Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri: Comisia răspunde inițiativei cetățenești europene privind glifosatul și anunță mai multă transparență în evaluările științifice

Strasbourg, 12 decembrie 2017

De ce nu a decis Comisia interzicerea glifosatului?

În prezent, nu există nici rațiuni științifice, nici rațiuni juridice care să justifice interzicerea glifosatului. În urma unui proces științific amplu și transparent, în cadrul căruia au fost publicate peste 6 000 de pagini de evaluări științifice, analiza riscurilor efectuată de UE a concluzionat că glifosatul nu cauzează cancer și nici nu prezintă un risc inacceptabil pentru mediu, dacă este utilizat în conformitate cu bunele practici agricole. În urma acestei evaluări științifice aprofundate a tuturor datelor disponibile privind glifosatul și a votului pozitiv exprimat de reprezentanții statelor membre la 27 noiembrie 2017 [1], Comisia a adoptat astăzi o reînnoire a aprobării glifosatului pentru o perioadă de 5 ani.

Autoritățile naționale din Canada, Japonia, Australia și Noua Zeelandă, precum și Reuniunea comună a FAO-OMS privind reziduurile de pesticide (JMPR), au ajuns la aceeași concluzie. Doar o singură agenție, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), are o opinie diferită în evaluarea sa privind legătura dintre glifosat și cancerul la om.

În plus, evaluarea UE privind efectele glifosatului asupra mediului nu a furnizat niciun element de probă care să indice degradarea ecosistemelor cauzată de glifosat, dacă acesta este utilizat în conformitate cu condițiile de autorizare și cu bunele practici agricole. Cu toate acestea, Comisia invită statele membre să acorde o atenție deosebită riscurilor în materie de biodiversitate atunci când evaluează cererile de autorizare a produselor care conțin glifosat, precum și protecției utilizatorilor amatori.

În cele din urmă, Comisia Europeană are obligația legală de a răspunde cererilor de autorizare/reînnoire a aprobării, ținând cont de rezultatele evaluărilor riscurilor efectuate de UE.

Care este în prezent statutul glifosatului în UE?

La 27 noiembrie 2017, statele membre ale UE au votat în favoarea propunerii Comisiei referitoare la reînnoirea, pentru încă 5 ani, a aprobării acestei substanțe, propunere care este adoptată astăzi de către Comisie. Este o urmare a inițiativei președintelui Juncker de a discuta acest aspect în mai multe rânduri în cadrul Colegiului; după aceste discuții, durata reînnoirii propuse de Comisie a fost redusă de la 15 la 5 ani, astfel încât să se ia în considerare cea mai recentă rezoluție a Parlamentului European și să se obțină sprijin din partea cât mai multor state membre. În prezent, este rândul statelor membre să reevalueze toate produsele pe bază de glifosat disponibile pe teritoriile lor.                                                                                                      

De ce 5 ani, și nu 15?

15 ani reprezintă perioada pe care o propune de obicei Comisia pentru reînnoirea aprobării unei substanțe active atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de aprobare, însă glifosatul nu este un caz obișnuit.

Pe lângă rezultatele evaluărilor științifice ale glifosatului efectuate la nivelul UE de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și de către statele membre, pentru stabilirea perioadei adecvate de reînnoire au fost luați în considerare și alți factori legitimi. Deși există deja un număr mare de informații cu privire la substanța activă glifosat, se publică în continuare noi informații, cu o frecvență extrem de ridicată în comparație cu alte substanțe active.

Prin urmare, atunci când a decis cu privire la durata perioadei de aprobare a glifosatului, Comisia a luat în considerare posibilitatea unor evoluții rapide în domeniul științei și tehnologiei, ținând cont și de faptul că glifosatul este erbicidul cel mai utilizat în UE.

Totodată, Comisia a luat în considerare cele mai recente rezoluții fără caracter obligatoriu adoptate de Parlamentul European. Decizia adoptată oficial astăzi a acordat deopotrivă atenția cuvenită celei de-a 4-a Inițiative cetățenești europene (ICE).

Ce se întâmplă cu produsele pe bază de glifosat, cum ar fi Roundup? Sunt și ele reautorizate în mod automat?

Nu. Acest lucru este la latitudinea statelor membre. Statele membre sunt cele cărora le revine responsabilitatea autorizării și utilizării pe teritoriul lor a produselor de protecție a plantelor („pesticide”) care conțin substanțe active.

La nivelul UE se decide doar aprobarea substanțelor active. Această împărțire a responsabilităților se bazează pe principiul subsidiarității și reflectă diferențele dintre condițiile de mediu, climatice și agronomice din statele membre.

În urma reînnoirii glifosatului, statele membre trebuie să reevalueze toate produsele autorizate existente care conțin această substanță activă (cum ar fi Roundup). Dacă titularii autorizațiilor solicită din partea autorităților naționale menținerea autorizațiilor anterioare, statele membre pot decide, de asemenea, să introducă restricții sau interdicții pentru toate aceste produse sau pentru o parte dintre ele, în cazul în care astfel de măsuri sunt justificate de elemente de probă care indică circumstanțe speciale pe teritoriile lor.

A se vedea modalitățile de aprobare a pesticidelor în UE:

http://ec.europa.eu/assets/sante/food/plants/pesticides/lop/index.html

Ce măsuri va lua Comisia pentru a facilita accesul publicului la studiile științifice prezentate de industrie?

Comisia este întru totul de acord că transparența evaluărilor științifice și a procesului decizional este esențială pentru a se asigura încrederea în sistemul de reglementare în materie de siguranță alimentară. Prin urmare, Comisia va prezenta până în primăvara anului 2018 o propunere legislativă care va mări transparența și va ameliora calitatea studiilor utilizate în evaluarea științifică a substanțelor. Propunerea se va referi la aceste aspecte dar și la alte chestiuni relevante, cum ar fi guvernanța Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

În particular, ea va analiza posibilitățile de a spori transparența în ceea ce privește studiile comandate de industrie și de a consolida guvernanța pentru realizarea unor astfel de studii. În prealabil, se va desfășura o consultare publică.

O parte considerabilă a studiilor și alte informații furnizate de industrie pentru evaluarea substanțelor active sunt deja puse la dispoziția publicului. Printre aceasta se numără: dosarul rezumativ, raportul de evaluare al statului membru raportor, pe marginea căruia EFSA desfășoară o consultare publică, toate observațiile primite de la experți din statele membre și din partea publicului și răspunsurile aferente, rapoartele reuniunilor de evaluare inter pares ale experților, precum și concluzia EFSA. Au fost deja publicate peste 6 000 de pagini de evaluări științifice despre glifosat.

Există posibilitatea finanțării publice a unor studii științifice referitoare la produse ca glifosatul?

Studiile individuale costă între câteva mii și câteva milioane de euro. Comisia își reafirmă susținerea față de principiul conform căruia banii publici nu ar trebui utilizați pentru comandarea unor studii care ar ajuta industria să plaseze pe piață un anumit produs. Cu toate acestea, Comisia va analiza, în lunile următoare, dacă pot fi avute în vedere soluții inovatoare precum finanțarea unor studii ad hoc de către agenții europene în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la anumite substanțe utilizate pe scară largă. În astfel de cazuri, se mai pot lua în considerare implicarea autorităților publice naționale și intensificarea auditării studiilor.

Utilizarea actuală a pesticidelor în UE este compatibilă cu dezvoltarea durabilă?

Politica UE este deja orientată către reducerea dependenței de pesticide și eliminarea acestora în viitor, așa cum se solicită în inițiativa cetățenească europeană „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice”. Organizatorii inițiativei cetățenești europene au solicitat „să se stabilească la nivelul UE obiective obligatorii de reducere a utilizării pesticidelor, pentru a se asigura eliminarea acestora în viitor”.

Statele membre au competența și responsabilitatea pentru utilizarea (durabilă) a pesticidelor pe teritoriul lor. În același timp, punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă [2] rămâne neuniformă. După cum reiese dintr-un raport publicat în octombrie 2017, deși toate statele membre au adoptat planuri naționale de acțiune (PNA) privind pesticidele, în multe cazuri cu întârzieri semnificative și cu mari diferențe în ceea ce privește gradul de exhaustivitate și de acoperire, doar cinci state membre [3] au stabilit obiective măsurabile de nivel înalt, patru dintre ele vizând reducerea riscurilor, iar al cincilea reducerea utilizării.

Comisia solicită în continuare statelor membre să depună mai multe eforturi, inclusiv în ceea ce privește certificarea și formarea utilizatorilor profesioniști, a distribuitorilor și a consilierilor, limitarea vânzărilor de pesticide pentru uz profesional la posesorii de certificate, condiții stricte pentru manipularea și depozitarea pesticidelor, inspecția echipamentului de pulverizare, o interdicție generală a pulverizării aeriene, reducerea utilizării pesticidelor în anumite zone, cum ar fi parcurile publice, protecția mediului acvatic și furnizarea de informații pentru publicul larg.

Comunicarea privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii adoptată recent de Comisie[4] recunoaște necesitatea de a sprijini realizarea obiectivelor Directivei privind utilizarea durabilă.

Care este rolul gestionării integrate a dăunătorilor (IPM)?

Directiva privind utilizarea durabilă le impune statelor membre să promoveze gestionarea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate metodelor nechimice oriunde este posibil. Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM) este un element fundamental al directivei, însă respectarea principiilor IPM la nivelul cultivatorului individual nu este verificată în mod sistematic de statele membre. Deși statele membre iau o serie de măsuri de promovare a utilizării IPM, acest lucru nu înseamnă neapărat că tehnicile relevante chiar sunt aplicate efectiv de utilizatori. Raportul concluzionează că IPM este în continuare utilizată sub capacitatea sa de către statele membre.

În plus, statele membre încă nu au stabilit criterii clare pentru a se asigura că principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor sunt puse în aplicare de către toți utilizatorii profesionali. Astfel de criterii sunt necesare pentru a se verifica dacă a fost atins obiectivul vizat de gestionarea integrată a dăunătorilor, și anume reducerea dependenței de pesticide. În cazul în care nu se întâmplă acest lucru, statele membre trebuie să ia măsuri în consecință.

Cum va ajuta Comisia statele membre să reducă impactul pesticidelor?

Comisia va sprijini statele membre în dezvoltarea de metodologii pentru evaluarea respectării principiilor gestionării integrate a dăunătorilor, ținând seama de diversitatea agriculturii UE și de principiul subsidiarității. Gestionarea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide include agricultura ecologică, care acoperă în prezent 6,2 % din zona agricolă a UE.

Comisia depune, de asemenea, toate eforturile pentru a asigura un grad mai mare de disponibilitate a substanțelor cu risc redus. Ca rezultat concret, numărul substanțelor pesticide cu risc scăzut și/sau nechimice aprobate în UE s-a dublat din 2009 încoace. Pentru a mări și mai mult gradul de disponibilitate a substanțelor cu risc redus, Comisia a acordat prioritate evaluării substanțelor active cu risc potențial redus în cadrul programului de revizuire în curs. Odată cu adoptarea legislației recente, Comisia a clarificat criteriile existente pentru identificarea și aprobarea substanțelor cu risc redus.

În cele din urmă, Comisia va continua, de asemenea, să colaboreze cu statele membre în vederea diseminării exemplelor de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare prin intermediul grupurilor de lucru și al programelor de formare. În cadrul programului „O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, se acordă prioritate consolidării capacității statelor membre de a înțelege și de a pune în aplicare principiile utilizării durabile.

După adoptarea unor planuri naționale de acțiune revizuite și pe baza informațiilor actualizate pe care le are la dispoziție datorită auditurilor sale, precum și din alte surse, Comisia va prezenta în 2019 un nou raport privind utilizarea pesticidelor.

Cum vor fi măsurate progresele înregistrate în direcția punerii în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă?

Pentru a monitoriza tendințele în materie de reducere a riscurilor utilizării pesticidelor la nivelul UE, Comisia va institui indicatori de risc armonizați, pe lângă indicatorii de risc utilizați la nivel național. Aceștia vor permite Comisiei să determine eficacitatea măsurilor în contextul evaluării viitoarelor opțiuni strategice.

Pentru informații suplimentare:

Inițiativa cetățenească europeană: „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice

Comunicat de presă: Glifosat: Comisia răspunde inițiativei cetățenești europene și anunță mai multă transparență în evaluările științifice

[1] Comitetul de apel din 27 noiembrie 2017, s-a adoptat un aviz pozitiv împreună cu statele membre, 18 dintre acestea (65,71 % din populația UE) au votat în favoarea reînnoirii, 9 (32,26 %) au votat împotrivă și 1 (2,02 %) s-a abținut.

[2] https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/sustainable_use_pesticides_en

[3] Patru state membre au obiective de reducere a riscurilor (Belgia, Danemarca, Grecia și Germania) și un stat membru (Franța) are un obiectiv de reducere a utilizării.

[4] COM (207) 713

MEMO/17/5192

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar