Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor – Principalele decizii din septembrie 2016

Bruxelles, 29 septembrie 2016

Prezentare de ansamblu pe domenii de politică

Prin pachetul lunar de decizii din cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană inițiază sau continuă demersul juridic împotriva statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE (a se vedea anexele I și II), au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie (cuprinzând 9 scrisori de punere în întârziere, 54 de avize motivate și 5 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene) sunt prezentate mai jos, fiind grupate pe domenii de politică. Totodată, Comisia închide 122 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.

Pentru mai multe informații privind procedura UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii cu privire la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor referitoare la acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

 

1. Buget și resurse umane

(Pentru informații suplimentare: Alexander Winterstein - telefon: +32 229 93265, Andreana Stankova – telefon: +32 229 57857)

Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Buget: trei state membre aduse în fața Curții pentru provocarea de pierderi de taxe vamale datorate ca venituri la bugetul UE

Comisia Europeană a decis să aducă Italia, Țările de Jos și Regatul Unit în fața Curții de Justiție a UE pentru neplata la bugetul UE a unor taxe vamale totalizând 23,3 milioane EUR. Dacă un stat membru nu-și plătește integral contribuția la bugetul UE, celelalte state membre trebuie să compenseze deficitul. În 2008, Italia a informat Comisia că nu poate să colecteze și să plătească la bugetul UE taxe vamale datând din 1997, în valoare de 2,1 milioane EUR, pentru produse din tutun. În cazul Regatului Unit și al Țărilor de Jos, pierderea de resurse proprii tradiționale la bugetul UE a fost generată prin emiterea nejustificată a unor certificate EUR.1 de către țările și teritoriile lor de peste mări („TTPM”). În cazul Regatului Unit, a fost importat aluminiu din țări terțe în Anguilla, care are statutul de TTPM al Regatului Unit. Apoi, acesta a fost reexportat către UE. Importul a beneficiat de scutirea de taxele vamale ale UE, dar acest fapt este considerat drept o pierdere de venituri la bugetul UE în valoare de 2,7 milioane EUR. În urma unui aviz motivat transmis autorităților britanice în octombrie 2014, Comisia inițiază acum următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Cazul Țărilor de Jos se referă la două seturi de importuri: lapte praf și orez provenind din Curaçao, în perioada 1997-2000 și crupe și produse din orez provenind din Aruba, în perioada 2002-2003. În ambele cazuri, bunurile au fost importate în Europa cu certificate EUR.1 eliberate de autoritățile locale din teritoriile de peste mări olandeze, care au încălcat astfel Decizia privind TTPM, care reglementează asocierea TTPM la UE. Suma datorată la bugetul UE este de 18,2 milioane EUR pentru importurile din Curaçao și de 0,3 milioane EUR pentru cele din Aruba. Procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a fost inițiată în 2013, iar avizul motivat a fost trimis autorităților olandeze în octombrie 2014.

 

2. Piața unică digitală

(Pentru informații suplimentare: Nathalie Vandystadt - telefon: +32 229 67083, Marie Frenay – telefon: +32 229 64532)

Avize motivate

Piața digitală unică: Comisia solicită unui număr de 19 state membre să aplice norme privind reducerea costurilor prin care să sprijine extinderea rețelelor în bandă largă

Comisia Europeană a solicitat ca Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Țările de Jos și Ungaria să aplice măsuri de reducere a costurilor de extindere a rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (Directiva 2014/61/UE; a se vedea comunicatul de presă conex). Aceste măsuri urmăresc să sporească partajarea și reutilizarea infrastructurii fizice existente în diferite sectoare (energie, transport etc.) și ar putea reduce cu până la 30 % costurile de implementare a internetului de mare viteză. În martie 2016, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere tuturor statelor membre care nu transpuseseră încă aceste măsuri în legislația națională. Câteva dintre acestea au informat Comisia că au aplicat integral Directiva. Normele privind reducerea costurilor susțin obiectivele strategice în materie de conectivitate pe care Comisia Europeană le-a propus recent (a se vedea comunicatul de presă conex): până în 2025, principalii actori socioeconomici, cum ar fi școlile, universitățile, centrele de cercetare, nodurile de transport, furnizorii de servicii publice (spitale, administrații etc.) și întreprinderile bazate pe tehnologiile digitale ar trebui să aibă acces la conectivitate la nivel de gigabit (care să le permită utilizatorilor să descarce/încarce 1 gigabit de date pe secundă); toate locuințele europene, rurale sau urbane, ar trebui să aibă acces la conectivitate cu o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps, care să poată fi upgradată la Gbps, iar toate zonele urbane, drumurile principale și căile ferate ar trebui să aibă acoperire 5G neîntreruptă (5G este a cincea generație de sisteme de comunicații fără fir). Ca un obiectiv intermediar, 5G-ul ar trebui să fie disponibil pe piață în cel puțin un oraș de mari dimensiuni din fiecare stat membru al UE, până în 2020. Statele membre ar fi trebuit să transpună Directiva în legislația națională până la 1 ianuarie 2016. Comisia trimite astăzi un ultim avertisment către cele 19 state membre care nu au făcut încă acest lucru. Ele au la dispoziție două luni pentru a informa Comisia ce măsuri au luat pentru a alinia legislația națională la legislația UE. În caz contrar, Comisia poate decide, în conformitate cu normele UE privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, să sesizeze Curtea de Justiție a UE și să propună sancțiuni financiare.

 

3. Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

(Pentru informații suplimentare: Christian Wigand - telefon: +32 229 62253, Sara Soumillion - telefon: +32 229 67094)

Un aviz motivat

Sănătate și securitate: Comisia solicită GERMANIEI să notifice transpunerea Directivei privind ambalajele și etichetarea

Comisia Europeană a trimis Germaniei un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligației de a notifica transpunerea Directivei privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CEA) substanțelor și a amestecurilor (Directiva 2014/27/UE) în legislația sa națională, la mai mult de un an după expirarea termenului-limită. Directiva CEA a înlocuit mai multe directive referitoare la piața internă privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice, aliniindu-le la Regulamentul CEA (Regulamentul (CE) nr. 1272/2008). Regulamentul CEA este un regulament UE, intrat în vigoare la 20 ianuarie 2009, care aliniază sistemul Uniunii pentru clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice și a amestecurilor la Sistemul Global Armonizat al Națiunilor Unite (GHS). Actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre necesare pentru a se conforma Directivei CEA trebuiau să intre în vigoare până la 1 iunie 2015, iar Comisia trebuia informată imediat în acest sens. Având în vedere că autoritățile germane încă nu au notificat Comisia cu privire la adoptarea măsurilor necesare, Comisia a trimis Germaniei un aviz motivat, aplicând procedura prevăzută la articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Dacă autoritățile germane nu iau măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

 

4. Energie

(Pentru informații suplimentare: Anna-Kaisa Itkonen – telefon: +32 229 56186, Nicole Bockstaller – telefon: +32 229 52589)

Avize motivate

Piața internă a energiei: Comisia solicită SPANIEI să respecte în întregime Al treilea pachet privind energia

Astăzi, Comisia Europeană a solicitat în mod oficial Spaniei să asigure implementarea și aplicarea corectă a Directivei privind energia electrică (Directiva 2009/72/CE) și a Directivei privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE). Directivele fac parte din Al treilea pachet privind energia și conțin dispoziții esențiale pentru buna funcționare a piețelor energiei, inclusiv norme privind separarea activităților de transport de activitățile furnizorilor și producătorilor de energie, consolidarea independenței și a competențelor autorităților naționale de reglementare și prevederile care aduc beneficii consumatorilor. Comisia a constatat că legislația spaniolă actuală interzice întreprinderilor, altele decât operatorii din sistemul național de energie electrică și gaze naturale, să construiască și să exploateze linii de interconexiune cu alte state membre. În același timp, Spania a transpus în mod incorect o serie de norme privind independența autorității naționale de reglementare. Spaniei s-a transmis o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2015. Întrucât nu s-a asigurat conformitatea cu legislația UE, Comisia transmite acum un aviz motivat. Statul membru are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia Europeană cu privire la măsurile luate pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție a UE.Pentru mai multe informații despre legislația UE referitoare la piața internă, consultați site-ul DG Energie.

Eficiență energetică: Comisia solicită ESTONIEI și POLONIEI să transpună integral Directiva UE privind eficiența energetică

Comisia Europeană a solicitat Estoniei și Poloniei să asigure transpunerea integrală a Directivei privind eficiența energetică (Directiva 2012/27/UE). În temeiul respectivei directive, statele membre trebuie să realizeze anumite economii de energie în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020. Ele trebuie să îndeplinească această cerință prin utilizarea unor sisteme de obligații în materie de eficiență energetică și/sau a altor măsuri de politică specifice pentru a promova îmbunătățirea eficienței energetice în locuințe, clădiri, industrie și sectorul transporturilor. Directiva trebuia să fie transpusă în legislația națională până la 5 iunie 2014. Astăzi, Comisia a trimis Estoniei și Poloniei noi avize motivate, întrucât a identificat lacune în legislația națională care transpune Directiva în aceste țări. Comisia continuă să monitorizeze transpunerea și implementarea directivei și va lua măsuri pentru remedierea oricăror deficiențe viitoare. Estonia și Polonia au la dispoziție două luni pentru a se conforma. În caz contrar, Comisia poate decide să aducă cele două state în fața Curții de Justiție a UE. Pentru o imagine de ansamblu asupra transpunerii Directivei UE privind eficiența energetică în fiecare stat membru, consultați anexa III.

 

5. Mediu

(Pentru informații suplimentare: Enrico Brivio – telefon: +32 229 56172, Iris Petsa – telefon: +32 229 93321)

Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Comisia aduce REGATUL UNIT în fața Curții pentru că nu protejează speciile marine

Comisia Europeană trimite Regatul Unit în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a propune situri de protecție a marsuinilor (Phocoena phocoena), mamifere marine prezente în mod obișnuit în apele britanice.Legislația UE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva „Habitate”, Directiva 92/43/CEE a Consiliului) le solicită statelor membre să propună o listă de situri pentru a proteja anumite specii și tipuri de habitat împotriva amenințărilor care le-ar putea afecta grav și pentru a le menține și reface până la un nivel favorabil, peste tot în UE, prin luarea măsurilor de conservare necesare. Având în vedere starea nefavorabilă a marsuinilor în UE, 13 state membre (altele decât Regatul Unit) au desemnat situri de protecție a speciei în cadrul a circa 200 de situri Natura 2000.Până în prezent, Regatul Unit a propus în mod oficial un singur sit mic în Irlanda de Nord (aria specială de conservare Skerries și Causeway) și un sit în Scoția (aria specială de conservare Insulele Hebride interioare și Minches). Dată fiind suprafața vastă a zonei marine aparținând Regatului Unit, acestui stat îi revine o responsabilitate deosebită în protejarea acestei specii. Comisia a îndemnat în mod repetat autoritățile britanice să își îndeplinească obligațiile esențiale pentru conservarea speciei, așa cum alte state membre au făcut deja. Acțiunea de astăzi urmează unei scrisori de punere în întârziere trimise guvernului britanic în iunie 2013 și unui aviz motivat trimis în octombrie 2014. Deși Regatul Unit a organizat recent o consultare publică privind o serie de situri potențiale în apele engleze și galeze și a propus oficial, în cursul acestei luni, un sit în apele scoțiene, statul trebuie să ia mai multe măsuri. Atâta timp cât Regatul Unit nu propune și nu desemnează suficiente situri, zonele în care specia înregistrează cea mai mare densitate rămân fără protecția necesară. În special, nu este îndeplinită cerința de a efectua evaluări adecvate ale proiectelor sau activităților potențial dăunătoare, cum ar fi construcția de parcuri eoliene în larg, explorarea petrolului și a gazelor naturale și activitățile de pescuit. Pentru mai multe informații, consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Avize motivate

Directivele „Natura”: Comisia solicită GRECIEI să ia măsuri împotriva otrăvirii ilegale a păsărilor

Comisia Europeană solicită Greciei să stabilească un sistem general de protecție a păsărilor sălbatice, care să interzică în special uciderea deliberată prin momeli otrăvite. Momelile otrăvite sunt folosite pe scară largă în Grecia și până în prezent nu s-au luat măsuri serioase, ceea ce contravine prevederilor Directivei „Păsări” (Directiva 2009/147/CE) și Directivei „Habitate” (Directiva 92/43/CEE a Consiliului). De exemplu, în 2012, această practică ilegală a fost aplicată în interiorul sitului Natura 2000 din jurul râului Nestos, ducând la distrugerea unei întregi colonii de vulturi. Autoritățile elene au făcut prea puțin pentru a preîntâmpina repetarea unor astfel de incidente. Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Greciei în septembrie 2013, solicitând autorităților elene să controleze mai bine acest fenomen în întreaga țară și să adopte măsurile necesare pentru a remedia situația creată în zona Nestos în 2012. Întrucât nu au fost luate încă măsurile prin care să se asigure conformitatea deplină cu legislația UE, Comisia trimite un aviz motivat. Dacă autoritățile elene nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Ape uzate: Comisia solicită IRLANDEI să îmbunătățească colectarea și tratarea apelor uzate

Comisia Europeană îndeamnă Irlanda să se asigure că apele urbane reziduale sunt tratate corespunzător în 38 de aglomerări din diferite zone ale țării. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), orașele sunt obligate să colecteze și să trateze apele urbane reziduale, întrucât apele uzate netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul și apele subterane și costiere. Statele membre trebuiau să asigure, până la sfârșitul anului 1998, o tratare riguroasă a apelor uzate care provin din aglomerări și sunt deversate în zone sensibile. Apoi, anul 2000 a fost termenul până la care acestea urmau să implementeze sisteme corespunzătoare de colectare și tratare a apelor uzate din marile aglomerări care sunt deversate în ape nedesemnate. Ultimul termen-limită a expirat la sfârșitul anului 2005, moment în care statele membre trebuiau să fi asigurat deja sisteme de colectare și de tratare a apelor uzate din aglomerările mici și mijlocii care sunt deversate în ape dulci și estuare. Cele 38 de aglomerări care încalcă aceste cerințe sunt: Arklow, Athlone, Ballybofer/Stranorlar, Ballincollig New, Carringtwohill, Castlecomer, Cavan, Clifden, Clonakilty, Cobh, Cork City, Dundalk, Enfield, Enniscorthy, Fermoy, Gaoth Dobhair, Killarney, Killybegs, Longford, Mallow, Midleton, Monksland, Navan, Nenagh, Oberstown, Passage/Monktown, Portarlington, Rathcormac, Ringaskiddy, Ringsend, Roscommon Town, Roscrea, Shannon Town, Thurles, Tralee, Tubbercurry, Youghal și Waterford City. Avizul motivat de astăzi urmează unei scrisori suplimentare de punere în întârziere trimise în septembrie 2015. Dacă Irlanda nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Apă: Comisia solicită BULGARIEI și SLOVACIEI să combată poluarea apelor cu nitrați

Comisia Europeană invită Bulgaria și Slovacia să respecte legislația UE împotriva poluării cu nitrați a apelor (Directiva 91/676/CEE a Consiliului). Nitrații sunt esențiali pentru creșterea plantelor și sunt folosiți ca îngrășăminte pe scară largă. Însă utilizarea excesivă a nitraților poate provoca poluarea gravă a apelor, cu consecințe pentru sănătatea populației, pentru economie și mediu. În martie 2013, Comisia a lansat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva autorităților bulgare, după ce a identificat o serie de deficiențe în cadrul programului național de acțiune privind nitrații. Programele naționale sunt realizate ca urmare a adoptării normelor UE privind nitrații. Deși Bulgaria a soluționat o parte din probleme odată cu modificarea programului de acțiune privind nitrații din iunie 2016, există încă o serie de prevederi esențiale care nu sunt respectate – de exemplu, împrăștierea îngrășămintelor pe sol și limita de utilizare de 170 kg de N/ha/an pentru gunoiul de grajd. În noiembrie 2012, Comisia a lansat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva autorităților slovace, după ce a identificat o serie de deficiențe în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a normelor UE privind nitrații. Deși Slovacia a soluționat în prezent majoritatea problemelor în urma adoptării legii privind îngrășămintele, țara nu a desemnat încă un număr suficient de zone vulnerabile la nitrați și trebuie să se asigure că programul său de acțiune privind nitrații este în conformitate cu legislația UE. Bulgaria și Slovacia au la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru a elimina neconformitățile. În caz contrar, cazurile pot fi înaintate Curții de Justiție a UE.

 

6. Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital

(Pentru informații suplimentare: Vanessa Mock – telefon: +32 229 56194, Letizia Lupini - telefon: +32 229 51958)

Avize motivate

Piața unică: Comisia trimite avize motivate AUSTRIEI, ROMÂNIEI, SLOVACIEI, SUEDIEI ȘI ȚĂRILOR DE JOS cu privire la tratatele bilaterale de investiții intra-UE

Comisia Europeană a trimis astăzi Austriei, României, Slovaciei, Suediei și Țărilor de Jos o cerere oficială de denunțare a tratatelor bilaterale de investiții intra-UE („TBI”). TBI sunt acorduri care stabilesc clauzele și condițiile aplicabile investițiilor private realizate de cetățeni și întreprinderi dintr-un stat într-un alt stat. Multe dintre aceste TBI intra-UE au fost semnate în anii 1990. Ele au fost încheiate în principal între state care erau deja membre ale UE și țările care au aderat în 2004 și 2007, cunoscute apoi ca „UE 12”. Scopul lor era de a oferi asigurări investitorilor privați într-un moment în care aceștia ar fi putut fi circumspecți cu privire la investițiile în aceste țări, uneori din motive istorice și politice. După extinderea Uniunii, astfel de asigurări suplimentare nu ar trebui să mai fie necesare, întrucât normele UE de pe piața unică, precum cele care asigură libertatea de stabilire și libera circulație a capitalurilor, oferă deja un cadru juridic pentru investițiile transfrontaliere. Toate statele membre sunt supuse acelorași norme ale UE, iar acestea oferă protecție investitorilor din UE.

 

7. Piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

(Pentru informații suplimentare: Lucia Caudet – telefon: +32 229 56182, Maria Sarantopoulou – telefon: +32 229 13740)

Avize motivate

Servicii: Comisia solicită CROAȚIEI să elimine restricțiile discriminatorii privind licențele de pescuit

Comisia Europeană cere în mod oficial Croației să pună capăt practicilor discriminatorii legate de acordarea licențelor anuale de pescuit sportiv și de agrement. Licențele anuale de pescuit sunt acordate doar rezidenților croați, în vreme ce nerezidenții din alte țări UE pot obține licențe pentru perioade de maxim 30 de zile. Dacă un vizitator ar dori să pescuiască pe tot parcursul anului, ar trebui să cumpere 12 licențe de câte 30 zile, care ar costa de 16 ori mai mult decât permisul anual pe care îl pot obține rezidenții croați. Comisia consideră că această practică este discriminatorie și nu respectă prevederile Directivei privind serviciile (Directiva 2006/123/CE), libertatea de a presta servicii și principiul nediscriminării, consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (articolele 56 și 18 din TFUE). Croația nu a furnizat dovezi că, prin activitățile lor de pescuit, nerezidenții exploatează resursele croate mai mult decât rezidenții, și nici că aceștia generează riscuri mai ridicate pentru conservarea stocurilor. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru care aceste măsuri ar trebui luate numai în detrimentul nerezidenților. Solicitarea adresată de Comisie autorităților croate ia forma unui aviz motivat. Croația are la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile adoptate în vederea remedierii situației. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită Croația în fața Curții de Justiție a UE.

Achiziții publice: Comisia solicită SLOVACIEI să respecte normele UE

Comisia Europeană solicită Slovaciei să pună în aplicare în mod corespunzător dispozițiile Directivei privind căile de atac, prin finalizarea reevaluării ofertelor. În 2009 a fost lansată o procedură UE de achiziții publice pentru un contract de reconstrucție a căilor ferate, în valoare de peste 250 de milioane EUR. Evaluarea ofertelor nu este încă finalizată. Normele UE în materie de achiziții publice urmăresc să garanteze faptul că aceste achiziții sunt transparente, eficiente și oferă tuturor operatorilor economici aceleași șanse de a participa la o procedură de ofertare pentru a obține un contract. Acest lucru presupune ca ofertele depuse să fie evaluate într-un interval de timp rezonabil și ca eventualele decizii să fie puse efectiv în aplicare de către entitățile contractante. Nefinalizând evaluarea ofertelor, Slovacia a încălcat articolul 10 din Directiva privind achizițiile publice în sectorul utilităților publice (Directiva 2004/17/CE) privind tratamentul egal și nediscriminatoriu al ofertanților. În urma unei scrisori de punere în întârziere trimise autorităților slovace în octombrie 2014, Curtea Supremă a Republicii Slovace a anulat toate deciziile de atribuire pentru acest contract și a dispus ca ofertele să fie reevaluate. Cu toate acestea, după aproape doi ani de la această hotărâre, autoritățile slovace nu au finalizat încă evaluarea. Întrucât nu au respectat și executat hotărârea Curții Supreme, autoritățile slovace au încălcat articolul 2 alineatul (8) din Directiva privind căile de atac (Directiva 92/13/CEE a Consiliului) privind punerea în aplicare efectivă a hotărârilor organismelor de evaluare. Autoritățile slovace au la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate pentru remedierea situației. În caz contrar, Comisia poate decide să aducă Slovacia în fața Curții de Justiție a UE.

Libera circulație a profesioniștilor: Comisia solicită statelor membre să transpună normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale

Comisia Europeană a trimis astăzi avize motivate către 14 state membre, solicitându-le să transpună Directiva 2013/55/UE privind recunoașterea calificărilor profesionale. Directiva oferă un sistem UE modern de recunoaștere a calificărilor profesionale, simplifică normele existente și accelerează procedurile de recunoaștere, garantând, în același timp, că profesioniștii calificați care doresc să lucreze în alt stat membru respectă cerințele din țara gazdă. Ea trebuia să fie transpusă în legislația națională până la 18 ianuarie 2016. Cu toate acestea, Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Regatul Unit, Slovenia, Spania și Țările de Jos încă nu au comunicat Comisiei transpunerea integrală a Directivei în legislația lor națională. Statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei transpunerea completă a Directivei. În caz contrar, Comisia poate decide să le aducă în fața Curții de Justiție a UE.

 

8. Migrație, afaceri interne și cetățenie

(Pentru informații suplimentare: Tove Ernst – telefon: +32 229 86764, Markus Lammert - telefon: +32 229 80423)

Scrisori de punere în întârziere

Schimbul de informații pentru securitate: Comisia îndeamnă statele membre să îmbunătățească schimbul de informații pentru a combate terorismul și criminalitatea gravă

Deciziile Prüm (Deciziile 2008/615/JHA și 2008/616/JHA ale Consiliului) au introdus proceduri pentru schimburi rapide și eficiente de date între statele membre în domenii specifice. Cadrul Prüm stabilește norme pentru a permite statelor membre să efectueze căutări în fișierele de analiză a ADN-ului (acid dezoxiribonucleic), în sistemele de identificare a amprentelor digitale și în bazele de date ale vehiculelor înmatriculate ale celorlalte state membre. Deciziile Prüm ar fi trebuit să fie puse în aplicare în totalitate de către statele membre până în august 2011. Comisia Europeană a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere pentru nerespectarea deciziilor Prüm către Croația, Grecia, Irlanda, Italia și Portugalia. Aceste state membre nu au asigurat încă schimburi automatizate de date în cel puțin două din cele trei categorii de date (ADN, amprente digitale și date naționale privind înmatricularea vehiculelor). Acestea sunt primele proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate pentru un așa-numit „instrument aferent fostului al treilea pilon” în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală. Comisia a dobândit competențe depline de asigurare a respectării normelor în acest domeniu la 1 decembrie 2014, la cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Statele membre vizate trebuie să răspundă în termen de două luni. În caz contrat, Comisia poate decide să trimită avize motivate. Punerea în aplicare a Deciziilor Prüm este un element important al Agendei europene privind securitatea din 2015.

 

Comisia Europeană urmărește îndeaproape punerea corectă în aplicare a normelor europene privind precursorii de explozivi

Regulamentul (UE) nr. 98/2013 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi a intrat în vigoare în toate cele 28 de state membre în septembrie 2014. Acesta stabilește un cadru comun la nivelul UE pentru a împiedica folosirea anumitor substanțe chimice ca precursori de explozivi. Majoritatea statelor membre au implementat integral Regulamentul, în timp ce în unele state membre au rămas încă prevederi netranspuse în totalitate. De aceea, Comisia Europeană a lansat astăzi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor trimițând scrisori de punere în întârziere către Cipru, Franța, Luxemburg și Spania. Potrivit Regulamentului, statele membre trebuie, printre altele, să stabilească puncte naționale de contact pentru raportarea tranzacțiilor suspecte, a disparițiilor semnificative și a furturilor de substanțe reglementate. De asemenea, statele membre trebuie să difuzeze orientări și să aplice sancțiuni. Dacă statele membre decid să nu aplice o interdicție totală a substanțelor, ele trebuie să transmită Comisiei care sunt excepțiile supuse unui regim de autorizare sau înregistrare. Statele membre care au primit scrisorile de punere în întârziere au la dispoziție două luni pentru a-și transmite observațiile. Implementarea corectă a Regulamentului privind precursorii de explozivi este un element important atât în cadrul Agendei europene privind securitatea, cât și în cadrul Comunicării Comisiei privind calea către o reală uniune a securității.

Un aviz motivat

Migrația neregulamentară: Comisia solicită SPANIEI să asigure transpunerea integrală a Directivei UE privind returnarea

Comisia Europeană solicită Spaniei să accelereze punerea în aplicare a Directivei privind returnarea (Directiva 2008/115/CE) în anumite sectoare specifice, asigurând transpunerea integrală a tuturor dispozițiilor legislației în legislația națională. Printre dispozițiile care nu au fost corect transpuse de Spania se numără: definirea returnării în legislația națională, obligația de a emite decizii de returnare pentru resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și o definire clară a rolului Ombudsmanului în calitate de organism de monitorizare în conformitate cu Directiva privind returnarea. Prin intermediul unui aviz motivat, Comisia invită Spania să-și armonizeze legislația cu Directiva UE privind returnarea. Dacă țara nu remediază situația în termen de două luni, Comisia poate decide să o aducă în fața Curții de Justiție a UE.

 

9. Mobilitate și transporturi

(Pentru informații suplimentare: Anna-Kaisa Itkonen – telefon: +32 229 56186, Alexis Perier – telefon: +32 229 69143)

O sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene

Transport rutier: Comisia trimite GERMANIA în fața Curții din cauza taxelor rutiere discriminatorii

Comisia Europeană a decis să aducă Germania în fața Curții de Justiție a UE din cauza planului autorităților germane de a introduce un sistem de taxare rutieră pentru vehiculele private (PKW-Maut) pe care Comisia îl consideră discriminatoriu. Legislația germană le acordă vehiculelor înmatriculate în Germania dreptul de a beneficia de o deducere de 1:1 a taxei de drum din impozitul anual pe vehicul. Aceasta ar duce la o scutire „de facto” de la plata taxei de drum, valabilă exclusiv pentru autovehiculele înmatriculate în Germania. În plus, prețurile vinietelor pe termen scurt (pentru perioade mai mici de un an), care sunt destinate utilizării de către vehiculele înmatriculate în străinătate, sunt disproporționat de mari în anumite cazuri. Comisia sprijină o taxare echitabilă și eficientă în transporturi (fapt reafirmat în recenta Strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon), însă consideră că sistemul german nu respectă Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact nu respectă principiul nediscriminării pe motiv de cetățenie și principiul liberei circulații a mărfurilor și serviciilor. Legislația germană nu se aliniază principiilor menționate mai sus. În ciuda numeroaselor discuții purtate cu autoritățile germane începând din noiembrie 2014, principalele preocupări ale Comisiei nu au primit răspuns. De aceea, Comisia aduce Germania în fața Curții de Justiție a UE. Pentru mai multe informații, consultați textul integral al comunicatului de presă.

 

Avize motivate

Navigatori: Comisia solicită FRANȚEI să finalizeze transpunerea Directivei privind nivelul minim de formare a navigatorilor

Comisia a solicitat Franței să finalizeze transpunerea Directivei 2012/35/UE privind nivelul minim de formare a navigatorilor în legislația sa națională. Educația și formarea navigatorilor reprezintă o chestiune importantă pentru UE, atât pentru a menține și dezvolta nivelul cunoștințelor și competențelor din sectorul maritim, cât și pentru a spori siguranța maritimă. Prin urmare, normele UE privind formarea și certificarea navigatorilor trebuie să fie menținute în conformitate cu normele internaționale. De aceea, Directiva a încorporat în legislația UE modificările aduse în 2010 Convenției internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart (o convenție a Organizației Maritime Internaționale, OMI, cunoscută sub numele de „Convenția STCW”). Printre altele, modificările aduse Convenției STCW actualizează o serie de standarde de competență. De exemplu, ofițerii trebuie să poată utiliza sistemele de informații și afișare a hărților electronice (ECDIS) pentru a menține siguranța navigației. În același timp, au fost introduse cerințe suplimentare privind starea de sănătate, inclusiv limite de alcoolemie pentru prevenirea abuzului de alcool. Statele membre trebuiau să transpună directiva până la 4 iulie 2014. Până în prezent, Franța nu a făcut acest lucru. Autoritățile franceze au la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare pentru remedierea situației. În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

Transport feroviar: Comisia solicită LITUANIEI să transpună legislația UE privind interoperabilitatea sistemului feroviar

Comisia a solicitat Lituaniei să își alinieze normele naționale la dispozițiile Directivei 2014/106/CE privind interoperabilitatea căilor ferate, altfel spus capacitatea unui sistem feroviar de a permite deplasarea sigură și neîntreruptă a trenurilor care respectă nivelurile de performanță necesare pentru aceste linii. Această capacitate depinde de toate condițiile tehnice, operaționale și de reglementare care trebuie îndeplinite pentru a respecta cerințele esențiale. Statele membre au avut obligația de a se conforma Directivei până la 1 ianuarie 2016. Cu toate acestea, Lituania nu a modificat încă procedura armonizată pentru a verifica conformitatea cu cerințele tehnice care garantează că anumite părți ale sistemului feroviar sunt sigure și interoperabile. De aceea, Comisia a decis să trimită Lituaniei un aviz motivat. Autoritățile lituaniene au la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei. Dacă nu acționează corespunzător, Comisia poate decide să trimită cauza Curții de Justiție a UE.

Transport maritim: Comisia solicită PORTUGALIEI să transpună integral legislația UE privind obligațiile statelor de pavilion

Comisia Europeană a cerut Portugaliei să își îndeplinească sarcinile de supraveghere administrativă prevăzute de normele UE privind obligațiile statelor de pavilion (Directiva 2009/21/CE). Statul trebuie să verifice, printre altele, dacă structura, echipamentele și gestionarea operațională a navelor respectă reglementările în materie de siguranță și dacă navigatorii sunt certificați ca fiind competenți. Directiva stabilește un cadru legal pentru îmbunătățirea performanței statelor membre în calitate de state de pavilion. Potrivit prevederilor sale, statele trebuiau să instituie un sistem de management al calității până în iunie 2012. Până în prezent, Portugalia nu a implementat un astfel de sistem. În special, lipsa de personal și resurse în administrație poate să aibă, pe termen lung, un impact negativ asupra siguranței, securității și performanței de mediu a flotei aflate sub pavilion portughez. Acest lucru este cu atât mai important cu cât cel de-al doilea registru al navelor portugheze, cel din Madeira, s-a extins în ultimul timp. Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat Portugaliei, acordându-i un termen de două luni pentru a se conforma Directivei. În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să trimită cauza Curții de Justiție a UE. Statul de pavilion al unei nave este statul în temeiul legilor căruia a fost înmatriculată sau înregistrată nava.

 

10. Impozitare și uniune vamală

(Pentru informații suplimentare: Vanessa Mock – telefon: +32 229 56194, Patrick Mc Cullough – telefon: +32 229 87183)

Un aviz motivat

Impozitare: Comisia solicită POLONIEI să pună în aplicare normele privind consolidarea asistenței reciproce și a schimbului de informații

Comisia Europeană a solicitat astăzi Poloniei să transpună integral Directiva 2014/107/UE a Consiliului privind asistența reciprocă în domeniul impozitării capitalului și veniturilor. Această directivă, care modifică Directiva 2011/16/UE privind schimbul automat obligatoriu de informații între autoritățile fiscale naționale, are drept obiectiv consolidarea cooperării administrative între statele membre în vederea combaterii mai eficiente a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale. Statele membre trebuiau să transpună Directiva până la data de 1 ianuarie 2016. Polonia încă nu a informat Comisia cu privire la toate măsurile necesare pentru transpunerea integrală a directivei în legislația națională. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate aduce Polonia în fața Curții de Justiție a UE.

 

MEMO/16/3125

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar

Documents


Anexa_ro.pdf