Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri: Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

Bruxelles, 24 noiembrie 2017

Ce măsuri întreprinde Comisia pentru a combate hărțuirea sexuală?

DECLARAȚIA /17/4848

 

Ce măsuri întreprinde Comisia pentru a combate hărțuirea sexuală?

Comisia a dedicat anul 2017 combaterii violenței împotriva femeilor în ansamblul UE și desfășoară o campanie pe platformele sociale pentru a sensibiliza opinia publică și a se poziționa ferm împotriva acestei violențe.

Comisia finanțează proiecte concrete pentru a acționa în mod concret în sensul prevenției și al sensibilizării, cum ar fi prin punerea la dispoziție a unui buget de 15 milioane de euro pentru a se asigura că toți profesioniștii implicați în sprijinirea acestor femei sunt bine pregătiți. Femeile ar trebui să poată avea încredere că opinia lor va fi luată în serios; în schimb, acest lucru va crește șansele ca femeile să raporteze hărțuirea sau violența sexuală.

În mai 2017, Consiliul a adoptat o decizie privind semnarea Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei, pe baza unei propuneri a Comisiei (a se vedea declarația). Convenția de la Istanbul este un tratat cu forță juridică obligatorie care vizează combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor, prevenirea violenței, protejarea victimelor și încetarea impunității autorilor. Comisia a întreprins primul pas important prin angajarea Uniunii Europene ca parte cu drepturi depline la Convenție în temeiul dreptului internațional. Negocierile privind decizia respectivă, care va permite ratificarea convenției de către UE, sunt în curs de desfășurare. Parlamentul European trebuie să își dea consimțământul la încheierea acordului de către UE înainte de adoptarea deciziei de către Consiliu.

Și în alte domenii s-au pus la dispoziție fonduri. Erasmus + sprijină proiecte și parteneriate între instituțiile de învățământ care vizează combaterea discriminării pe bază de sex, precum și proiecte privind combaterea violenței de gen, cum ar fi proiectul VOICE (Voci pentru adevăr și demnitate — combaterea violenței sexuale în sportul european prin intermediul celor afectați).

Ce măsuri întreprinde Comisia pe plan intern pentru protejarea personalului său?

Comisia aplică o politică de toleranță zero pentru orice formă de hărțuire. Normele noastre interne impun tuturor membrilor personalului nostru să aibă un comportament integru și interzic orice formă de hărțuire.

Începând din 2006, am aplicat măsuri de prevenire a tuturor formelor de hărțuire în Comisia Europeană. Recent adoptata strategie în materie de incluziune și de diversitate consolidează aceste măsuri și include măsuri preventive suplimentare.

Punem în aplicare norme și proceduri solide care încurajează oamenii să se exprime, în cazul unui comportament inadecvat, prin intermediul unor canale formale sau informale.

O echipă formată din colegi ai noștri din cadrul departamentului de resurse umane este însărcinată cu examinarea plângerilor și cu desfășurarea anchetelor, dacă este necesar.

Evenimentele recente care au avut loc la nivel mondial au suscitat întrebări cu privire la cazurile de hărțuire sexuală în Europa – inclusiv în cadrul instituțiilor europene. Depune Comisia suficiente eforturi?

Noi conducem prin puterea exemplului și, prin urmare, ne angajăm să facem și mai mult. Ne vom revizui normele interne, îndeosebi pentru a codifica noua jurisprudență. Ambiția noastră este ca, în cursul anului 2018, să avem o politică nouă și revizuită în materie de combatere a hărțuirii.

Un lucru trebuie să fie clar: chiar și un singur caz de hărțuire va fi întotdeauna prea mult. În consecință, Comisia ar trebui să își continue acțiunile preventive și să promoveze în continuare un mediu de lucru bazat pe respect. Ori de câte ori va fi necesar, se vor desfășura, în mod oficial, investigații și se vor aplica sancțiuni.

Cum sunt protejate și sprijinite victimele violenței?

Începând din noiembrie 2015, Directiva privind drepturile victimelor prevede un set de drepturi obligatorii pentru victimele criminalității, precum și obligații clare pentru statele membre ale UE de a garanta aceste drepturi în practică. Aceste norme recunosc faptul că victimele violențelor bazate pe sex și ale violenței domestice sunt deosebit de vulnerabile. Victimele au dreptul la protecție și la acces la serviciile de asistență în funcție de nevoile lor. (A se vedea IP/15/6095 și fișa informativă).

Grație normelor UE privind recunoașterea ordinelor de protecție, victimele violenței domestice beneficiază de o protecție suplimentară atunci când se deplasează între țările UE. Aceste norme constau într-o directivă și un regulament.

De asemenea, există norme în materie de despăgubire a victimelor criminalității. În conformitate cu Directiva privind despăgubirea, persoanele care sunt victime ale infracțiunilor intenționate și violente într-un alt stat membru al UE pot primi o compensație echitabilă din partea țării în care s-a produs infracțiunea.

Ce măsuri se iau la nivelul UE în vederea eradicării traficului de persoane?

Marea majoritate a victimelor traficului de persoane înregistrate în UE sunt femei și fete (80 %). UE recunoaște că traficul de persoane de sex feminin reprezintă o formă de violență împotriva femeilor și a adoptat cadre juridice și politice cuprinzătoare în scopul eradicării acestui fenomen. Directiva privind combaterea traficului de persoane conține prevederi privind protejarea victimelor și prevenirea reproducerii acestui fenomen și în cazul altor persoane. Strategia UE în vederea eradicării traficului de persoane (2012-2016) completează această legislație cu o serie de acțiuni, inclusiv acțiuni care pun accentul pe dimensiunea de gen a traficului de persoane. Ca parte a acestei strategii, Comisia a publicat Studiul privind dimensiunea de gen a traficului de persoane în martie 2016. Tot în 2016, Comisia a publicat primul raport privind progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de persoane, care conținea constatări cu privire la femei și fete.

Comisia va publica în curând acțiunile sale prioritare pentru combaterea traficului de persoane. Acestea se vor adăuga la activitățile în curs, întemeindu-se pe realizările înregistrate prin Strategia UE 2012-2016 și asigurând continuitatea eforturilor, inclusiv luarea în considerare a aspectelor de gen, coordonarea cu părțile interesate și sporirea bazei de cunoștințe.

Ce date sunt colectate pentru o mai bună înțelegere a fenomenului?

O elaborare eficace a politicilor necesită date fiabile și comparabile privind violența bazată pe sex.

Prima anchetă la nivelul UE cu privire la experiențele femeilor în ceea ce privește diferitele forme de violență, realizată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), arată că violența împotriva femeilor este încă foarte răspândită în Europa. Ancheta a arătat că una din trei femei a fost victima violenței fizice și/sau sexuale în cursul vieții sale, și că 55 % dintre femei au fost victime ale hărțuirii sexuale.

Pe baza rezultatelor anchetei realizate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Comisia a lansat dezvoltarea unei noi anchete la scara UE privind prevalența violenței bazate pe sex, coordonată de Eurostat împreună cu institutele naționale de statistică. După o fază-pilot în 2018, această anchetă va fi realizată în perioada 2019-2020. Totodată, Eurostat colectează statistici infracționale privind numărul de incidente raportate de omor cu intenție, viol sau agresiune cu caracter sexual, atât în cazul bărbaților, cât și în cazul femeilor. Datele arată că, în multe state membre, peste jumătate din numărul total de victime de sex feminin ale omorurilor sunt ucise de un partener intim, de o rudă sau de un membru al familiei.

Institutul European pentru Egalitatea de Șanse a elaborat metode și un set de indicatoripentru a estima riscul mutilării genitale a femeilor. Agenția a elaborat și o modalitate de măsurare a fenomenului violenței de gen, ca parte componentă a Indicelui egalității de gen.

De asemenea, Comisia Europeană a publicat un studiu privind „Violența bazată pe gen în sport”. Studiul oferă o cartografiere și o prezentare de ansamblu a cadrelor politice și juridice din statele membre. Sunt identificate mai multe bune practici în combaterea violenței de gen în sport și se formulează recomandări adresate Comisiei, statelor membre și organizațiilor sportive privind acțiuni viitoare, inclusiv recomandarea că personalul sportiv cu un istoric infracțional de această natură ar trebui împiedicat să asume vreun rol în mediile sportive din Uniunea Europeană.

Cum abordează UE violența bazată pe gen în politica sa de azil?

În contextul reformei în curs a sistemului european comun de azil, Comisia Europeană a propus consolidarea dispozițiilor privind solicitanții vulnerabili. Acest lucru implică dispoziții mai ambițioase privind evaluarea vulnerabilității și o obligație pentru statele membre de a ține seama de nevoile specifice ale solicitanților femei care s-au confruntat cu violențe bazate pe gen. Dispozițiile consolidate urmăresc, de asemenea, să asigure că solicitanții de azil au acces la îngrijiri medicale, la consiliere juridică, la consiliere adecvată pentru depășirea traumelor și la asistență psihosocială. Propunerea referitoare la noul Regulament privind procedurile de azil promovează o protecție internațională care ia în considerare aspectele legate de gen. De exemplu, femeilor ar trebui să li se dea posibilitatea efectivă de a avea un interviu individual, separat de soț sau de alți membri ai familiei. Ori de câte ori este posibil, acestea ar trebui să fie asistate de interpreți femei și de personal medical femei, în special în cazul în care acestea ar fi putut fi victime ale violenței bazate pe gen.

Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) a continuat să elaboreze mai multe instrumente pentru a asigura punerea în aplicare eficace a dispozițiilor legale în ceea ce privește chestiunile legate de gen.

Ce măsuri întreprinde UE pentru a contribui la promovarea egalității de gen în afara Uniunii Europene?

Uniunea Europeană plasează drepturile femeii și egalitatea de gen în centrul tuturor politicilor sale externe și, în același timp, face toate eforturile posibile pentru a capacita și a consolida vocea femeilor și a fetelor și pentru a le permite să își afirme drepturile politice, sociale și economice în întreaga lume.

Planul de acțiune al UE privind egalitatea de gen 2016-2020, Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen (2016-2020) și Strategia globală a UE constituie cadrul orientativ pentru acțiunile UE și pentru cooperarea cu țările partenere, cu organizațiile internaționale și cu organizațiile societății civile, precum și cu sectorul privat. Planul de acțiune al UE privind egalitatea de gen 2016-2020 a stabilit un obiectiv ambițios de integrare a acțiunilor care au în vedere considerente de gen în 85 % din toate noile inițiative ale UE până în 2020. Progresul este incontestabil: 92 % din toate noile inițiative adoptate în domeniul politicii externe a UE și aproximativ 60 % dintre din toate noile inițiative adoptate în domeniul cooperării și dezvoltării internaționale ale UE au fost apreciate ca vizând în principal sau într-o proporție semnificativă promovarea egalității de gen și/sau capacitarea femeilor. În 2016, Comisia Europeană a angajat 419 milioane EUR pentru acțiuni specifice destinate egalității de gen și capacitării femeilor.

Având în vedere că problematica egalității de gen se regăsește în toate temele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și este vitală pentru atingerea tuturor obiectivelor acesteia UE va contribui la acest factor-cheie al dezvoltării inclusiv prin concentrarea pe acțiuni concrete care să vizeze contracararea și prevenirea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, prin transformarea culturii instituționale a UE și a statelor sale membre în sensul respectării angajamentelor și prin sprijinirea țărilor partenere în vederea creării unui mediu mai propice pentru respectarea tuturor drepturilor fetelor și ale femeilor. Recent adoptatul Consens european privind dezvoltarea face parte din răspunsul global la Agenda 2030, reafirmând angajamentul UE de a promova egalitatea de gen, drepturile femeilor și ale fetelor și capacitarea acestora ca o prioritate în toate domeniile de acțiune și adoptând o perspectivă care să țină seama de aspectele legate de gen în toate politicile și programele noastre.

Vom investi în special în femei și fete ale căror drepturi sunt încălcate în întreaga lume, deoarece ele sunt excluse din sistemul de educație, de pe piața muncii și din viața politică și se confruntă cu norme și legi inechitabile în materie de succesiune, cetățenie sau proprietate asupra terenurilor. În 2017, vom încerca să oferim un sprijin specific victimelor actelor de violență din zonele cele mai îndepărtate și mai vulnerabile. În acest scop, UE a lansat, împreună cu ONU, inițiativa „Spotlight”, care dispune de un buget în valoare de 500 de milioane EUR și care vizează eliminarea oricăror forme de violență împotriva femeilor și fetelor.

UE se situează, totodată, în avangarda luptei pentru egalitatea de gen și capacitarea femeilor în situații de conflict, ca parte a punerii în aplicare de către UE a Agendei pentru femei, pace si securitate. Acționăm în vederea punerii în aplicare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea și a celor șapte rezoluții ulterioare.

Colaborăm îndeaproape cu ONU și cu toate părțile interesate relevante la nivel mondial cu privire la necesitatea unei incluziuni adecvate a femeilor în ceea ce privește prevenirea situațiilor de conflict și a situațiilor post-conflict, inclusiv participarea acestora la procesele de pace și la eforturile de combatere a tuturor formelor de violență împotriva femeilor, inclusiv a violenței bazate pe gen și a violenței sexuale în situații de conflict.

UE este angajată în mod activ cu țările partenere în cadrul forurilor multilaterale pentru a contribui în mod consecvent la progresul agendei de gen, în special în cadrul sesiunilor anuale ale Comisiei ONU pentru statutul femeii și al sesiunilor trimestriale ale Consiliului ONU pentru drepturile omului, ca for esențial al procesului de elaborare a politicilor ONU.

În mod sistematic, abordăm aspectele legate de gen în cadrul dialogurilor politice, al dialogurilor/subcomitetelor pe tema drepturilor omului, în cadrul grupurilor de lucru informale și în discuțiile legate de drepturile omului cu țările partenere. Noile strategii de țară privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2016-2020 au inclus egalitatea de gen drept una dintre principalele priorități. Mai mult, UE întreprinde demersuri politice, ia poziții politice și finanțează acțiuni care abordează inegalitățile și discriminarea femeilor și a fetelor. Aspectele legate de gen sunt acoperite în mare măsură de politicile și programele noastre în domeniul observării alegerilor, al justiției de tranziție, al apărătorilor drepturilor omului și în ceea ce privește Curtea Penală Internațională.

Ce face UE pentru protejarea femeilor în situații de criză umanitară?

Conflictele și dezastrele naturale afectează în mod diferit femeile, fetele, băieții și bărbații. Un exemplu elocvent sunt proiectele umanitare finanțate de UE în întreaga lume, care sunt adaptate la nevoile diferite ale băieților, bărbaților, femeilor și fetelor. Toate proiectele iau în considerare dimensiunea de gen pentru a asigura un impact maxim, astfel încât ajutorul să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie de el. Pentru a se asigura că răspunsurile umanitare vizează nevoile specifice ale femeilor și fetelor, la nivelul tuturor proiectelor umanitare finanțate de UE se încurajează luarea în considerare a perspectivei acestora.

Abordarea Comisiei Europene cu privire la aspectele legate de gen și la violența bazată pe gen în contextul ajutorului umanitar este prezentată în documentul de politică „Dimensiunea de gen în ajutorul umanitar: nevoi diferite, asistență adaptată”. Această abordare a fost explicată mai pe larg în documentul Protecția umanitară: Îmbunătățirea rezultatelor acțiunilor de protecție astfel încât să se reducă riscurile pentru persoanele care se confruntă cu crize umanitare. UE a introdus și un indicator de gen și vârstă (Gender-Age Marker) pentru a evalua în ce măsură acțiunile umanitare finanțate de UE iau în considerare genul și vârsta.

UE răspunde violenței bazate pe sex în cadrul crizelor umanitare prin acțiuni specifice și prin consolidarea capacităților. În 2016, UE a susținut 62 de proiecte umanitare legate de violența bazată pe gen. Aceste proiecte sunt finanțate cu un total de aproape 24,5 milioane EUR și se vor adresa unui număr de 3,4 milioane de femei, fete, băieți și bărbați din întreaga lume. Începând din 2014, UE a cheltuit peste 1 milion EUR pe an pentru proiecte care contribuie la consolidarea capacității sistemului umanitar de a aborda problematica legată de gen și violența bazată pe gen. UE este un membru activ al inițiativei globale intitulate Apel la acțiune privind protecția împotriva violenței bazate pe gen în situații de urgență.

UE susține, totodată, și punerea în aplicare a Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și a Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing, precum și a Programului de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (ICDP).

Este esențial ca UE să obțină și implicarea actorilor neguvernamentali. Colaborăm îndeaproape cu actorii societății civile, în special cu organizațiile de femei, fundațiile private, sectorul privat și cu avocați ai cauzei lor. Aceasta ne va ajuta să eliminăm cauzele profunde ale inegalităților de gen: lipsa accesului la resurse financiare și materiale, relațiile de putere inegale, discriminarea, stigmatizarea, stereotipurile și violența de gen.

 

 

 

MEMO/17/4849

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar