Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

rescEU: Comisia Europeană propune consolidarea gestionării dezastrelor în UE: Întrebări și răspunsuri

Bruxelles, 23 noiembrie 2017

Comisia Europeană a prezentat o serie de propuneri menite să consolideze răspunsul UE în materie de protecție civilă și să stimuleze capacitatea Europei de a face față mai bine dezastrelor naturale.

Propunerea vine în completarea sistemelor statelor membre de răspuns în caz de dezastre prin crearea unei rezerve dedicate de capacități operaționale la nivelul Uniunii – rescEU – și prin consolidarea măsurilor de pregătire și prevenire. În mod concret, propunerea se axează pe două elemente-cheie: crearea sistemului rescEU pentru a consolida capacitățile de răspuns în caz de dezastre în UE și sporirea investițiilor în acțiunile de prevenire și pregătire.

De ce propune Comisia rescEU ca nouă inițiativă acum?

Dezastrele din întreaga Europă devin din ce în ce mai frecvente și mai complexe. Multe țări au fost grav afectate în ultimii ani de efectele schimbărilor climatice și de evoluția riscurilor. Uniunea Europeană s-a confruntat cu numeroase dezastre care s-au soldat cu pierderi de vieți omenești, precum și cu alte consecințe devastatoare pentru cetățeni, întreprinderi, comunități și mediu. Numai în 2017, 200 de persoane și-au pierdut viața în dezastre naturale în Europa. Costurile economice sunt, la rândul lor, uriașe: în 2016, s-au înregistrat daune de aproape 10 miliarde EUR pe continentul european. UE trebuie să răspundă acestei provocări și să îi protejeze mai bine pe cetățeni de aceste dezastre.

Instrumentele de răspuns în caz de dezastre de care dispune în prezent UE sunt limitate și se întâmplă adesea ca asistența pe care statele membre o solicită în timpul unei crize să nu poată fi furnizată sau să nu poată fi pusă la dispoziție suficient de rapid. Acest lucru se datorează faptului că actualul mecanism de protecție civilă al UE se bazează pe un sistem voluntar și pe capacitățile suplimentare pe care statele membre le pot oferi altei țări care are nevoie de acestea.

Cum va funcționa rescEU din punct de vedere operațional?

În esență, rescEU este o rezervă de resurse și echipamente utilizate atunci când statele membre nu pot face față singure unui dezastru și necesită asistență suplimentară din partea UE, care ar trebui furnizată rapid. Toate costurile și capacitățile rescEU vor fi acoperite integral din fondurile UE, Comisia urmând să asigure controlul operațional al acestor resurse și echipamente și să decidă cu privire la mobilizarea lor în teren.

Într-o situație de criză, lucrurile s-ar desfășura astfel:

1) Un stat membru (ca, de altfel, și alte țări și organizații internaționale) decide să activeze mecanismul de protecție civilă al UE pentru a solicita sprijin atunci când este depășit de o situație de criză. Nota bene: Comisia Europeană nu poate activa mecanismul de protecție civilă din propria inițiativă.

2) Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei, care își are sediul la Bruxelles și funcționează 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, monitorizează și gestionează un sistem de schimb de informații utilizat de toate statele membre ale Uniunii Europene pentru a formula cereri de asistență și a prezenta informații detaliate privind asistența de care au nevoie. De îndată ce se primește o cerere de asistență, toate statele care participă la mecanism sunt avertizate cu privire cererea respectivă.

3) Atunci când capacitățile din cadrul Rezervei europene de protecție civilă sunt insuficiente pentru a oferi un răspuns în caz de dezastru, Comisia ar putea decide să își mobilizeze propriile capacități din cadrul „rescEU” pentru a sprijini acțiunile statelor membre. Aceste capacități vor viza patru domenii de acțiune: dispozitive de zbor de stingere a incendiilor, echipamente de pompare de mare capacitate pentru inundații, capacități de căutare și salvare în zonele urbane, precum și spitale de campanie și asistență medicală de urgență.

4) De îndată ce se identifică sprijinul necesar, acesta este trimis către țara afectată. Comisia păstrează controlul operațional asupra resurselor și echipamentelor rescEU. Pe parcursul operațiunii, țara afectată se asigură că activitățile pentru care sunt utilizate capacitățile rescEU sunt puse în aplicare conform planului operațional de intervenție stabilit de comun acord cu Comisia.

Cum va sprijini UE solidaritatea statelor membre prin utilizarea capacităților naționale din Rezerva europeană de protecție civilă?

Propunerea include o serie de dispoziții noi care vor ajuta statele membre să își consolideze capacitățile existente și să contribuie mai mult la Rezerva europeană de protecție civilă.

  1. Statele membre vor beneficia de o cofinanțare semnificativă din partea UE (75 %) pentru a-și îmbunătăți capacitățile naționale. Capacitățile respective vor deveni apoi parte din Rezerva europeană de protecție civilă și vor fi puse la dispoziție pentru a oferi un răspuns în caz de dezastre.
  2. Dacă este nevoie de capacități pentru a oferi un răspuns în caz de dezastre într-un alt stat membru, UE va cofinanța costurile suportate pentru mobilizarea resurselor și echipamentelor care fac din parte Rezerva europeană de protecție civilă. Cofinanțarea din partea UE pentru resursele și echipamentele cu care statele membre au contribuit la Rezerva europeană de protecție civilă va fi de 75 % din costurile operaționale atunci când sunt utilizate pe teritoriul UE sau pentru un stat participant. În prezent, bugetul UE finanțează numai o parte din costurile de transport, dar nu și costurile operaționale. Transportul din punctul A în punctul B nu este însă cel mai costisitor; costurile operaționale sunt mult mai mari decât costurile de transport. De exemplu, costurile de transport pentru un spital de campanie mare reprezintă doar o mică parte din costurile sale de funcționare, care sunt de aproximativ 6 milioane EUR/lună. Costurile pentru ca un avion să zboare din Franța în Portugalia sunt, la rândul lor, scăzute în comparație cu costurile de operare a avionului la destinație timp de mai multe zile.
  3. Rețeaua UE de cunoștințe în materie de protecție civilă va fi creată pentru a oferi sprijin tuturor actorilor implicați în asigurarea protecției civile în întreaga Europă. Această rețea va permite tuturor actorilor implicați în gestionarea dezastrelor să dispună de informații actualizate și să vorbească aceeași „limbă tehnică”.
  4. Comisia va coopera cu statele membre pentru a se asigura că investițiile realizate cu fonduri structurale sunt protejate în caz de dezastru. În acest sens, Comisia va trebui să țină seama de evaluările riscurilor transmise de statele membre. În plus, Comisia va putea solicita statelor membre să-i prezinte planurile lor naționale de gestionare a riscurilor și de pregătire, va putea monitoriza punerea în aplicare a acestora și va putea formula recomandări privind investițiile naționale în materie de prevenire a dezastrelor și de pregătire în caz de dezastru. Pe termen lung, aceasta este cea mai eficace metodă de a acorda asistență statelor membre pentru a-și reduce pierderile și a-și consolida capacitatea de prevenire a dezastrelor, de pregătire a intervențiilor și de răspuns în caz de dezastru.

Rezerva europeană de protecție civilă: câte resurse și echipamente va cuprinde și din ce țări vor proveni acestea?

Rezerva europeană de protecție civilă se bazează pe actuala „Capacitate europeană de răspuns în situații de urgență”, creată în octombrie 2014 și cunoscută sub denumirea de rezervă voluntară. În prezent, în rezervă sunt disponibile peste 90 de capacități de răspuns, reprezentând contribuțiile a 20 de state participante diferite. O imagine de ansamblu asupra acestora este disponibilă aici. Printre aceste capacități se numără echipe de pompieri și dispozitive de zbor pentru stingerea incendiilor, echipamente de stopare a inundațiilor, instalații de purificare a apei și instrumente de detectare și prelevare de probe de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară. S-a constatat însă din experiență că aceste capacități nu sunt suficiente întrucât dezastrele se produc simultan și sunt din ce în ce mai frecvente și mai complexe.

Comisia va consolida Rezerva europeană de protecție civilă prin intensificarea furnizării de finanțare din partea Uniunii pentru costurile de adaptare, reparare și funcționare suportate de statele membre pentru oricare dintre resursele și echipamentele din rezervă. Statele membre vor avea astfel un stimulent suplimentar să contribuie cu capacități la Rezerva europeană de protecție civilă.

Același mod de funcționare se va aplica și pentru intervențiile de protecție civilă din afara UE?

Propunerea se axează în principal pe consolidarea capacității colective de răspuns a UE și a statelor membre în cazul dezastrelor care afectează UE.

Pentru intervențiile în afara UE și a statelor participante, mecanismul UE de protecție civilă va continua să asigure coerența răspunsului Uniunii în conformitate cu legislația existentă și va finanța 75 % din costurile de transport pentru capacitățile din Rezerva europeană de protecție civilă.

Statele participante la mecanismul de protecție civilă al UE (Islanda, Norvegia, Serbia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Turcia) vor beneficia, la rândul lor, de noile posibilități oferite de rescEU.

Cum îmbunătățește propunerea prevenirea și pregătirea?

Prevenirea și pregătirea sunt elemente fundamentale pentru un răspuns eficace în caz de dezastre naturale. Investițiile în prevenirea dezastrelor au beneficiul clar de a salva vieți omenești și de a proteja mijloacele de subzistență, precum și de a reduce la minimum daunele economice și fizice. În cadrul propunerii, consolidarea prevenirii dezastrelor și reducerea riscurilor ocupă un rol central în procesul de planificare, iar evaluarea și reducerea riscurilor sunt integrate în modul de utilizare a fondurilor UE.

În acest sens, UE propune:

  • Să implice statele membre în îmbunătățirea evaluării riscurilor și a planificării intervențiilor, astfel încât acțiunile de prevenire și pregătire să fie eficace. De exemplu, dacă se știe că o zonă este predispusă la inundații, ar trebui să ne asigurăm că locuințele, întreprinderile și mediul sunt protejate în mod corespunzător. De asemenea, dacă se știe că persoane în vârstă trăiesc în zone rurale izolate în care există un risc de incendii forestiere, trebuie să existe planuri de pregătire care să permită evacuarea acestor persoane.

  • Să se asigure că cei mai buni specialiști în domeniu din Europa beneficiază de cursuri de formare comune. Echipamentele și echipele ar trebui să coopereze cu ușurință la nivel transfrontalier și să fie plasate în apropierea locurilor în care riscă să se producă dezastre. Se dorește, de asemenea, să se realizeze schimburi de cunoștințe și de învățăminte desprinse în urma dezastrelor anterioare. Toate aceste aspecte vor fi abordate prin intermediul Rețelei UE de cunoștințe în materie de protecție civilă.

Statele membre vor trebui să elaboreze planuri de prevenire și de pregătire pe care Comisia le va analiza pentru a oferi asistență statelor membre care au nevoie de sprijin suplimentar.

De câte ori a fost activat mecanismul de protecție civilă al UE în ultimii doi ani?

În ultimii doi ani (2016 și 2017), mecanismul a fost activat în total de 56 de ori, atât pe teritoriul UE, cât și în afara UE.

Dacă propunerea Comisiei este aprobată de Parlament și de Consiliu, care ar fi costul acțiunilor propuse?

Impactul bugetar al propunerii este estimat la o sumă suplimentară de 280 de milioane EUR pentru restul perioadei acoperite de cadrul financiar multianual (2018-2020).

 

MEMO/17/4732

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar