Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Cazurile de neîndeplinire a obligațiilor de către statele membre din luna februarie: principalele decizii

Bruxelles, 15 februarie 2017

Cazurile de neîndeplinire a obligațiilor de către statele membre din luna februarie: principalele decizii

Prezentare de ansamblu pe domenii de politică

Prin pachetul lunar de decizii din cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană inițiază sau continuă demersul juridic împotriva statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE; au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie (cuprinzând 5 scrisori de punere în întârziere, 50 de avize motivate, 7 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și 3 proceduri de încetare) sunt prezentate mai jos, fiind grupate pe domenii de politică. Totodată, Comisia închide 103 cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.

Pentru mai multe informații privind procedura UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

1. Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune

(Pentru informații suplimentare: Christian Wigand - tel.: +32 229 62253, Sara Soumillion – tel.: +32 229 67094)

Avize motivate

Sănătate și securitate: Comisia solicită PORTUGALIEI să notifice transpunerea Directivei privind câmpurile electromagnetice

Comisia Europeană a decis astăzi să trimită Portugaliei un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligației de transpunere în legislația sa națională a Directivei privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la câmpuri electromagnetice (Directiva 2013/35/UE) Principiile generale de protecție a sănătății și securității în muncă sunt stabilite în Directiva-cadru (Directiva 89/391/CEE a Consiliului). Directiva privind câmpurile electromagnetice adaptează aceste principii la riscurile specifice generate de câmpurile electromagnetice. În continuare, directiva stabilește cerințele care trebuie respectate pentru ca angajatorii să evalueze riscurile generate de expunerea la câmpuri electromagnetice la locul de muncă și, dacă este necesar, să pună în aplicare măsuri de profilaxie și de protecție pentru a elimina astfel de riscuri sau pentru a le reduce la minimum. Ea stabilește, de asemenea, valori-limită de expunere specifică care nu ar trebui să fie depășite. Actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre necesare pentru a se conforma Directivei privind câmpurile electromagnetice trebuiau să intre în vigoare până la 1 iulie 2016, iar Comisia trebuia informată imediat în acest sens. Având în vedere faptul că autoritățile portugheze se află doar în etapa de pregătire a măsurilor de transpunere necesare, dar încă nu au notificat Comisia cu privire la adoptarea finală și intrarea în vigoare a măsurilor necesare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat. Dacă autoritățile portugheze nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Libera circulație a lucrătorilor: Comisia solicită unui număr de 8 state membre să notifice transpunerea completă a Directivei care are ca scop facilitarea exercitării dreptului cetățenilor UE de a lucra în străinătate

Comisia a hotărât să transmită avize motivate Austriei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Portugaliei și României privind neîndeplinirea obligației de transpunere completă în legislația lor națională a directivei privind dreptul cetățenilor UE de a lucra într-un alt stat membru (Directiva 2014/54/UE). Obiectivul directivei este de a permite persoanelor care lucrează sau care își caută un loc de muncă în altă țară din UE să își exercite mai ușor dreptul la liberă circulație garantat de legislația UE. Ea prevede măsuri pentru a sprijini și proteja cetățenii mobili ai Uniunii, pentru a asigura un acces mai bun la informațiile privind drepturile la liberă circulație, pentru a combate discriminarea pe motive de naționalitate în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, remunerarea și alte condiții de muncă, precum și pentru a depăși obstacolele nejustificate din calea liberei circulații. Statele membre aveau obligația de a transpune această directivă și de a comunica măsurile naționale de transpunere Comisiei până la 21 mai 2016. Ca urmare a scrisorilor de punere în întârziere trimise de Comisie în septembrie 2016, Comisia Europeană a hotărât să trimită avize motivate acestor state membre. Dacă autoritățile din aceste state membre nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Detașarea lucrătorilor: Comisia îndeamnă 9 state membre să notifice transpunerea completă a Directivei de punere în aplicare

Comisia Europeană a decis astăzi să trimită avize motivate Republicii Cehe, Ciprului, Spaniei, Croației, Luxemburgului, Portugaliei, României, Sloveniei și Suediei cu privire la neîndeplinirea obligației de notificare a transpunerii complete în legislația lor națională a Directivei (Directiva 2014/67/UE) de stabilire a măsurilor și mecanismelor de control necesare pentru o implementare, punere în aplicare și o executare mai bună și mai uniformă a detașării lucrătorilor, astfel cum prevede Directiva 96/71/CE. Actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre necesare pentru a se conforma Directivei de punere în aplicare a Directivei privind detașarea lucrătorilor trebuiau să intre în vigoare până la 18 iunie 2016, iar Comisia trebuia informată imediat în acest sens. Având în vedere că autoritățile acestor state membre încă nu au notificat Comisia cu privire la adoptarea măsurilor necesare, Comisia a hotărât să trimită acestor state avize motivate. Dacă autoritățile naționale nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

 

2. Energie

(Pentru informații suplimentare: Anna-Kaisa Itkonen - tel.: +32 229 56186, Nicole Bockstaller – tel.: +32 229 52589)

Un aviz motivat

Comisia solicită LETONIEI să respecte integral Directiva privind performanța energetică a clădirilor

Comisia Europeană a solicitat Letoniei să transpună corect în legislația națională toate cerințele Directivei privind performanța energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE). În UE, clădirile reprezintă 40 % din consumul de energie și 36 % din emisiile de CO2. Implementarea corectă a directivei este esențială pentru atingerea obiectivelor UE în materie de energie și climă, precum și pentru îmbunătățirea confortului și pentru a-i ajuta pe consumatori să economisească bani la facturile de energie. Statele membre trebuie să stabilească și să aplice cerințe minime privind performanța energetică a clădirilor noi și existente, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să impună inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat. De asemenea, directiva prevede obligația statelor membre de a se asigura că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi „cu consum de energie aproape egal cu zero”. Potrivit Comisiei, nu toate cerințele directivei au fost îndeplinite. În special, certificatele de performanță energetică care trebuie să fie emise atunci când se construiește, se vinde sau se închiriază o clădire unui nou locatar nu sunt obligatorii în Letonia, însă ar trebui să fie emise numai la cererea cumpărătorului, chiriașului sau locatarului. Directiva prevede, de asemenea, ca certificatele de performanță energetică să fie afișate la loc vizibil în clădirile vizitate frecvent de public, în timp ce legislația națională limitează aceste obligații la clădirile care sunt aflate în proprietatea publică. În cele din urmă, există mai multe excepții decât cele prevăzute în directivă și nu există suficiente mecanisme de punere în aplicare astfel încât să se asigure conformitatea cu cerințele prevăzute în directivă. Letonia are la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei Europene măsurile adoptate în vederea remedierii situației; În caz contrar, Comisia poate decide să aducă autoritățile lituaniene în fața Curții de Justiție a UE.

 

3. Mediu

(Pentru informații suplimentare: Enrico Brivio – tel.: +32 229 56172, Iris Petsa – tel.: +32 229 93321)

Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Deșeuri: Comisia trimite IRLANDA în fața Curții pentru nerespectarea obligației de îmbunătățire a infrastructurii de tratare a apelor reziduale

Comisia Europeană deschide o acțiune împotriva Irlandei la Curtea de Justiție a UE pentru faptul că nu a reușit să se asigure că apele urbane reziduale în 38 aglomerări de pe întreg teritoriul țării sunt colectate și tratate în mod adecvat pentru a preveni riscuri grave pentru sănătatea umană și pentru mediu. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), orașele sunt obligate să colecteze și să trateze apele urbane reziduale, întrucât apele uzate netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul și apele subterane și costiere. Cele 38 de aglomerări (orașe, localități) cu infrastructurile de ape uzate neadecvate sunt: Arklow, Athlone, Ballybofer/Stranorlar, Ballincollig New, Castlecomer, Cavan, Clifden, Clonakily, Cobh, Cork City, Dundalk, Enfield, Enniscorthy, Fermoy, Gaoth Dobhair, Killarney, Killybegs, Longford, Mallow, Midleton, Monksland, Navan, Nenagh, Oberstown, Pasage/Monktown, Portarlington, Rathcormac, Ringaskiddy, Ringsend, Roscommon Town, Roscrea, Shannon Town, Thurles, Tralee, Tubbercurry, Youghal și Waterford City. Decizia de trimitere în fața Curții ridică, de asemenea, motive suplimentare de îngrijorare cu privire la nerespectarea obligației de a asigura că a fost emisă o licență de operare corectă pentru stațiile de epurare care deservesc aglomerările Arklow și Castlebridge. Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Irlandei în septembrie 2013, aceasta fiind urmată de avertismente în septembrie 2015 și septembrie 2016. Potrivit unui raport recent al Comisiei privind implementarea politicii și legislației UE în materie de mediu în statele membre, una dintre principalele provocări cu care se confruntă Irlanda este menținerea investițiilor importante necesare pentru serviciile de alimentare cu apă, având în vedere nevoia urgentă de a investi în infrastructura de alimentare cu apă. Pentru mai multe informații, consultați textul integral al comunicatului de presă.

Depozite de deșeuri: Comisia trimite ROMÂNIA în fața Curții de Justiție a UE pentru depozitele ilegale de deșeuri

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru faptul că nu a închis și nu a reabilitat 68 de depozite ilegale de deșeuri care constituie un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu. În pofida avertismentelor anterioare ale Comisiei, România nu a reușit să ia măsuri împotriva a 68 de depozite de deșeuri neconforme, astfel cum se prevede în Directiva UE privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE a Consiliului). În temeiul directivei, statele membre au obligația de a recupera și a elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor. România avea obligația de a închide și a reabilita până la 16 iulie 2009 aceste depozite de deșeuri municipale și industriale care nu corespund standardelor . Întrucât pentru remedierea acestei situații nu s-au înregistrat progrese suficiente, Comisia a adresat un aviz motivat suplimentar, în septembrie 2015, solicitând autorităților române să ia măsuri corespunzătoare cu privire la 109 situri necontrolate, care, deși nu mai erau utilizate, continuau să reprezinte o amenințare pentru sănătatea umană și pentru mediu. S-au înregistrat unele progrese, însă pentru 68 de depozite de deșeuri, măsurile necesare de remediere și închidere nu fuseseră finalizate în decembrie 2016. Pentru a determina România să accelereze procesul, Comisia trimite autoritățile române în fața Curții de Justiție a UE. Pentru mai multe informații, consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Avize motivate

Deșeuri: Comisia solicită AUSTRIEI să aplice normele UE privind deșeurile

Comisia Europeană îndeamnă Austria să își aducă legislația națională în conformitate deplină cu normele UE privind deșeurile [Directiva (UE) 2015/1127 a Comisiei de modificare a Directivei-cadru privind deșeurile, Directiva 2008/98/CE] Directiva-cadru privind deșeurile are drept obiectiv să reducă la minimum efectele negative ale generării și gestionării de deșeuri asupra sănătății populației și asupra mediului. De asemenea, ea urmărește să reducă utilizarea resurselor și se concentrează pe prevenire, reutilizare și reciclare, contribuind astfel la o economie mai circulară. Statele membre au avut obligația de a adopta măsurile necesare pentru a se conforma directivei până la 31 iulie 2016. Ca urmare a faptului că Austria nu a respectat termenul-limită inițial, Comisia i-a adresat o scrisoare de punere în întârziere în septembrie 2016. Austria a adoptat anumite măsuri, dar persistă încă o serie de elemente neconforme în cadrul de reglementare, de exemplu în ceea ce privește dispozițiile referitoare la eficiența energetică și valorificarea energetică a deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Comisia trimite acum un aviz motivat. Austria are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru a remedia deficiențele; în caz contrar, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Deșeuri: Comisia solicită BELGIEI să revizuiască măsurile regionale privind gestionarea deșeurilor și prevenirea generării de deșeuri

Comisia îndeamnă Belgia să adopte și să actualizeze planurile de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor în conformitate cu obiectivele legislației UE privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare. Aceste planuri și programe au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE. Statele membre trebuie să își reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o dată la șase ani și să le revizuiască după caz. Belgia nu a reușit să revizuiască, să prelungească sau să înlocuiască planul de gestionare a deșeurilor pentru regiunea valonă (Orizont 2010) și nici să își amelioreze componenta referitoare la prevenirea generării de deșeuri. Întrucât Belgia a rămas în urmă cu actualizarea, iar noile documente privind deșeurile sunt preconizate a fi adoptate ulterior, în cursul acestui an, Comisia trimite un aviz motivat. Dacă Belgia nu ia măsuri în termen de două luni, Curtea de Justiție a UE poate fi sesizată cu privire la acest caz.

Zgomot: Comisia cere UNGARIEI să adopte măsuri privind zgomotul ambiental

Comisia Europeană cere Ungariei să realizeze hărțile acustice strategice și planurile de acțiune prevăzute de normele UE (Directiva privind zgomotul, Directiva 2002/49/CE) pentru a reduce poluarea fonică în UE. Zgomotul ambiental - provocat de transportul rutier, feroviar și traficul aeroportuar, industrie, construcții și alte activități în aer liber - este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică. Directiva privind zgomotul ambiental solicită statelor membre să elaboreze și să publice, o dată la cinci ani, hărți acustice și planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului pentru zonele urbane mai mari, drumuri, căi ferate și aeroporturi principale. În aprilie 2016, Comisia a trimis Ungariei o scrisoare de punere în întârziere. Deși s-au înregistrat unele progrese, autoritățile maghiare nu au reușit încă să elaboreze și să transmită Comisiei hărțile acustice strategice necesare pentru aglomerarea urbană Budapesta și planurile de acțiune necesare pentru drumurile și căile ferate principale din această țară. Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat. Dacă Ungaria nu ia măsuri în termen de două luni, Curtea de Justiție a UE poate fi sesizată cu privire la acest caz.

Bunăstarea animalelor: Comisia solicită ITALIEI să pună în aplicare măsuri privind protecția animalelor de laborator

Comisia Europeană solicită Italiei să își aducă legislația națională în conformitate deplină cu normele UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (Directiva 2010/63/UE). Respectiva directivă, care ar fi trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 10 noiembrie 2012, asigură un nivel ridicat de bunăstare a animalelor, asigurând în același timp buna funcționare a pieței interne. Ea urmărește, de asemenea, reducerea la minimum a numărului de animale utilizate în experimente și impune utilizarea de alternative, acolo unde este posibil. Italia a pus în aplicare directiva în martie 2014; cu toate acestea, trebuie abordate o serie de elemente neconforme. În ceea ce privește anumite aspecte, dreptul italian se află în continuare sub standardele de bunăstare a animalelor stabilite de directivă, în timp ce Italia aduce în discuție existența unor standarde aparent mai ridicate în ceea ce privește alte aspecte, care pot afecta buna funcționare a pieței interne. În aprilie 2016, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. Deoarece există în continuare probleme substanțiale în materie de conformitate care nu au fost soluționate, Comisia transmite acum un aviz motivat. Dacă autoritățile italiene nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Deșeuri: Comisia solicită ITALIEI să revizuiască măsurile regionale privind gestionarea deșeurilor

Comisia îndeamnă Italia să adopte și să actualizeze planurile de gestionare a deșeurilor în conformitate cu obiectivele legislației UE privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare. Aceste planuri au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE. Statele membre trebuie să își reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o dată la șase ani și să le revizuiască după caz. Mai multe regiuni din Italia (Abruzzi, Basilicata, provincia autonomă Bolzano, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia, Liguria, Piemont, Sardinia și Sicilia) nu și-au revizuit planurile de gestionare a deșeurilor adoptate în 2008 sau înainte Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat. Dacă autoritățile italiene nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Poluare atmosferică: Comisia avertizează GERMANIA, FRANȚA, SPANIA, ITALIA și REGATUL UNIT în legătură cu continuarea încălcării valorilor-limită de poluare atmosferică

Comisia Europeană trimite avertismente finale Germaniei, Franței, Spaniei, Italiei și Regatului Unit pentru faptul că nu au reușit să rezolve problema depășirilor repetate ale valorilor-limită de poluare atmosferică cu dioxid de azot (NO2). Poluarea cu NO2 reprezintă un risc considerabil pentru sănătate. Cea mai mare parte a emisiilor sunt generate de traficul rutier. Comisia Europeană îndeamnă 5 state membre să ia măsuri pentru a asigura o bună calitate a aerului și pentru a proteja sănătatea publică. Peste 400 000 de cetățeni UE mor prematur în fiecare an din cauza calității slabe a aerului. În plus, milioane de persoane suferă de boli respiratorii și cardiovasculare cauzate de poluarea atmosferică. Nivelurile persistent ridicate de dioxid de azot (NO2) au provocat aproximativ 70 000 de decese premature în Europa în 2013, aproape trei ori mai multe decât decesele cauzate de accidente rutiere în același an. Legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) stabilește valori-limită pentru poluanții atmosferici, inclusiv pentru dioxidul de azot. În caz de depășire a acestor valori-limită, statele membre sunt obligate să adopte și să pună în aplicare planuri privind calitatea aerului, care stabilească măsuri corespunzătoare pentru a pune capăt acestei situații în cel mai scurt timp posibil. Avizul motivat de astăzi se referă la depășirea persistentă a valorilor-limită de NO2 în: Germania (28 de zone de calitate a aerului, printre care Berlin, München, Hamburg și Köln); Franța (19 zone de calitate a aerului, printre care Paris, Marsilia și Lyon); Regatul Unit (16 zone de calitate a aerului, printre care Londra, Birmingham, Leeds și Glasgow); Italia (12 zone de calitate a aerului, printre care Roma, Milano și Torino); Spania (3 zone de calitate a aerului, una dintre acesta fiind Madrid și alte două pe teritoriul Barcelonei). Deși este de competența autorităților din statele membre să aleagă măsurile adecvate pentru remedierea depășirii valorilor-limită de NO2, un efort mult mai mare este necesar la nivel local, regional și național pentru a garanta respectarea normelor UE și pentru a proteja sănătatea publică. Dacă statele membre nu iau măsuri în termen de două luni, Comisia poate decide să sesizeze cazul Curții de Justiție a UE. Pentru mai multe informații, consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

4. Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital

(Pentru informații suplimentare: Vanessa Mock – tel.: +32 229 56194, Letizia Lupini - tel.: +32 229 51958)

Audituri: Comisia solicită CROAȚIEI, CIPRULUI, ESTONIEI, POLONIEI, ROMÂNIEI și SLOVENIEI să aplice normele UE în materie de audit

Comisia Europeană a cerut Croației, Ciprului, Estoniei, Poloniei, României și Sloveniei să implementeze integral noile norme UE privind auditurile. Directiva privind auditul (Directiva 2014/56/UE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate) stabilește condițiile pentru autorizarea și înregistrarea persoanelor care efectuează audituri statutare. Ea stabilește normele aplicabile persoanelor respective în ceea ce privește independența, obiectivitatea și etica profesională, precum și cadrul pentru supravegherea lor publică. Prin modificarea Directivei privind auditul (Directiva 2006/43/CE), noile norme permit o transparență și o predictibilitate sporite ale cerințelor aplicabile persoanelor care efectuează audituri. Modificările îmbunătățesc și mai mult independența și obiectivitatea activității persoanelor care efectuează audituri. Statele membre trebuiau să transpună aceste norme în legislația națională până la data de 17 iunie 2016. Având în vedere că nu au respectat termenul-limită inițial, aceste șase state membre au primit scrisori de punere în întârziere la sfârșitul lunii iulie 2016. Aceste state membre au răspuns la aceste scrisori și s-au angajat să adopte rapid noua legislație. Deoarece nu au reușit să facă acest lucru, solicitarea de astăzi ia forma unui aviz motivat. Dacă Croația, Cipru, Estonia, Polonia, România și Slovenia nu iau măsuri în termen de două luni,aceste cazuri pot fi sesizate Curții de Justiție a UE.

Raportarea neîndeplinirii obligațiilor: Comisia solicită POLONIEI, ȚĂRILOR DE JOS, SPANIEI și PORTUGALIEI să aplice normele UE privind denunțătorii

În 2015, Comisia a adoptat o directivă de punere în aplicare, privind raportarea către autoritățile competente a încălcărilor efective sau potențiale a Regulamentului privind abuzul de piață (Directiva privind „denunțarea”; Directiva de punere în aplicare (UE) 2015/2392 a Comisiei). Respectiva directivă face parte din cadrul de reglementare privind abuzul de piață și prevede că statele membre trebuie să instituie mecanisme eficace pentru a permite raportarea cazurilor de încălcare a Regulamentului privind abuzul de piață. Ea conține dispoziții referitoare la protecția persoanelor care raportează aceste încălcări și precizează, de asemenea, procedurile pentru protejarea denunțătorilor și a persoanelor incriminate, inclusiv urmarea dată rapoartelor efectuate de denunțători și protecția datelor cu caracter personal. Statele membre trebuiau să transpună aceste norme în legislația națională până la data de 3 iulie 2016. Deoarece nu au respectat termenul-limită inițial, Polonia, Țările de Jos, Spania și Portugalia, au primit scrisori de punere în întârziere în septembrie 2016. Întrucât Comisia nu are cunoștință despre o transpunere a normelor în legislația națională, emite un aviz motivat Poloniei, Țărilor de Jos, Spaniei și Portugaliei, solicitându-le să își alinieze la legislația UE legislația lor națională cu privire la denunțuri. Dacă statele membre menționate mai sus nu iau măsuri în termen de două luni, aceste cazuri pot fi sesizate Curții de Justiție a UE.

 

5. Piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

(Pentru informații suplimentare: Lucia Caudet – tel.: +32 229 56182, Mirna Talko – tel.: +32 229 87278)

Scrisori de punere în întârziere

Libera circulație a mărfurilor: Comisia lansează proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva UNGARIEI și ROMÂNIEI privind comerțul cu amănuntul de produse agricole și alimentare

Comisia a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere Ungariei și României pe motiv că normele lor naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE. În Ungaria, o nouă lege prevede obligația comercianților cu amănuntul de a aplica aceleași marje de profit pentru produsele agricole și alimentare interne și pentru cele importate, în ciuda faptului că prețul produselor importate este condiționat de fluctuații ale cursului de schimb valutar. Aceasta ar putea să descurajeze vânzările de produse agricole și alimentare importate față de cele naționale. Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că un astfel de obstacol ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor (articolul 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, TFUE). În România, marilor comercianți cu amănuntul li se cere să achiziționeze cel puțin 51 % din produse alimentare și agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor. Aceeași lege prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE). În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive. Nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile ungare și române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

 

Scrisori de punere în întârziere, un aviz motivat și inițierea unei proceduri de închidere

Întârzierea în efectuarea plăților: Comisia solicită unui număr de 4 state membre să respecte Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților, pentru a proteja IMM-urile în cadrul relațiilor lor comerciale

Comisia Europeană întreprinde acțiuni suplimentare împotriva Greciei, Italiei, Slovaciei și Spaniei pentru a asigura punerea în aplicare corectă a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților (Directiva 2011/7/UE) și prevenirea pierderilor suferite de societăți, în special întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), din aceste țări. Întârzierea plăților are un impact negativ asupra întreprinderilor, prin faptul că le sunt afectate lichiditățile și fluxul de numerar, le complică gestiunea financiară și le împiedică dezvoltarea. Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților acordă creditorilor drepturi extinse, prin instituirea de termene de plată pentru întreprinderi și autoritățile publice la achiziționarea de bunuri sau servicii. Dacă termenele de plată nu sunt respectate, ea permite acordarea unei compensații echitabile întreprinderilor. Pentru a descuraja o cultură a plăților efectuate cu întârziere, administrațiilor publice le revine un rol important în a da un exemplu prin plata imediată și transparentă a furnizorilor. Comisia solicită o acțiune din partea statelor membre, având în vedere următoarele: Grecia: noua legislație care elimină drepturile creditorilor de a solicita dobânzi și compensații (o scrisoare suplimentară de punere în întârziere); Italia: întârzierea excesivă a efectuării plăților de către autoritățile publice (un aviz motivat); Slovacia: plăți întârziate în mod excesiv în sectorul sănătății publice (o scrisoare de punere în întârziere); Spania: legislația care extinde în mod sistematic termenul legal de plată de 30 de zile (o scrisoare de punere în întârziere). Aceste 4 state membre au acum la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate pentru remedierea situației. În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la Italia, care a primit un aviz motivat. De asemenea, Comisia a decis închiderea unei proceduri împotriva Portugaliei, dat fiind că această țară și-a aliniat dreptul intern la directivă. Pentru mai multe informații, consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Avize motivate

Piața unică: Comisia solicită unui număr de 4 state membre să transpună noile norme cu privire la ambarcațiuni și componente de ambarcațiuni

Comisia a hotărât astăzi să trimită avize motivate Ciprului, Finlandei, Irlandei și României, solicitându-le să transpună Directiva privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice (Directiva 2013/53/UE). Directiva privind ambarcațiunile de agrement se referă la construcția, securitatea și alte cerințe pentru ambarcațiuni în scopuri sportive sau recreative. Directiva trebuia să fie transpusă integral în legislația națională până a statelor membre până la 18 ianuarie 2016. Cele 4 state membre în cauză nu au comunicat încă Comisiei transpunerea deplină a acestor directive în legislația lor națională. Aceste state membre au acum la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei transpunerea completă a directivelor; În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la aceste cazuri.

 

O procedură de închidere

AUSTRIA modifică interdicția sectorială de circulație pe autostrada A12 din valea Inn-ului - Comisia închide procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Comisia a decis astăzi să închidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei în ceea ce privește legislația națională care interzice circulația anumitor vehicule grele de marfă pe un segment din autostrada A12 din valea Inn-ului. Prin intermediul unei scrisori de punere în întârziere trimise Austriei în iulie 2016, Comisia a menționat riscul ca această măsură să restricționeze în practică liberul tranzit și, prin urmare, să restricționeze libera circulație a mărfurilor (articolul 34 din TFUE). În timp ce Austria este obligată să introducă măsuri pentru reducerea poluării atmosferice din valea Inn-ului, în conformitate cu Directiva privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), Comisia a luat în considerare faptul că ar fi disponibile măsuri mai puțin restrictive pentru atingerea acestui obiectiv. Ulterior, în octombrie 2016, Austria a modificat această legislație. Prin urmare, Comisia salută această modificare și este în prezent în măsură să închidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

 

6. Afaceri maritime și pescuit

(Pentru informații suplimentare: Enrico Brivio – tel.: +32 229 56172, Iris Petsa – tel.: +32 229 93321)

Un aviz motivat

Comisia solicită ROMÂNIEI să respecte principiul accesului egal la apele și resursele UE din Marea Neagră

Comisia solicită României să respecte principiul accesului egal la apele și resursele UE din Marea Neagră Într-un aviz motivat adresat României, Comisia este de părere că România nu a reușit să acorde acces egal la apele și resursele UE, în urma unei serii de incidente care au implicat nave care arborează pavilionul Bulgariei. Regimul de acces egal este un principiu fundamental al politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Navele de pescuit ale UE au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele UE, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Statele membre trebuie să se asigure că navele care arborează pavilionul altor țări din UE pot accesa apele aflate sub jurisdicția lor în vederea desfășurării de activități de pescuit. De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că aceste nave sunt tratate în mod nediscriminatoriu de către autoritățile naționale responsabile de controlul pescuitului. România are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia Europeană cu privire la măsurile luate pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

 

7. Migrație, afaceri interne și cetățenie

(Pentru informații suplimentare: Tove Ernst – tel.: +32 229 86764, Katarzyna Kolanko - tel.: +32 229 63444)

Avize motivate

Migrație: Comisia solicită BELGIEI să pună pe deplin în aplicare normele privind permisul unic de ședere

Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat complementar prin care solicită Belgiei să transpună pe deplin „Directiva privind permisul unic de ședere” (Directiva 2011/98/UE), pe care toate statele membre au avut obligația să o transpună până la data de 25 decembrie 2013. Directiva introduce o singură procedură de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe teritoriul unui stat membru al UE, precum și un set comun de drepturi (inclusiv egalitatea de tratament în comparație cu resortisanții țării respective) pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru. La expirarea termenului de transpunere, Belgia transpusese directiva doar parțial. Prin urmare, Comisia a trimis Belgiei o scrisoare de punere în întârziere pentru necomunicare în martie 2014 și un aviz motivat în aprilie 2015, în cele din urmă trimițând Belgia în fața Curții de Justiție a UE în noiembrie 2015. Belgia a notificat ulterior Comisia cu privire la procedurile legislative în curs, inclusiv la nivel regional, iar sesizarea Curții a fost suspendată temporar. Cu toate acestea, transpunerea directivei este în continuare parțială și nu dispune de un calendar fiabil pentru finalizare. Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat suplimentar autorităților belgiene, care dispun de un termen de două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate pentru a aduce legislația națională în conformitate cu legislația UE. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită Belgia în fața Curții de Justiție a UE.

Uniunea securității: Comisia solicită CIPRULUI, FRANȚEI și ROMÂNIEI să pună în aplicare pe deplin normele europene privind precursorii de explozivi

Comisia Europeană solicită Ciprului, Franței și României să asigure deplina punere în aplicare a Regulamentul (UE) nr. 98/2013 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi. Regulamentul a intrat în vigoare la 2 septembrie 2014 și este un act legislativ important care limitează și controlează accesului la o serie de produse chimice periculoase care ar putea fi utilizate de teroriști pentru a fabrica explozivi artizanali. Cipru, Franța și România nu au stabilit încă normele necesare de stabilire a sancțiunilor care urmează să fie aplicate în caz de încălcare a regulamentului. Prin urmare, Comisia trimite avize motivate celor trei state membre și le îndeamnă să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că sancțiunile sunt puse în aplicare în conformitate cu regulamentul. În plus, Franța și România sunt informate în legătură cu necesitatea de a asigura o difuzare regulată către operatorii economici (și anume către comercianții cu amănuntul) a orientărilor privind precursorii. Dacă Cipru, Franța și România nu remediază situația în următoarele două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la aceste cazuri. Implementarea corectă a acestui Regulament privind precursorii de explozivi este un element important atât al Agendei europene privind securitatea, cât și al Comunicării Comisiei privind calea către o reală uniune a securității.

 

O procedură de închidere

Comisia închide procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind implementarea de către GERMANIA a Codului frontierelor Schengen

Comisia a decis astăzi să închidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Germaniei în legătură cu cadrul juridic referitor la verificările efectuate de poliție în zonele de frontieră internă. Autoritățile germane au adoptat un decret de orientare care oferă certitudine juridică cu privire la această chestiune. Prin urmare, Comisia este în prezent în măsură să închidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În general, Comisia încurajează statele membre să utilizeze posibilitate de a efectua controale de poliție în zonele de frontieră, în temeiul Codului frontierelor Schengen.

 

8. Mobilitate și transporturi

(Pentru informații suplimentare: Anna-Kaisa Itkonen– tel.: +32 229 56186, Alexis Perier - tel.: +32 229 69143)

Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Transporturi: Comisia trimite CROAȚIA, ȚĂRILE DE JOS, PORTUGALIA și SUEDIA în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au transpus în mod corect normele UE privind permisele de conducere

Comisia Europeană a decis să trimită Croația, Țările de Jos, Portugalia și Suedia în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au transpus în mod corect normele UE privind permisele de conducere (Directiva 2006/126/CE). Comisia a identificat o serie de deficiențe în ceea ce privește transpunerea directivei, inclusiv: Țările de Jos nu au reușit să pună în aplicare în mod corect perioadele armonizate de valabilitate a permiselor; Portugalia nu a reușit să asigure faptul că o persoană deține un singur permis; precum și faptul că Suedia nu a transpus în mod corect cerințele privind aptitudinile din punct de vedere medical, în special în ceea ce privește conducătorii auto care sunt dependenți de alcool. În plus, Comisia Europeană a decis să trimită Croația în fața Curții de Justiție a UE pentru neconectarea la rețeaua UE a permiselor de conducere („RESPER”), astfel cum se prevede în Directiva 2006/126/CE. RESPER poate ajuta statele membre să coopereze între ele și să se asigure că permisele sunt eliberate în conformitate cu normele UE. Schimbul de informații prin intermediul RESPER ar fi trebuit să înceapă la 19 ianuarie 2013. Comisia a inițiat aceste proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în octombrie 2015 și a trimis un aviz motivat statelor membre în cauză în iunie 2016. Deoarece încă nu au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul Directivei 2006/126/CE, Comisia a decis să înainteze cazurile Curții. Pentru mai multe informații, consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

9. Impozitare și uniune vamală

(Pentru informații suplimentare: Vanessa Mock – tel.: +32 229 56194, Patrick Mc Cullough – tel.: +32 229 87183)

O sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene

Impozitare: Comisia trimite GRECIA în fața Curții de Justiție din cauza cotei reduse a accizei aplicate pentru „Tsipouro” și „Tsikoudià”

Comisia Europeană trimite Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a aplicat pentru două băuturi spirtoase specifice, „Tsipouro” și „Tsikoudià”, rata de accize standard. În conformitate cu legislația UE, același nivel al accizei ar trebui să se aplice alcoolului etilic utilizat în producerea de băuturi spirtoase, cu excepția cazului în care se aplică scutiri sau derogări. Cu toate acestea, Grecia nu deține o derogare pentru băuturile spirtoase Tsipouro sau Tsikoudià și aplică în prezent o rată redusă a accizelor (50 %) pentru Tsipouro și Tsikoudià, precum și o rată super-redusă (aproximativ 6 %) pentru producția acelorași băuturi spirtoase de către micii producători, așa-numitele „distilerii de două zile”. Prin aplicarea acestor rate reduse, Grecia încalcă normele UE, deoarece favorizează băuturile spirtoase produse intern. Acest fapt este contrar principiului de interzicere a impozitării interne, care permite protejarea indirectă a produselor interne sau de interzicere a impozitării produselor din alte state membre cu orice taxe suplimentare față de cele pentru produsele interne. În plus, deși distileriile mici pot beneficia, în anumite condiții, de o rată redusă a accizei, aceasta nu poate fi mai mică de 50 % din rata națională standard. Prin aplicarea unei cote suprareduse pentru programul privind distileriile de două zile, Grecia nu respectă aceste condiții. Pentru mai multe informații, consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Un aviz motivat

Impozitare: Comisia solicită SPANIEI să se asigure că normele sale cu privire la activele deținute în străinătate sunt proporționale

Comisia Europeană a trimis astăzi un aviz motivat prin care solicită Spaniei să își modifice normele pentru activele deținute în alte state membre ale UE sau ale Spațiului Economic European (SEE) („Modelo 720”). Deși Comisia consideră că Spania are dreptul de a solicita persoanelor impozabile să furnizeze autorităților informații cu privire la anumite active deținute în străinătate, amenzile aplicate pentru nerespectare sunt disproporționate. Deoarece amenzile sunt mult mai mari decât sancțiunile aplicate într-o situație la nivel național, normele pot descuraja întreprinderile și persoanele fizice să investească sau se deplaseze într-un alt stat membru în cadrul pieței unice. Aceste dispoziții sunt, prin urmare, discriminatorii și se află în conflict cu libertățile fundamentale în UE. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite autoritățile spaniole în fața Curții de Justiție a UE.

MEMO/17/234

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar