Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri despre propunerea Comisiei de îmbunătățire a accesului la protecție socială pentru toți salariații și lucrătorii independenți

Strasbourg, 13 martie 2018

Despre ce este vorba în această nouă propunere și de ce a fost prezentată?

Propunerea Comisiei de Recomandare privind accesul la protecție socială pentru lucrători și persoanele care desfășoară o activitate independentă face parte din inițiativele prezentate pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale. Recomandarea se referă în special la principiul 12, potrivit căruia „indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii și, în condiții comparabile, persoanele care desfășoară activități independente au dreptul la o protecție socială adecvată”.

În timpul consultării publice privind Pilonul, numeroase părți interesate și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că lucrătorii cu contracte de muncă atipice și lucrătorii independenți se confruntă cu dificultăți atunci când este vorba de accesul la protecție socială. Recomandarea va ajuta statele membre să adapteze sistemele de securitate socială la schimbările de pe piața muncii. Toate persoanele care lucrează vor fi protejate, iar schimbarea locului de muncă, a sectorului sau chiar a statutului profesional va fi mai simplă, întrucât drepturile dobândite de cetățeni vor fi păstrate și transferate. Sustenabilitatea financiară a sistemelor de securitate socială va fi menținută. Unul dintre aspectele esențiale ale economiei sociale de piață a Europei este partajarea în cea mai mare măsură posibilă a riscurilor de viață. Mai multe state membre desfășoară reforme destinate să asigure o protecție mai bună salariaților și lucrătorilor independenți afectați. Scopul acțiunii UE este să se asigure că progresul nu este parțial sau neuniform. În schimb el trebuie să fie garantat în rândul tuturor grupurilor, al categoriilor de asigurări sociale și al statelor membre, creând condiții echitabile pe piața internă.

Ce sunt formele atipice de muncă?

Contractele temporare sau de scurtă durată, munca cu fracțiune de normă și munca la cerere, precum și relațiile de muncă dintre mai mult de două părți sunt considerate de obicei ca fiind forme atipice de muncă, spre deosebire de relațiile de muncă standard, care se referă în mod normal la contractele de muncă permanente, cu normă întreagă.

În cadrul acestor categorii, există diverse forme de muncă atipice, de exemplu munca ocazională (și anume contractele de muncă de zero ore, cum sunt de pildă lucrătorii care aranjează produsele pe rafturi în magazine și la care se apelează doar atunci când volumul de lucru este foarte mare), munca prin agent de muncă temporară (adică posturi în regim de interimat) sau lucrul pe platforme online (adică persoane care lucrează pentru platforme digitale, fără să aibă un loc de muncă fix).

Sfera de cuprindere a definițiilor din cadrul acestei inițiative este lăsată amplă în mod intenționat, ca să includă și categorii emergente sau viitoare de muncă atipică. Piețele muncii evoluează rapid, iar tehnologiile dau naștere unei multitudini de forme de muncă nemaiîntâlnite. În demersul său, Comisia se asigură că reformele vor fi pregătite pentru viitor și că se va putea profita din plin de piața muncii în schimbare.

Asigurarea respectării noilor prevederi ar fi facilitată de recenta propunere de directivă privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, care permite clarificarea diferențelor dintre lucrători și persoanele care desfășoară activități independente și precizarea situațiilor în care se abuzează de statutul de lucrător independent (activități independente fictive). În ceea ce privește accesul la protecție socială, grație acestor clarificări, persoanele care erau considerate în mod eronat lucrători independenți pot avea acces acum la prestațiile de asigurări sociale în calitate de salariați.

Care este obiectivul acestei recomandări?

Recomandarea propune ca salariații și lucrătorii independenți care lucrează în condiții comparabile:

  • să se poată înscrie în sisteme corespunzătoare de securitate socială (eliminarea disparităților formale în materie de protecție socială),
  • să poată să acumuleze și să aibă acces la drepturile corespunzătoare (protecție socială efectivă adecvată),
  • să poată să își transfere drepturile de asigurări sociale de la un loc de muncă la altul,
  • să dispună de informații transparente despre drepturile și obligațiile lor în materie de asigurări sociale.

Cine este vizat de recomandare?

Prin această recomandare, statele membre vor fi încurajate să asigure acces la o protecție socială adecvată tuturor salariaților și lucrătorilor independenți. În 2016, circa 40 % dintre persoanele angajate din UE aveau contracte de muncă atipice sau desfășurau activități independente.

În multe state membre, aceste persoane se confruntă cu dificultăți în privința accesului la protecție socială. În consecință, ele sunt expuse la o insecuritate economică mai mare, beneficiind de o protecție mai limitată împotriva riscurilor sociale. Recomandarea urmărește să contribuie la extinderea protecției, acoperind lacunele existente.

Care sunt categoriile de asigurări sociale vizate?

De manieră generală, propunerea ar urma să se aplice categoriilor de asigurări sociale care sunt legate mai strâns de statutul profesional decât de cetățenie sau de rezidență, și anume:
(1) prestațiilor de șomaj;
(2) prestațiilor de boală și de asistență medicală;
(3) prestațiilor de maternitate și de paternitate asimilate;
(4) prestațiilor de invaliditate;
(5) prestațiilor pentru limită de vârstă, inclusiv pensiilor;
(6) prestațiilor în cazul unor accidente de muncă și boli profesionale.

De ce a decis Comisia să acționeze?

Un număr tot mai mare de persoane care lucrează beneficiază de un acces insuficient la protecție socială. Această problemă se poate observa în toate statele membre. Reformele întreprinse de unele state membre sunt bine intenționate, dar s-a constatat că ele nu vizează toate categoriile de lucrători nereglementate anterior și că nu sunt suficient de sistematice. De exemplu, normele au fost adaptate doar pentru anumite categorii de asigurări sociale sau nu includeau lucrătorii independenți.

Acțiunea la nivelul UE poate fi o rampă de lansare a unor reforme naționale aprofundate, evitându-se astfel denaturările pe termen scurt ale concurenței și eroziunea pe termen lung a standardelor sociale și garantându-se că toate statele membre se îndreaptă în aceeași direcție în același timp. O astfel de acțiune ar promova convergența în sens ascendent către condiții de trai și de muncă mai bune, după cum prevede Pilonul european al drepturilor sociale, în avantajul întregii societăți și economii a UE.

Înainte de a prezenta Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia a organizat o amplă consultare publică, în perioada martie-decembrie 2016, care a scos la iveală necesitatea de a acționa în acest domeniu. Raportul consultării este disponibil aici. Necesitatea de a acționa a fost reiterată în cadrul consultării partenerilor sociali la nivelul UE, ca urmare a prezentării Pilonului în aprilie 2017.

Care vor fi avantajele pentru lucrători?

Recomandarea urmărește să sprijine persoanele angajate în forme atipice de muncă sau care desfășoară activități independente și care, din cauza statutului lor profesional, nu beneficiază suficient de protecția sistemelor de securitate socială, fiind astfel expuse la o insecuritate economică mai mare.

Se așteaptă ca impactul social pentru lucrători și familiile lor să fie pozitiv, rezultatul fiind o reducere a individualizării riscului, a nesiguranței veniturilor, a precarității și mai ales o reducere a riscului de sărăcie.

O securitate socială adecvată oferă lucrătorilor oportunități și stimulente de a participa la programe de educație și de formare și de a-și dedica timpul căutării unui loc de muncă pe măsura competențelor lor. O securitate socială adecvată îi ajută pe oameni să se simtă în siguranță și să profite din plin de oportunitățile create de noile forme de muncă și de noile modele de organizare a muncii, de noile relații de muncă cu angajatorii, de tranzițiile profesionale tot mai frecvente sau de activitățile independente. Sistemele de securitate socială îndeplinesc așadar funcții importante pentru indivizi și pentru piața muncii.

Femeile sunt cele care ar beneficia în mod particular de pe urma unei protecții sociale mai cuprinzătoare, având în vedere că sunt deosebit de expuse la forme atipice de muncă. Femeile se află mai frecvent decât bărbații în situația de a lucra cu fracțiune de normă sau de a-și întrerupe cariera pentru a îngriji copii sau rude aflate în întreținere.

Care vor fi avantajele pentru întreprinderi?

Recomandarea va crea mai multă echitate între întreprinderi, creând condiții egale de concurență. Extinderea protecției ar trebui să ducă la o reducere vizibilă a concurenței neloiale între întreprinderile care angajează personal cu contracte atipice scutite de contribuții de asigurări sociale și concurenții lor care nu își reduc costurile în acest fel.

În plus, întreprinderile ar putea beneficia de o creștere a productivității persoanelor încadrate în forme de muncă protejate prin noile prevederi, precum și de efectele pozitive ale sistemelor de securitate socială asupra piețelor muncii.

Nu sunt partenerii sociali într-o poziție mai bună pentru a reglementa practicile în materie de relații de muncă?

În conformitate cu tratatele UE, Comisia a consultat sindicatele și organizațiile patronale din UE în cadrul unei proceduri în două etape pentru a vedea dacă sunt dispuse să soluționeze problemele existente printr-un acord între ele. Consultările au avut loc între 29 aprilie și 23 iunie 2017 și între 20 noiembrie 2017 și ianuarie 2018. Deși ambele părți au fost de acord, în linii mari, cu problematicile prezentate de Comisie, nu s-a convenit demararea negocierilor în vederea încheierii unui acord la nivelul Uniunii. Toate contribuțiile din partea partenerilor sociali au fost luate în considerare în mod corespunzător în pregătirea propunerii.

A se vedea și comunicatul de presă aici.

MEMO/18/1623

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar