programele să fie complicată și a descurajat întreprinderile și antreprenorii să solicite diferite surse de finanțare din partea UE.

Comisia propune acum un set unic de norme pentru 7 fonduri UE implementate în gestiune partajată: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul pentru frontiere externe și vize.

Vor fi elaborate reglementări specifice care vor adăuga anumite dispoziții necesare pentru a ține cont de particularitățile fiecărui fond, de diferitele lor justificări, de grupurile lor țintă și de metodele de implementare.

Acest set unic de norme va face lucrurile mai ușoare, atât pentru administratorii de programe, cât și pentru beneficiari. El va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu dintre Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european+ în contextul planurilor integrate de dezvoltare urbană, pentru regenerarea zonelor urbane defavorizate.

Fondul pentru azil și migrație, precum și fondurile politicii de coeziune, pot finanța strategiile locale de integrare pentru migranți și solicitanții de azil. În timp ce Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt la sosire (primirea și asistența medicală, de exemplu), fondurile politicii de coeziune ar putea sprijini integrarea socială și profesională pe termen lung.

În plus, noile dispoziții permit, de asemenea, simplificarea sinergiilor cu alte instrumente din setul UE de instrumente bugetare, cum ar fi politica agricolă comună, programul de inovare Orizont Europa, instrumentul UE pentru mobilitatea în scop educațional Erasmus+ și LIFE, programul pentru mediu și politici climatice.

Cum veți face viața micilor întreprinderi care beneficiază de fonduri UE mai ușoară?

Prin mai multe „opțiuni simplificate în materie de costuri” disponibile. Acest lucru înseamnă că beneficiarii nu vor mai trebui să trimită fiecare factură sau fișă de plată, ci pot utiliza estimări, cum ar fi ratele forfetare sau prețurile fixe, pentru anumite categorii de costuri sau de personal și alte cheltuieli profesionale, precum cele cu asigurările și chiriile. De asemenea, ele pot fi rambursate pe baza rezultatelor obținute.

În ce mod sunt simplificate procedurile de audit și control?

1) La începutul perioadei de programare, nu va fi necesară repetarea procedurii de durată de desemnare a autorităților responsabile cu implementarea programelor politicii de coeziune cum s-a procedat pentru perioada 2014-2020. Statele membre pot extinde sistemul actual de punere implementare.

2) Pentru programele al căror sistem de gestionare și control funcționează bine și care au un istoric pozitiv (adică o rată de eroare scăzută), Comisia propune să se bazeze mai degrabă pe procedurile naționale de control în vigoare.

3) Se extinde principiul auditului unic. Acest lucru înseamnă că beneficiarii de fonduri, cum ar fi întreprinderile mici și antreprenorii, ar trebui să fie supuși numai unei singure verificări, în locul unei multitudini de audituri, uneori necoordonate în totalitate.

Cu mai puține controale, cum se va asigura regularitatea cheltuielilor?

Propunerea Comisiei privind viitoarele norme privind politica de coeziune are ca scop realizarea unui echilibru între responsabilitate, simplificare și performanță. Chiar și cu proceduri mai puțin stricte, Comisia va continua să aibă norme foarte stricte pentru buna gestionare a fondurilor UE.

Autoritățile naționale vor trebui să își stabilească propriile strategii de audit. În plus, va exista în continuare un acord minim de audit între Comisie și statele membre în scopuri de asigurare.

În ce mod este noul cadru mai flexibil?

1) Printr-o evaluare la jumătatea perioadei

La adoptarea programelor pentru perioada de programare 2021-2027, numai alocările corespunzătoare perioadei 2021-2024 vor fi alocate priorităților. Pentru ceilalți doi ani – 2026 și 2027 – alocările vor avea loc în urma unei evaluări la jumătatea perioadei, în 2024, ceea ce va duce la o reprogramare corespunzătoare în 2025. Statele membre vor revizui programele, luând în considerare patru elemente:

  • dificultățile identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în contextul semestrului european din 2023 și 2024;
  • situația socioeconomică din statul membru sau regiunea în cauză;
  • progresele realizate în direcția obiectivelor de etapă ale cadrului de performanță al programelor;
  • Rezultatul ajustării tehnice, un exercițiu care va fi realizat în 2024 și ar putea conduce la o reexaminare a pachetelor privind politica de coeziune naționale pe baza celor mai recente statistici.

2) Prin posibilitatea de a transfera fonduri de la o prioritate la alta în cadrul unui program de finanțare UE, fără a fi nevoie de aprobarea oficială a Comisiei. Pragul pentru un astfel de transfer este stabilit la 5 % din bugetul unei priorități.

3) Printr-o dispoziție specifică care va permite, în cazul unui dezastru natural, mobilizarea finanțării începând din prima zi a evenimentului.

  1. O dimensiune teritorială accentuată, pentru a răspunde mai bine nevoilor regionale specifice

În ce mod va sprijini mai bine politica de coeziune nevoile regionale specifice?

Multe dintre marile dificultăți din următorul deceniu - combaterea excluziunii, schimbările climatice sau integrarea migranților - vor trebui abordate în orașele și zonele metropolitane europene. Acesta este motivul pentru care Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii urbane a politicii de coeziune.

6 % din pachetul Fondului european de dezvoltare regională sunt alocate pentru investiții în dezvoltarea urbană durabilă la nivel național. Cadrul pentru perioada 2021-2027 creează, de asemenea, Inițiativa urbană europeană, un nou instrument de cooperare între orașe, inovare și dezvoltare a capacităților în toate prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE (integrarea migranților, locuințele, calitatea aerului, sărăcia urbană sau tranziția energetică, printre altele).

În plus, În conformitate cu cel de al 5-lea obiectiv al politicii de coeziune, „Către o Europă mai aproape de cetățeni”, Comisia va sprijini în continuare strategiile locale de dezvoltare elaborate la nivelul cel mai apropiat de cetățeni.

Aceste strategii locale, sub forma actualelor instrumente „Investiții teritoriale integrate” și „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, ar trebui dezvoltate și aprobate de autoritățile teritoriale sau locale responsabile, care ar trebui să fie mai mult implicate sau responsabile de selectarea proiectelor finanțate de UE. „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității” ar trebui să sprijine schimbările structurale și consolidarea capacității locale de inovare.

În ce mod politica de coeziune va sprijini mai bine cooperarea transfrontalieră?

În perioada 2021-2027, cooperarea interregională și transfrontalieră, în primul rând, va fi facilitată, în cadrul tuturor celor 5 obiective de politică, de noua posibilitate a unei regiuni de a utiliza componente din propria alocare pentru finanțarea de proiecte oriunde în Europa, împreună cu alte regiuni. Acest lucru este, într-un fel, introducerea valorii adăugate a programelor „Interreg” în toate programele politicii de coeziune.

Între timp, Fondul european de dezvoltare regională va continua să finanțeze programe specifice „Interreg”. Principalele noutăți pentru perioada 2021-2027 sunt:

1) Un accent mai puternic pe cooperarea instituțională și pe servicii publice comune

9,5 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională vor fi alocate programelor Interreg în perioada 2021-2027. Resursele vor fi mai mult concentrate pe frontierele terestre dintre statele membre în care există multe interacțiuni transfrontaliere. Investițiile Interreg vor sprijini mai mult cooperarea instituțională și vor contribui la dezvoltarea de servicii comune de interes public.

Pentru îmbunătățirea calității vieții celor 150 de milioane de cetățeni care trăiesc în regiunile de frontieră, Comisia propune sprijinirea statelor membre în depășirea obstacolelor transfrontaliere rămase prin favorizarea, pe bază voluntară și cu aprobarea autorităților competente responsabile, a aplicării normelor unui stat membru într-un stat membru învecinat pentru un anumit proiect sau o anumită acțiune limitată în timp. Acest lucru ar putea contribui, de exemplu, la apariția mai multor infrastructuri de transport sau unități medicale transfrontaliere.

2) Crearea unor noi clustere de inovare paneuropene

Pe lângă noua posibilitate a regiunilor de a elabora împreună proiecte comune în cadrul propriilor programe, normele politicii de coeziune 2021-2027 creează „Investițiile interregionale pentru inovare”, un instrument inspirat din succesul inițiativei Vanguard și al acțiunii pilot pentru parteneriate interregionale pentru inovare din perioada 2014-2020.

Regiunilor care prezintă elemente de „specializare inteligentă” li se va acorda un sprijin financiar mai mare pentru a colabora și pentru a implica factori de decizie, cercetători, întreprinderi și alți actori din domeniul inovării. Scopul este extinderea proiectelor interregionale rentabile care pot crea lanțuri de valori europene în sectoare prioritare precum volumele mari de date, bioeconomia, eficiența resurselor, mobilitatea conectată sau producția avansată.

Comisia va continua programul PEACE?

De peste 20 de ani, Fondul european de dezvoltare regională oferă totodată finanțare specifică pentru programele transfrontaliere care sprijină pacea și reconcilierea în Irlanda de Nord și în regiunea de frontieră a Irlandei. Comisia intenționează să propună continuarea acestor programe, pe baza structurilor lor de gestionare existente. Un nou program PEACE+, care integrează programul Interreg pentru Irlanda de Nord și zonele frontaliere ale Irlandei, va contribui la stabilitatea socială și economică în regiunile respective.

Regiunile ultraperiferice vor continua să primească sprijin special?

UE va continua să ofere sprijin special celor nouă regiuni ultraperiferice (Insulele Azore, Insulele Canare, Guadelupa, Guyana Franceză, Madeira, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint Martin), pentru a le ajuta să lupte împotriva dificultăților lor specifice de ordin teritorial, economic și social.

În conformitate cu noua Strategie pentru regiunile ultraperiferice, prezentată în octombrie 2017, acestor regiuni li se vor furniza mijloacele de a-și dezvolta capacitățile existente, cum ar fi creșterea albastră, științele spațiale și energiile regenerabile, și pentru a beneficia de avantajele globalizării.

1) Acestea va continua să primească o alocare de fonduri europene suplimentare [1]. *

2) Acestor regiuni li se va acorda o mai mare flexibilitate în repartizarea resurselor pe obiective de politică („concentrare tematică”).

3) Regiunile ultraperiferice vor primi noi ajutoare speciale în cadrul programelor Interreg pentru perioada 2021-2027 pentru a aprofunda integrarea lor în spațiile regionale și pentru intensificarea cooperării între ele sau cu țările terțe și țările partenere vecine.

  1. O legătură consolidată cu semestrul european și cu guvernanța economică a Uniunii

Pentru ca investițiile UE să fie performante și pentru ca fiecare euro cheltuit pe teren să dea rezultate, sunt necesare un cadru macroeconomic sănătos și un mediu favorabil întreprinderilor. În perioada bugetară 2014-2020, politica de coeziune sprijină deja reformele structurale și politicile economice solide. Mai întâi, prin intermediul „condiționalităților ex-ante”, care sunt condiții prealabile pe care statele membre trebuiau să le îndeplinească pentru a putea beneficia de finanțare și, în al doilea rând, prin condiționalitatea macroeconomică, care leagă politica de mecanismele-cheie de guvernanță economică ale UE.

În propunerea Comisiei pentru viitoarea politică de coeziune, această legătură este consolidată. Acest lucru va contribui la un mediu favorabil creșterii în Europa, astfel încât investițiile realizate atât la nivelul UE, cât și la nivel național, regional și local să-și poată concretiza întregul potențial. De asemenea, se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul program consolidat de sprijin pentru reforme.

Care sunt noile condiții favorabile în acest sens?

„Condițiile favorabile” continuă abordarea condiționalităților ex-ante introduse pentru perioada de finanțare 2014-2020. Sunt propuse aproximativ 20 de condiții, adică aproximativ jumătate din numărul de priorități din perioada precedentă. Ele acoperă domenii tematice similare cu cele din perioada 2014-2020, cum ar fi eficiența energetică și includ în continuare strategii de specializare inteligentă pentru orientarea investițiilor în cercetare și inovare.

Există, de asemenea, patru condiții favorabile orizontale în domeniul achizițiilor publice, al ajutoarelor de stat, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

Procedurile legate de asigurarea condițiilor favorabile sunt similare, dar mai simple; de exemplu, nu există niciun plan de acțiune obligatoriu care trebuie prezentat în cazul nerespectării acestei obligații. Cu toate acestea, statele membre nu vor fi în măsură să transmită cereri de plată Comisiei pentru proiecte finanțate de UE vizând condițiile neîndeplinite. Îndeplinirea acestora trebuie să fie respectată pe tot parcursul perioadei de programare.

Cum este consolidată legătura cu semestrul european și cu guvernanța economică a Uniunii?

Recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori în perioada 2021-2027: în primul rând, ca foaie de parcurs pentru programarea fondurilor și pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, la începutul anului 2021-2027.

Apoi, cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări vor orienta, de asemenea, o revizuire intermediară a programelor, în 2024, pentru adaptarea acestora la dificultăți noi sau persistente. În cursul perioadei, statele membre ar trebui să prezinte periodic Comisiei progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor în sprijinul recomandărilor specifice fiecărei țări.

Condiționalitatea macroeconomică este menținută pentru a se asigura desfășurarea investițiilor UE într-un mediu fiscal sănătos. În cazul în care un stat membru nu reușește să ia măsuri eficace sau măsuri corective în contextul principalelor mecanisme de guvernanță economică ale UE (procedura privind deficitul excesiv, procedura de dezechilibru excesiv) sau nu pune în aplicare măsurile solicitate de un program de sprijin pentru stabilitate, Comisia va propune Consiliului să suspende total sau parțial angajamentele sau plățile pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru. Cu toate acestea, Comisia poate, în virtutea unor circumstanțe economice excepționale sau ca urmare a unei cereri motivate din partea statului membru în cauză, să recomande Consiliului anularea suspendării.

  1. Gestiune financiară eficientă și norme consolidate pentru îmbunătățirea rezultatelor investițiilor UE

Experiența din trecut a arătat importanța lansării la timp a investițiilor pe teren și a menținerii unui ritm rapid de implementare. Astfel, proiectele finanțate de UE pot genera rezultate în folosul cetățenilor în cel mai scurt timp.

În plus, în perioada 2014-2020, lansarea platformei de date deschise privind coeziunea a adus cu sine un nou nivel de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor UE. Cetățenii au fost în măsură să urmărească evoluția selectării proiectelor și a ratelor de plată, precum și progresele înregistrate de investițiile UE în raport cu obiectivele prestabilite. În perioada 2021-2027, noile cerințe de raportare pentru statele membre vor permite cetățenilor să urmărească progresele aproape în timp real.

Cum va monitoriza Comisia performanțele și progresele investițiilor?

Evaluarea la jumătatea perioadei prezentată mai sus va ține seama de progresele realizate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru fiecare program la începutul perioadei și poate conduce la anumite reprogramări, dacă este necesar.

În plus, rapoartele anuale de implementare se înlocuiesc cu o examinare anuală, sub forma unui dialog politic structurat între autoritățile responsabile de program și Comisie cu privire la aspecte-cheie ale implementării și ale performanțelor. Statele membre vor transmite Comisiei datele de implementare o dată la două luni, iar aceste date vor fi încărcate pe Platforma de date deschise privind coeziunea și, astfel, puse la dispoziția cetățenilor.

Care sunt noile norme în ceea ce privește dezangajările?

O dezangajare înseamnă că, dacă o sumă angajată pentru un program nu a fost solicitată de un stat membru după o anumită perioadă de timp - adică facturile nu au ajuns la Comisie pentru a acoperi această sumă - aceste sume încetează să mai fie disponibile pentru programul respectiv și se întorc la bugetul UE. Acest mecanism este conceput pentru a asigura punerea în aplicare rapidă și eficientă a programelor.

Noul cadru prevede o revenire la regula n+2 (ani), spre deosebire de regula n+3 aplicabilă în perioada 2014-2020. Acest proces va avea loc treptat pentru a asigura o marjă adecvată pentru ajustare și va duce în același timp la o gestiune financiară mai strictă.

În ceea ce privește măsura de extindere și continuitate, care prevede posibilitatea transferării treptate a proiectelor din perioada 2014-2020 în noua perioadă de programare, ea va permite începerea rapidă a perioadei de programare, facilitând buna gestionare a programelor, având în vedere normele de dezangajare.

În același scop, sumele de prefinanțare au fost, de asemenea, reduse și vor constitui de acum încolo 0,5 % din resursele programului care urmează să fie plătite în fiecare an, cu excepția anului 2027, ultimul an din următoarea perioadă de finanțare.

Pentru informații suplimentare:

Texte juridice și fișe informative

 

 

[1] Peste 1,6 miliarde EUR în prețuri curente din Fondul European de Dezvoltare Regională vor fi alocate pentru regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate. * [actualizat la 6/6/2018 la 11.00]

 

MEMO/18/3866

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar