Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Monitorul orașelor culturale și creative

Bruxelles, 6 iulie 2017

Întrebări și răspunsuri

UE reprezintă o economie care se bazează foarte mult pe cunoștințe și pe creativitate, în cadrul căreia sectoarele culturale și creative au un rol special. Aceste sectoare sunt unele dintre cele mai dinamice ramuri ale economiei noastre, stimulând inovarea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, precum și promovând coeziunea socială. O mai mare susținere a creativității și a talentului creator este esențială pentru remodelarea abordării UE în ceea ce privește creșterea și inovarea în acest nou mediu economic caracterizat de partajarea digitală.

Prima ediție a Monitorului orașelor culturale și creative arată rezultatele obținute de 168 de orașe selectate din 30 de țări europene (UE28, plus Norvegia și Elveția) în ceea ce privește o serie de măsuri selecționate atent, grupate pe nouă dimensiuni care descriu „dinamismul cultural”, „economia creativă” și „mediul propice” ale unui oraș.

Monitorul sprijină eforturile Comisiei Europene de a plasa cultura în centrul agendei sale politice și promovează dezvoltarea economică și socială a orașelor și a regiunilor. Inițiativa „Capitale europene ale culturii”, unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale UE, este concepută pentru a aduce orașele în centrul vieții culturale. Această inițiativă este sprijinită de programul „Europa Creativă” al Comisiei, care finanțează, de asemenea, proiecte de succes la nivelul politicilor în acest domeniu, precum „Cultura pentru orașe și regiuni”, Rețeaua europeană a centrelor creative și rețeaua „Creative Lenses/Trans Europe Halles”. Toate acestea sunt exemple de activități de succes desfășurate împreună cu municipalitățile pentru care industriile culturale și creative sunt un subiect foarte important.

Rezultatele Monitorului scot în evidență domeniile la care se pricep orașele și domeniile în care se pot face îmbunătățiri. De asemenea, arată că orașele cu cele mai bune rezultate nu sunt neapărat cele mai bune în toate domeniile, ci se bazează în schimb pe puncte forte esențiale în domenii diferite.

Care este contextul politicii UE privind cultura?

De la adoptarea primei „Agende europene pentru cultură într-o lume în proces de globalizare” (2007), cultura a câștigat un loc din ce în ce mai important în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene. Dimensiunea transversală a culturii și a creativității ca factor care contribuie la o creștere economică inteligentă, incluzivă și durabilă și care acționează drept catalizator pentru inovare în ansamblul economiei a fost recunoscută în diverse documente de politică ale UE, precum Comunicarea privind promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în UE (2012), Comunicarea privind patrimoniul cultural (2014) sau Rezoluția Parlamentului European referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative (2016).

După cum s-a precizat în Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018, unul dintre cele patru domenii prioritare se referă la sectoarele culturale și creative, în special la rolul economiei creative în stimularea inovării.

Care este principalul obiectiv al Monitorului orașelor culturale și creative?

Cartografierea aspectelor culturale și creative și măsurarea valorii și impactului lor în mod sistematic și comparabil la nivelul întregii Europe rămâne o provocare în lipsa unor definiții sau a unor indicatori comuni, mai ales la nivelul orașelor.

Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul științific intern al Comisiei, a creat „Monitorul orașelor culturale și creative” pentru a suplini acest gol de informații. Monitorul pune la dispoziție o bază comună de dovezi privind cultura și creativitatea la nivel de oraș pentru:

  • a sprijini factorii de decizie politică în ceea ce privește identificarea punctelor forte, compararea orașului lor cu orașe omoloage și învățarea de la acestea, precum și evaluarea impactului politicilor lor;
  • a scoate în evidență și a comunica importanța culturii și a creativității pentru îmbunătățirea perspectivelor socioeconomice și a rezilienței;
  • a inspira noi activități de cercetare și noi abordări privind studierea rolului culturii și creativității în orașe.

În ansamblu, obiectivul Monitorului orașelor culturale și creative este să determine publicul și, în egală măsură, factorii de decizie politică să recunoască pe deplin importanța culturii și a creativității în societatea de astăzi și să declanșeze investiții în promovarea culturii și a creativității.

Ce măsoară Monitorul?

Prima ediție a Monitorului orașelor culturale și creative permite monitorizarea și evaluarea performanțelor a 168 de „orașe culturale și creative” din Europa, în comparație cu omologii lor, utilizând atât date cantitative, cât și date calitative.

Informațiile cantitative sunt cuprinse în 29 de indicatori pertinenți privind nouă dimensiuni care reflectă trei fațete importante ale vitalității culturale, sociale și economice a orașelor:

  • dinamismul cultural măsoară „pulsul” cultural al unui oraș în ceea ce privește infrastructura culturală și participarea la cultură;
  • economia creativă reflectă modul în care sectoarele culturale și creative contribuie la ocuparea forței de muncă, la crearea de locuri de muncă și la capacitatea inovatoare a unui oraș;
  • mediul propice identifică activele corporale și necorporale care ajută orașele să atragă talentele creative și să stimuleze angajamentul cultural.

Figura 1. Cadrul conceptual și indicatorii Monitorului orașelor culturale și creative

Componenta calitativă include fapte și manifestări esențiale ale vieții culturale și creative a orașelor, variind de la principalele amplasamente culturale, instituții artistice și evenimente live la elaborarea de strategii de politică și dezvoltarea de infrastructuri [precum fonduri, stimulente fiscale, incubatoare creative, Fab Labs (și anume mici ateliere care oferă posibilități de fabricare digitală și cuprind echipamente adecvate pentru a face experimente în domeniul creațiilor digitale – imprimare 3D, fasonare etc. – și unde oamenii se adună, în realitate sau în mediul virtual, prin internet, pentru a crea împreună jucării, concepte experimentale și alte instrumente)]. Acestea demonstrează angajamentul unui oraș în direcția sprijinirii culturii și creativității.

Figura 2. Orașul cultural și creativ „ideal”

Rezultatele arată domeniile la care se pricep orașele (pentru a le ajuta să își consolideze strategiile de specializare inteligentă, de exemplu) și domeniile în care pot face îmbunătățiri, învățând de la orașe similare. Astfel, diversitatea europeană furnizează o platformă educativă pentru orașele care doresc să dezvolte în continuare un ecosistem creativ și dinamic din punct de vedere cultural.

Cum se poate spune că orașele mai mici au mai multă cultură decât orașele mai mari?

Verificarea datelor a cuprins o serie de etape. Exprimarea indicatorilor pe cap de locuitor este una dintre ele. Această abordare este concepută în principal pentru a permite comparabilitatea între orașe, dar și pentru a recompensa orașele care au mai multe active culturale și creative per locuitor. Acesta este motivul pentru care orașele mai mici pot obține un punctaj mai ridicat decât cele mai mari (și deseori netăgăduit de bogate și de dinamice). De exemplu, orașul Limerick din Irlanda obține un punctaj mai bun în ceea ce privește muzeele decât Lisabona sau Paris. Pentru a evita interpretările greșite, utilizatorii interesați sunt invitați să compare orașe similare. Platforma online oferă utilizatorilor posibilitatea de a analiza rezultatele în funcție de dimensiuni ale populației, rate de ocupare a forței de muncă și categorii socioeconomice similare. Modelul policentric al dinamismului cultural, cu orașe și capitale puternice din multe părți ale Europei, arată puterea orașelor de diferite dimensiuni, inclusiv a zonelor urbane mai mici sau situate mai puțin central din Europa, de a atrage și de a reține persoane educate și creative.

Cum au fost selectate orașele?

Au fost selectate 168 de orașe, pe baza a trei criterii măsurabile și comparabile care pot fi aplicate în mod consecvent la nivelul unui grup larg și divers de orașe din Europa (a se vedea anexa I la raport):

  1. 93 de orașe care au fost sau care vor fi capitale europene ale culturii până în 2019 ori care au fost incluse pe lista scurtă pentru a deveni capitale europene ale culturii până în 2021;
  2. 22 de orașe creative UNESCO (inclusiv cele mai recente câștigătoare din 2015) – cu excepția cazului în care aceste orașe sunt și pe lista capitalelor europene ale culturii;
  3. 53 de orașe care găzduiesc cel puțin două festivaluri culturale internaționale regulate, desfășurate cel puțin până în 2015.

Această selecție include, de asemenea, toate capitalele celor 30 de țări care fac obiectul Monitorului (UE plus Norvegia și Elveția).

Din totalul orașelor, 13 au fost incluse în Monitor, dar nu și în clasamentul final, deoarece nu au îndeplinit criteriul de acoperire a datelor, și anume să aibă un grad de acoperire a datelor de cel puțin 45 % la nivel de indice și de cel puțin 33 % la nivelul subindicilor „dinamism cultural” și „economie creativă”.

Prin urmare, analiza și clasamentele prezentate sunt întotdeauna bazate pe un total de 155 de orașe, însă informațiile calitative sunt furnizate pentru întregul eșantion de 168 de orașe.

Cu toate acestea, grupul de orașe selectat nu se dorește a fi exhaustiv, și nici definitiv. Este clar că multe alte orașe pot fi active în promovarea artelor, a culturii și a activităților și profesiilor creative conexe pentru a-și atinge obiectivele socioeconomice. De exemplu, este posibil ca orașele să fi adoptat strategii culturale ambițioase sau să fi inițiat proiecte de regenerare urbană prin cultură.

Care este viitorul Monitorului?

Acest instrument reprezintă un prim pas pe calea creării unei modalități mai bune de măsurare și de înțelegere a felului în care diversele orașe culturale și creative din întreaga Europă se comportă și își îndeplinesc obiectivele, pe baza unui instantaneu al ultimilor ani.

Ediția din 2017 a Monitorului stabilește un punct de plecare solid, dar se preconizează ca acesta să fie actualizat o dată la doi ani pentru a se asigura faptul că rămâne solid atât din punct de vedere conceptual, cât și din punct de vedere statistic la nivelul tuturor țărilor, orașelor și perioadelor, precum și că progresele pot fi urmărite. În special, echipa JRC explorează deja surse de date masive care ar spori capacitatea Monitorului de a capta informații privind spațiile culturale informale – cum ar fi, de exemplu, cluburile culturale. Spre exemplu, Google Maps și Open Street Map sunt surse care ar putea oferi acest gen de informații.

În plus, în decursul anului 2018 va fi lansată o aplicație care va completa profilele orașelor culturale și creative cu fapte și opinii furnizate de cetățeni, referitoare la „comorile ascunse” ale orașelor.

Vor putea fi adăugate noi orașe în următoarea ediție?

Unele dintre orașele europene care îndeplinesc cel puțin unul dintre cele trei criterii de selecție nu au fost incluse în prezenta ediție din 2017 a Monitorului orașelor culturale și creative din cauza unei slabe acoperiri a datelor. Unele dintre ele ar putea fi adăugate în edițiile viitoare dacă devin disponibile mai multe date. La nivel mai general, Monitorul orașelor culturale și creative este un instrument deschis: orice oraș are posibilitatea de a-și monitoriza performanța în ceea ce privește aspectele legate de cultură și de creativitate. În timp ce cele trei criterii de selecție reprezintă un punct de pornire pragmatic pentru selectarea unui prim eșantion de început, platforma online permite utilizatorilor să introducă noi date sau să modifice importanța dimensiunilor și a subindicilor pentru a reflecta mai bine ceea ce contează mai mult pe plan local.

Pentru informații suplimentare

Comunicat de presă

MEMO/17/1804

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar