Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

Bruxelles, 12 aprilie 2018

Întrebări și răspunsuri

Ce sunt practicile comerciale neloiale?

Practicile comerciale neloiale sunt practici business-to-business care deviază de la buna conduită comercială și contravin bunei credințe și corectitudinii. De obicei, aceste practici sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia. Lanțul de aprovizionare cu alimente este deosebit de vulnerabil față de practicile comerciale din cauza diferențelor mari de putere de negociere.

De ce ar trebui reglementate acum practicile comerciale neloiale? De ce nu sunt suficiente codurile de conduită voluntare?

Comisia Europeană analizează deja de mai mulți ani problema practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. În 2009 și 2014 au fost publicate comunicări pe acest subiect. În ianuarie 2016, într-un raport specific, Comisia a luat notă de evoluțiile pozitive în ceea ce privește combaterea practicilor comerciale neloiale în acest sector, atât la nivel național, cât și sub forma Inițiativei privind lanțul de aprovizionare, lansată în mod voluntar de sectorul privat. La momentul respectiv, s-a considerat că nu era nevoie de legislație UE în acest domeniu, dar Comisia s-a angajat, totuși, să reevalueze această necesitate, înainte de sfârșitul mandatului său, în lumina evoluțiilor ulterioare.

În noiembrie 2016, Grupul operativ pentru piețele agricole, un grup independent la nivel înalt, format din experți și înființat de Comisia Europeană, și-a prezentat constatările într-un raport intitulat „Îmbunătățirea rezultatelor pe piață: consolidarea poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare”. Grupul operativ a recomandat, printre altele, ca UE să ia măsuri legislative pentru a combate practicile comerciale neloiale din domeniul produselor agricole.

La începutul anului 2018, Comisia a finalizat o analiză a stadiului evoluțiilor legate de practicile comerciale neloiale în statele membre și în sectorul privat și a constatat că așteptările din 2016 nu au fost îndeplinite, deoarece ritmul evoluțiilor promițătoare din trecut a încetinit și au fost adoptate puține recomandări. De exemplu, unele state membre nu instituiseră încă sisteme de combatere a practicilor comerciale neloiale sau aveau sisteme limitate, iar unele părți interesate esențiale nu se alăturaseră Inițiativei privind lanțul de aprovizionare din cauza unei structuri de guvernanță deficitare, care a împiedicat investigarea eficace a cazurilor de practici comerciale neloiale și aplicarea efectivă a legii în cazurile respective.

Deoarece există adesea diferențe semnificative de putere de negociere între diverșii operatori din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, există în continuare situații în care cea mai slabă verigă, cel mai adesea producătorii agricoli, se află într-o situație vulnerabilă și suferă presiuni economice nejustificate.

O consultare publică online la nivelul întregii UE desfășurată în a doua jumătate a anului 2017 a confirmat, de asemenea, că majoritatea părților interesate (organizații comerciale, sectorul agricol și sectorul alimentar) considerau că practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente continuă să fie o problemă. 96 % dintre respondenții care au participat la consultarea publică din 2017 privind modernizarea PAC au fost de acord cu afirmația că îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric, inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale, ar trebui să fie un obiectiv al politicii agricole comune a UE. Cel mai recent sondaj Eurobarometru realizat asupra cetățenilor din întreaga UE arată că, de asemenea, majoritatea cetățenilor sprijină și consolidarea rolului fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.

Comisia Juncker este o Comisie care protejează: ca atare, având în vedere dezechilibrul și comportamentul inechitabil care ar putea fi corectate, am decis să acționăm și, în premieră absolută, să prezentăm propuneri legislative pentru reglementarea practicilor neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.

De ce ați ales să interziceți doar anumite practici comerciale neloiale? Ce se va întâmpla cu celelalte?

Legislația națională sau codul de conduită al sectorului privat vizează o amplă varietate de practici comerciale. Practicile comerciale neloiale selectate de Comisie au fost considerate prin amplu consens ca fiind categoric neloiale, afectând în special cele mai slabe verigi ale lanțului de aprovizionare cu alimente (și anume fermierii și întreprinderile mici și mijlocii). De asemenea, a existat un amplu consens asupra faptului că aceste practici comerciale neloiale au un impact perturbator asupra funcționării adecvate și eficiente a lanțului de aprovizionare cu alimente.

Acest consens a reieșit din mai multe surse: constatările Grupului operativ pentru piețele agricole, un grup de experți instituit de Comisie în 2016, Principiile referitoare la bunele practici ale Inițiativei privind lanțul de aprovizionare și feedbackul primit de Comisie în cadrul diverselor consultări cu părțile interesate. De exemplu, în cadrul consultării publice a Comisiei privind practicile comerciale neloiale, respondenții au fost rugați să identifice practicile pe care le consideră neloiale și practicile cu cel mai puternic impact negativ. De asemenea, Comisia a primit un feedback considerabil și în contextul propriei evaluări inițiale a impactului. Totodată, Comisia a trimis întrebări specifice întreprinderilor, organizațiilor de consumatori și autorităților naționale, a găzduit un atelier referitor la practicile comerciale neloiale și a organizat numeroase întâlniri cu părțile interesate din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și cu grupuri ale societății civile.

Care sunt produsele vizate de propunere?

Produsele alimentare vizate includ produsele agricole și produsele prelucrate din produse agricole. Produsele pescărești sunt incluse în categoria produselor agricole. Produsele vizate au fost alese având în vedere utilizarea practicilor comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.

În sensul acestei propuneri, cum descrieți cumpărătorii și furnizorii? Ce părți interesate sunt vizate?

Propunerea se aplică oricărei entități implicate în lanțul de aprovizionare cu alimente, indiferent dacă este vorba despre un comerciant cu amănuntul, un prelucrător de alimente, un comerciant angro, o cooperativă, o organizație de producători sau un producător individual, care utilizează oricare dintre practicile comerciale neloiale identificate. Propunerea urmărește în special să dea mai multă putere celor mai slabi parteneri, celor cu putere de negociere redusă, iar furnizorul trebuie să fie o entitate din categoria întreprinderilor mici și mijlocii conform definiției stabilite la nivelul UE.

Se vor crea sarcini administrative suplimentare pentru statele membre? Părțile interesate din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente vor trebui să suporte un cost financiar?

Majoritatea administrațiilor statelor membre au creat deja structuri pentru monitorizarea și punerea în aplicare a legislației referitoare la practicile comerciale neloiale, iar costurile suplimentare preconizate ar fi marginale în aceste cazuri. În cazurile în care nu există astfel de structuri, aplicarea reglementărilor ar putea fi asigurată de organisme existente, de exemplu de către autoritățile din domeniul concurenței sau de către autoritățile pentru protecția consumatorilor, ceea ce limitează mult costurile.

În plus, experiența statelor membre care au creat recent structuri noi pentru reglementarea practicilor comerciale neloiale în temeiul propriilor legislații naționale arată că acest lucru se poate realiza cu un angajament financiar relativ scăzut.

Deoarece majoritatea statelor membre au reglementat deja, sub o formă sau alta, practicile comerciale neloiale, este probabil ca întreprinderile să fie bine pregătite și să trebuiască să suporte doar costuri limitate ca urmare a noilor reglementări. În orice caz, eventualele costuri suplimentare vor fi, probabil, mai mult decât compensate de beneficiile preconizate ale politicii, care combate practici comerciale neloiale deosebit de dăunătoare.

Vor exista sancțiuni în caz de neconformitate? Dacă da, care vor fi acestea?

Da. Unul dintre principalele motive care stau la baza instituirii unui sistem de combatere a practicilor comerciale neloiale la nivelul întregii UE este completarea inițiativei sectorului privat, cunoscută ca Inițiativa privind lanțul de aprovizionare, cu un nivel minim de protecție aplicabil pe teritoriile tuturor statelor membre. Așadar, directiva propusă prevede desemnarea de către statele membre a unei autorități publice care să asigure respectarea interdicției referitoare la practicile enumerate. Această autoritate trebuie să poată să desfășoare anchete atât la cerere, cât și din proprie inițiativă, să impună amenzi și să își publice deciziile.

Care este impactul preconizat asupra fermierilor, prelucrătorilor și comercianților cu amănuntul?

Interdicția utilizării practicilor comerciale neloiale identificate ca fiind cele mai dăunătoare pentru fermieri și pentru furnizorii mici și mijlocii din industria alimentară va spori încrederea în cadrul lanțului de aprovizionare, compensând totodată lipsa relativă a puterii de negociere a acestor operatori mai mici în comparație cu cumpărătorii mai mari. Acest lucru ar trebui să le ofere mai multă certitudine (de exemplu, nu vor mai trebui să se preocupe să găsească un nou cumpărător din cauza anulărilor comenzilor în ultimul minut) și îi va degreva parțial de necesitatea de a gestiona riscuri pe care nu le pot controla deloc sau aproape deloc.

Vor crește prețurile produselor alimentare pentru consumatori?

Nu. Nu există niciun motiv pentru care aceste dispoziții legislative ale UE să determine creșterea prețurilor pentru consumatori: în cadrul consultării publice organizate de Comisie nu au fost prezentate dovezi care să sugereze că practicile comerciale neloiale vizate duc la prețuri mai mici pentru consumatori sau că interzicerea lor ar duce la creșterea prețurilor. De fapt, organizațiile de consumatori tind să încurajeze reglementarea acestor practici deoarece acestea au un efect negativ asupra consumatorilor pe termen lung.

De asemenea, legislația prevede elaborarea de către Comisie, după trei ani, a unui raport privind aplicarea reglementărilor, inclusiv privind eventualul impact asupra prețurilor.

Care este legătura dintre această propunere, Forumul la nivel înalt privind mai buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente și Inițiativa privind lanțul de aprovizionare?

Directiva propusă completează – dar nu înlocuiește – codul de conduită voluntar al Inițiativei privind lanțul de aprovizionare, care este el însuși rezultatul forumului la nivel înalt instituit de Comisie în 2010 pentru investigarea problemelor din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Decizia de a propune un standard de protecție minim comun al UE permite statelor membre care aplică deja standarde mai stricte de combatere a practicilor comerciale neloiale să le aplice în continuare.

Statele membre vor putea să-și adopte propriile măsuri și să meargă mai departe? Această propunere va dubla sau înlocui eforturile statelor membre?

Propunerea prezentată astăzi, sub forma unei directive, completează reglementarea de la nivelul statului membru. Statele membre pot adopta legi mai stricte, iar multe state membre au instituit deja reglementări mai ambițioase. Această acțiune la nivelul UE creează un nivel de bază pentru protejarea operatorilor din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente din întreaga UE, printr-o minimă armonizare a reglementărilor, prin norme comune privind punerea în aplicare și prin coordonarea eforturilor de asigurare a aplicării.

Aceste reglementări se vor aplica furnizorilor și/sau cumpărătorilor din afara UE?

Da, reglementările se vor aplica furnizorilor din afara UE, din motive de echitate și pentru a se evita efecte neintenționate de distorsionare. De exemplu, dacă doar furnizorii din UE ar fi protejați împotriva practicilor comerciale neloiale, dar nu și furnizorii din țările terțe, cumpărătorii ar putea fi stimulați să cumpere de la acești furnizori din țări terțe (unde ar avea libertatea de a impune practici comerciale neloiale).

De ce nu ia Comisia măsuri în ceea ce privește transparența prețurilor?

Într-adevăr, următorul pas este abordarea problemei transparenței prețurilor. Comisia va continua să lucreze în acest domeniu și ne putem aștepta să vedem primele rezultate ale acestei activități în a doua jumătate a anului 2018. În paralel, Forumul la nivel înalt privind mai buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente are o linie de lucru care se ocupă de acest aspect.

Această activitate trebuie să fie percepută ca fiind suplimentară față de măsurile luate deja de Comisie în ceea ce privește transparența, cum ar fi lansarea și operarea observatoarelor piețelor, gestionate de DG AGRI.

Informații suplimentare

Grupul operativ pentru piețele agricole

Informații și cifre esențiale privind lanțul de aprovizionare cu alimente

MEMO/18/2703

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar