Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Pachetul de măsuri privind economia circulară: întrebări și răspunsuri

Bruxelles, 2 decembrie 2015

Astăzi, Comisia a adoptat un nou pachet ambițios de măsuri privind economia circulară, menit să stimuleze tranziția Europei către o economie circulară.

Se dorește ca în acest fel să se impulsioneze competitivitatea globală, să se favorizeze creșterea economică durabilă și să se genereze noi locuri de muncă.

Ce este economia circulară?

Pentru a asigura o creștere economică durabilă în UE, trebuie să ne utilizăm resursele într­un mod mai inteligent și mai durabil. Este clar că modelul linear de creștere economică pe care ne-am bazat în trecut nu mai este adaptat la nevoile societăților moderne de astăzi și la lumea globalizată. Nu ne putem clădi viitorul pe modelul „luăm­producem-aruncăm”. Multe resurse naturale sunt limitate, prin urmare trebuie să găsim o modalitate de a le utiliza care să fie durabilă din punct de vedere ecologic și economic. Este, de asemenea, în interesul economic al întreprinderilor să își utilizeze la maximum resursele.

Într-o economie circulară, valoarea produselor și a materialelor este menținută cât mai mult posibil; deșeurile și utilizarea resurselor sunt reduse la minimum, iar resursele nu părăsesc fluxul economic odată ajunse la sfârșitul duratei lor de viață, ci sunt reutilizate și creează valoare în continuare. Acest model poate genera locuri de muncă sigure în Europa, poate promova inovațiile care oferă un avantaj competitiv și asigura un nivel de protecție a oamenilor și a mediului cu care Europa să se poată mândri. De asemenea, le poate oferi consumatorilor produse mai durabile și mai inovatoare și, în consecință, economii monetare și o calitate mai bună a vieții.

Ce conține pachetul Comisiei privind economia circulară?

Pentru a facilita tranziția către o economie mai circulară, Comisia propune un pachet de măsuri care include propuneri de revizuire a legislației privind deșeurile, precum și un plan de acțiune cuprinzător, care trasează Comisiei o misiune concretă pentru acest mandat. Propunerile privind deșeurile stabilesc o viziune pe termen lung clară și ambițioasă pentru intensificarea reciclării și reducerea depozitării acestora, propunând totodată măsuri concrete pentru depășirea obstacolelor de pe teren în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării deșeurilor, ținând seama și de diferitele situații din statele membre.

Planul de acțiune privind economia circulară completează aceste propuneri stabilind măsuri menite „să închidă bucla” economiei circulare, care vizează toate etapele ciclului de viață al unui produs: de la producție și consum, până la gestionarea deșeurilor și la piața materiilor prime secundare. Planul de acțiune include, de asemenea, o serie de acțiuni care vor viza obstacolele existente pe piață în anumite sectoare sau fluxurile unor materiale precum plasticul, deșeurile alimentare, materiile prime critice, deșeurile din construcții și demolări, biomasa și bioprodusele, precum și măsuri orizontale în domenii cum ar fi inovarea și investițiile.

Planul își propune să se concentreze pe măsuri în domenii în care acțiunea la nivelul UE poate aduce o valoare adăugată și o schimbare reală pe teren.

Cum se va obține reducerea costurilor și crearea de locuri de muncă prin trecerea la o economie circulară?

Prin prevenirea generării de deșeuri, proiectare ecologică, reutilizare și alte măsuri similare s-ar putea obține economii nete în valoare de 600 de miliarde EUR, sau 8 % din cifra de afaceri anuală, pentru întreprinderile din UE. De asemenea, emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră s-ar reduce cu 2-4 %. În sectoarele reutilizării, refabricării și reparațiilor, de exemplu, costul refabricării telefoanelor mobile s-ar reduce la jumătate dacă acestea ar fi mai ușor de demontat. Dacă 95 % din telefoanele mobile ar fi colectate, s-ar putea face economii de peste 1 miliard de euro la nivelul costurilor de producție.

Trecerea de la reciclarea la modernizarea vehiculelor utilitare ușoare, în cazul cărora ratele de colectare sunt deja ridicate, ar putea genera economii de material de intrare de până la 6,4 miliarde de euro pe an (aproximativ 15 % din bugetul pentru materiale). De asemenea, s-ar realiza economii la nivel de costuri energetice de 140 de milioane EUR și s-ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 6,3 milioane de tone.

Ce măsuri sunt prevăzute în etapa de producție?

O mai bună proiectare a produselor este esențială pentru a facilita reciclarea și a contribui la fabricarea unor produse mai ușor de reparat sau mai durabile, economisind astfel resurse prețioase, promovând inovarea și oferindu-le consumatorilor produse mai bune, care pot fi utilizate cu costuri mai mici. În același timp, semnalele actuale pe care le transmite piața nu sunt întotdeauna suficiente pentru a realiza acest lucru, motiv pentru care sunt necesare măsuri de stimulare.

Comisia:

  • va susține reparabilitatea, durabilitatea și reciclabilitatea în cerințele aplicabile produselor din cadrul următoarelor planuri de lucru de implementare a directivei privind proiectarea ecologică, ținând seama de cerințele specifice diferitelor produse;
  • va elabora un program de testare independent în cadrul programului Orizont 2020, pentru a contribui la identificarea problemelor legate de o potențială obsolescență programată;
  • va propune cerințe pentru facilitarea demontării, reutilizării și reciclării afișajelor electronice;
  • va propune diferențierea contribuțiilor financiare plătite de producători în cadrul unei scheme de răspundere extinsă a producătorilor, pe baza costurilor la încheierea ciclului de viață al produselor acestora. Această dispoziție din cadrul propunerii de revizuire a legislației privind deșeurile creează stimulente economice pentru proiectarea de produse care pot fi mai ușor de reciclat sau de reutilizat;
  • va examina posibilitățile de a crea un cadru strategic mai coerent pentru diferitele direcții de acțiune în materie de politici sectoriale ale UE referitoare la produse, precum și contribuția lor la economia circulară;
  • va avea în vedere, în cadrul activității sale privind proiectarea ecologică, cerințe proporționale privind disponibilitatea informațiilor referitoare la reparații și piese de schimb;
  • va propune, în propunerea de revizuire a legislației privind deșeurile, recompense pentru promovarea anumitor activități de pregătire pentru reutilizare la nivel național;
  • va depune eforturi pentru o mai bună punere în aplicare a garanțiilor pentru produse tangibile și va examina posibilitățile de îmbunătățire a acestora, precum și modalitățile de abordare a problemei declarațiilor false privind caracteristicile ecologice;
  • va lua măsuri cu privire la achizițiile publice verzi, punând accent, în criteriile noi sau revizuite, pe aspectele legate de economia circulară, sprijinind recurgerea la achizițiile publice verzi și dând exemplu prin procedurile de achiziție publică ale Comisiei și fondurile UE.

Ce propune Comisia în ceea ce privește procesul de producție?

Procesele de producție pot fi îmbunătățite pentru a utiliza resursele într-un mod mai eficient și pentru a produce mai puține deșeuri. Acest lucru poate să creeze oportunități de afaceri și să impulsioneze inovarea și, în același timp, să contribuie la conservarea mediului înconjurător.

Comisia:

  • va include în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) orientări privind cele mai bune practici de gestionare a deșeurilor și de utilizare eficientă a resurselor;
  • va elabora orientări și va promova bune practici privind deșeurile miniere pentru a îmbunătăți recuperarea materiilor prime;
  • va clarifica în propunerea de revizuire a legislației privind deșeurile normele referitoare la subproduse, pentru a facilita simbioza industrială și pentru a crea condiții de concurență echitabile pe întreg teritoriul UE.

Cum va asigura Comisia aprovizionarea responsabilă cu materii prime primare?

Producția durabilă de materii prime, atât la nivel european, cât și la nivel mondial, este extrem de importantă. În plus față de măsurile de reglementare care au fost deja luate de către Comisie — de exemplu, privind exploatarea forestieră ilegală, extracția de minereuri din zonele de conflict sau transparența plăților către guverne efectuate de industria extractivă și de sectorul de exploatare a pădurilor — vom continua să promovăm aprovizionarea sustenabilă în cadrul dialogurilor strategice și al parteneriatelor cu țările terțe, precum și prin intermediul politicii comerciale și de dezvoltare a UE. Industria joacă, de asemenea, un rol foarte important în asumarea angajamentelor cu privire la aprovizionarea sustenabilă și în cooperarea dintre lanțurile valorice.

Ce faceți pentru a promova reparabilitatea produselor și pentru a combate obsolescența programată?

Comisia va lua inițiative într-o serie de domenii, cu scopul de a promova produsele care pot fi reparate mai ușor:

  • lucrările viitoare privind măsurile noi sau revizuite de punere în aplicare a directivei privind proiectarea ecologică vor ține cont în mod sistematic de reparabilitatea produselor (începând din 2016);
  • cerințele de standardizare privind eficiența materialelor în temeiul directivei privind proiectarea ecologică prevăd standarde care facilitează repararea (până în 2019);
  • de asemenea, Comisia va analiza posibilitatea unor cerințe orizontale privind furnizarea de informații asupra reparațiilor în temeiul directivei privind proiectarea ecologică;
  • Comisia va pregăti și un program de testare independentă cu privire la chestiuni legate de posibile practici de obsolescență programată.

Ce măsuri sunt prevăzute pentru gestionarea deșeurilor?

În prezent, Europa pierde anual aproximativ 600 de milioane de tone de materiale conținute în deșeuri, care ar putea fi reciclate sau reutilizate. Doar aproximativ 40 % din deșeurile produse de gospodăriile din UE sunt reciclate, cu rate de reciclare de 80 % în anumite regiuni, și de sub 5 % în altele. Transformarea deșeurilor în resurse este esențială pentru o utilizare mai eficientă a resurselor și pentru trecerea către o economie mai circulară.

Comisia:

  • va stabili un obiectiv comun la nivelul UE pentru reciclarea a 65 % din deșeurile municipale până în 2030;
  • va stabili un obiectiv comun la nivelul UE pentru reciclarea a 75 % din deșeurile de ambalaje până în 2030;
  • va stabili un obiectiv obligatoriu pentru depozitarea deșeurilor, cu scopul de a reduce depozitarea la maximum 10% din totalul deșeurilor, până în 2030;
  • va colabora mai intens cu statele membre pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor pe teren;
  • va simplifica și îmbunătăți modul de definire a deșeurilor și va armoniza metodele de calcul;
  • se va asigura că fondurile structurale sunt utilizate pentru a sprijini obiectivele legislației UE în domeniul deșeurilor și în conformitate cu ierarhia deșeurilor prevăzută de UE, care stabilește o ordine a priorităților după criteriul celui mai bun rezultat în raport cu mediul, de la prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și valorificare energetică până la eliminare, de exemplu prin depozitare;
  • va propune criterii minime pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor, care recompensează producătorii care comercializează produse mai ecologice și încurajează recuperarea și reciclarea acestora la sfârșitul ciclului de viață.

Ce se va întâmpla cu criteriile de stabilire a încetării statutului de deșeu?

Comisia va modifica legislația pentru a permite ca materialele reciclate să fie reclasificate ca materiale care nu mai sunt considerate deșeu ori de câte ori acestea îndeplinesc o serie de condiții generale, care sunt aceleași în întreaga UE. Această modificare urmărește să simplifice cadrul legislativ pentru operatorii din sectorul reciclării și să asigure condiții de concurență echitabile. Criteriile de stabilire a încetării statutului de deșeu aplicabile în prezent la nivelul UE (de exemplu, pentru recipientele din sticlă sau deșeurile de cupru) vor rămâne în vigoare.

Propunerea legislativă privind deșeurile nu se referă decât la deșeurile municipale. Ce se întâmplă cu celelalte?

Propunerea revizuită privind deșeurile include și obiective mai ambițioase în materie de reciclare a materialelor de ambalaj, ceea ce va consolida obiectivele referitoare la deșeurile municipale. În ceea ce privește deșeurile industriale, o abordare legislativă nu pare a fi adecvată având în vedere diversitatea acestui flux. O abordare sectorială bazată pe documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) este mai indicată pentru a aborda problemele specifice legate de gestionarea unui anumit tip de deșeuri. În plus, deșeurile de ambalaje industriale și comerciale sunt reglementate de Directiva 94/62/CE și Directiva 2008/98/CE.

Ce măsuri va lua Comisia pentru a pune capăt transporturilor ilegale de deșeuri către țări din afara UE?

Recent consolidatul Regulament UE privind transferurile de deșeuri le conferă inspectorilor mai multe prerogative. De asemenea, statelor membre li s-a cerut să întocmească, până în ianuarie 2017, planuri de inspecție care vor stabili numărul minim de inspecții de efectuat. Comisia cooperează cu rețeaua de inspectori de mediu a UE, cu Interpol și cu Europol. De asemenea, sunt în curs de derulare alte inițiative pentru fluxuri specifice de deșeuri, cum ar fi deșeurile de echipamente electrice și electronice și vehiculele scoase din uz.

Ce face Comisia pentru a promova transformarea deșeurilor în resurse (materii prime secundare)?

Materiile prime secundare reprezintă în continuare doar o mică parte din materialele de producție utilizate în UE. Există obstacole importante care împiedică preluarea acestora în economie, cum ar fi, de exemplu, incertitudinea legată de compoziția acestora. Sunt necesare norme pentru consolidarea încrederii.

Comisia:

  • va lansa activități de elaborare a unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare acolo unde este necesar — în special pentru materialele plastice;
  • va lua măsuri pentru a facilita transportul legal de deșeuri între statele membre, luând și măsuri suplimentare pentru a reduce numărul de transporturi ilegale;
  • va revizui regulamentul UE privind îngrășămintele, pentru a facilita recunoașterea îngrășămintelor organice și pe bază de deșeuri și pentru a dezvolta, astfel, o piață europeană;
  • va lua măsuri de facilitare a reutilizării apei — va prezenta o propunere legislativă privind cerințele minime aplicabile apei reutilizate, de exemplu, pentru irigații și alimentarea apelor subterane;
  • va analiza și va propune opțiuni privind interfața dintre actele legislative referitoare la substanțele chimice, produse și deșeuri, inclusiv privind modalitățile de îmbunătățire a trasabilității substanțelor chimice problematice din produse. Acest lucru îi va permite industriei să garanteze o aprovizionare stabilă cu materii prime, prin utilizarea materialelor reciclate.

Propunerile voastre le vor permite statelor membre să își trimită deșeurile în depozitele din alte țări?

Restricțiile actuale aplicabile transferului transfrontalier de deșeuri vor continua să se aplice. Între statele membre nu este posibil niciun transfer fără „notificare prealabilă și acord preliminar”. În plus, obiectivele de reducere a depozitării deșeurilor propuse de Comisie ar impune ca toate statele membre ale UE să își reducă în mod semnificativ, până în 2030, cotele de depozitare a deșeurilor, reducând astfel amploarea circulației transfrontaliere a deșeurilor în scopul depozitării.

Aceste propuneri permit, în continuare, incinerarea deșeurilor?

Când nu se poate preveni generarea de deșeuri sau când acestea nu pot fi reciclate, este preferabil mai degrabă să se valorifice conținutul energetic al acestora decât să se opteze pentru depozitare, atât din punct de vedere economic, cât și al protecției mediului. Prin urmare, „valorificarea energetică” a deșeurilor poate juca un rol și crea sinergii cu politica UE în domeniul energiei și climatului, însă dacă se conduce după principiile ierarhiei deșeurilor stabilite la nivelul UE. Comisia va analiza modul în care poate fi optimizat acest rol fără a compromite obținerea unor niveluri mai ridicate de reutilizare și reciclare, precum și cum poate fi exploatat cel mai bine potențialul energetic corespunzător. În acest scop, Comisia va adopta o inițiativă privind „valorificarea energetică”, în cadrul uniunii energetice.

Ce faceți pentru a promova inovarea și investițiile și pentru a aborda aspectele orizontale?

Pentru a stimula competitivitatea industriei UE, economia circulară are nevoie de mai multă cercetare și inovare. În acest scop vor fi necesare investiții publice și private. Orizont 2020, COSME, fondurile structurale și de investiții, Fondul european pentru investiții strategice, precum și alte programe ale UE vor fi instrumente importante de sprijin. IMM-urile, inclusiv întreprinderile sociale, sunt deosebit de active în domenii precum reciclarea, reparațiile și inovarea. Ele vor juca un rol important în dezvoltarea unei economii mai circulare.

Comisia:

  • va ajuta IMM-urile să beneficieze de oportunitățile de afaceri care decurg din utilizarea mai eficientă a resurselor, prin crearea Centrului european de excelență pentru utilizarea eficientă a resurselor;
  • va exploata pe deplin programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017, care include inițiativa majoră „Industria 2020 și economia circulară”, cu o finanțare de peste 650 de milioane EUR;
  • împreună cu BEI și cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, va încuraja cererile de finanțare și va susține elaborarea proiectelor relevante pentru economia circulară.

Cum va contribui finanțarea privată la investițiile în economia circulară? FEIS va putea fi utilizat pentru a stimula investițiile în economia circulară?

Economia circulară va crea oportunități de afaceri care vor atrage finanțare privată. Am văzut deja cum etichetarea a creat cererea de produse mai eficiente din punct de vedere energetic. Sensibilizarea populației cu privire la provocările cu care ne confruntăm va contribui la încurajarea alegerii produselor fabricate în mod responsabil. Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) vine în completarea sprijinului în favoarea proiectelor de economie circulară prin instrumentele de consiliere și finanțare ale Băncii Europene de Investiții (BEI), în cadrul programului InnovFin. Comisia evaluează, de asemenea, posibilitatea de a lansa o platformă împreună cu BEI și cu băncile naționale pentru a sprijini finanțarea economiei circulare.

Ce faceți pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă industria maselor plastice?

Pentru a asigura trecerea la economia circulară, trebuie intensificată reciclarea plasticului. În prezent, se utilizează din ce în ce mai mult material plastic, dar acesta nu se reciclează destul de eficient (sub 25 % din deșeurile de plastic colectate sunt reciclate și aproximativ 50 % ajung în depozitele de deșeuri). De asemenea, inovarea este un aspect important în acest sector. Ea poate contribui la economia circulară prin găsirea unor soluții pentru a asigura o mai bună conservare a alimentelor, prin îmbunătățirea posibilităților de reciclare a materialelor plastice sau prin reducerea greutății materialelor utilizate în vehicule.

Comisia:

  • va adopta o strategie privind masele plastice în economia circulară, abordând o serie de aspecte, cum ar fi reciclabilitatea, biodegradabilitatea, prezența substanțelor periculoase în anumite materiale plastice și deșeurile marine;
  • va propune, în propunerea de revizuire a legislației privind deșeurile, un obiectiv mai ambițios pentru reciclarea ambalajelor din plastic.

Cum este abordată chestiunea deșeurilor marine în pachetul privind economia circulară?

Obiectivul Comisiei este de a preveni și reduce în mod semnificativ toate tipurile de poluare marină, inclusiv deșeurile marine. Se estimează că punerea în aplicare a legislației în domeniul deșeurilor va reduce cantitatea de deșeuri marine cu cel puțin 25 %. Pachetul propune și acțiuni specifice vizând reducerea deșeurilor marine, spre a putea pune în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030 și actualul obiectiv principal al UE privind deșeurile marine. Acest subiect va fi examinat, de asemenea, în cadrul strategiei privind materialele plastice în economia circulară.

Ce propuneți pentru combaterea risipei de alimente?

În Europa, risipa de alimente este o problemă majoră: se estimează că în UE se risipesc anual aproximativ 100 de milioane de tone de alimente. Acestea se pierd sau se irosesc de-a lungul întregului lanț de distribuție: în exploatațiile agricole, în procesul de prelucrare și fabricație, în magazine, în restaurante și la domiciliu. Pe lângă impactul economic și asupra mediului, risipa de alimente are și un aspect social important: ar trebui facilitată donarea surplusului de alimente sigure și comestibile, astfel încât să poate ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de acestea.

În septembrie 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030, inclusiv acela de a reduce la jumătate deșeurile alimentare pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și la nivelul consumatorilor, precum și de a reduce pierderile de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de distribuție. UE și statele sale membre s-au angajat să îndeplinească acest obiectiv. Noua propunere legislativă privind deșeurile cere statelor membre să reducă risipa de alimente în fiecare etapă a lanțului alimentar, să monitorizeze și să raporteze nivelurile de deșeuri alimentare, pentru a facilita schimburile între părțile interesate cu privire la progresele înregistrate.

Comisia:

  • va elabora o metodologie europeană comună pentru a măsura risipa de alimente și pentru a defini indicatori relevanți;
  • va crea o platformă care va reuni statele membre și toți actorii din lanțul alimentar, cu scopul de a defini măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă privind risipa de alimente, de a face schimb de bune practici și de a comunica în ceea ce privește rezultatele obținute;
  • va lua măsuri pentru a clarifica legislația UE referitoare la deșeuri, alimente și furaje și va facilita donarea de alimente, precum și utilizarea, în condiții de siguranță, a fostelor produse alimentare și a subproduselor în producția de furaje;
  • va examina modalitățile de îmbunătățire a utilizării de către actorii din lanțul alimentar a datei de expirare și a înțelegerii de către consumatori, în special a specificației „a se consuma de preferință înainte de”.

Ce măsuri va lua Comisia pentru a evita aruncarea alimentelor comestibile?

Împreună cu statele membre, Comisia va lua măsuri pentru a clarifica legislația UE referitoare la deșeuri, la produsele alimentare și la hrana pentru animale, astfel încât să faciliteze redistribuirea alimentelor sigure și comestibile către persoanele aflate în dificultate și, atunci când acest lucru se poate face în condiții de siguranță, utilizarea fostelor produse alimentare pentru a produce hrană pentru animale. De exemplu, propunerea legislativă privind deșeurile a exclus în mod explicit din domeniul său de aplicare materiile prime pentru hrana pentru animale. Acest lucru va garanta faptul că fostele produse alimentare (de exemplu biscuiții rupți sau pâinea învechită) care sunt sigure, dar nu pot intra în lanțul alimentar din motive comerciale, nu sunt considerate „deșeuri” nicăieri în UE și că, prin urmare, pot fi utilizate ca resursă pentru producerea hranei destinate animalelor. Comisia va elabora, de asemenea, în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate, orientări la nivelul UE pentru donatorii și băncile de alimente, care vor explica cum trebuie să respecte aceștia legislația UE relevantă (siguranță alimentară, trasabilitate, răspundere juridică, TVA, etc.).

Ce faceți în legătură cu materiile prime critice?

Materiile prime critice au o mare importanță economică pentru UE, prezentând, în același timp, un risc ridicat în materie de aprovizionare. Ele sunt utilizate în multe dispozitive electronice de uz curent - de exemplu, un smartphone ar putea conține până la 50 de tipuri diferite de metale, inclusiv materii prime critice. Rata foarte scăzută a reciclării acestor materiale indică faptul că se pierd oportunități economice importante. Mai buna recuperare a materiilor prime critice reprezintă un aspect care trebuie abordat în tranziția către o economie mai circulară.

Comisia:

  • va lua măsuri de promovare a recuperării materiilor prime critice și va elabora un raport cu privire la cele mai bune practici și la opțiunile de luat în considerare pentru punerea în aplicare a altor acțiuni la nivelul UE;
  • va încuraja statele membre să ia măsuri în acest sens în propunerea sa revizuită privind deșeurile;
  • va examina cerințele aplicabile produselor în cadrul Directivei privind proiectarea ecologică, pentru a îmbunătăți reciclabilitatea aparaturii electronice și elaborarea unor standarde privind reciclarea cu eficiență ridicată.

Ce se propune pentru sectoarele construcțiilor și demolărilor?

Deșeurile provenite din construcții și demolări se numără, din punct de vedere cantitativ, printre cele mai importante tipuri de deșeuri din Europa. Anual, se produce o tonă de deșeuri de construcții pe cap de locuitor, în total 500 de milioane de tone la nivelul UE. Materialele valoroase din punct de vedere economic nu sunt întotdeauna identificate și recuperate. Îmbunătățirea gestionării deșeurilor în acest sector poate avea un impact semnificativ asupra economiei circulare.

Comisia:

  • va lua o serie de măsuri pentru a asigura recuperarea resurselor valoroase și gestionarea adecvată a deșeurilor din construcții și demolări, precum și pentru a facilita procesul de evaluare a performanței de mediu a clădirilor;
  • va elabora orientări privind predemolarea, în scopul de a stimula reciclarea de înaltă calitate în sector, precum și protocoale voluntare de reciclare pentru îmbunătățirea calității și consolidarea încrederii în materialele de construcții reciclate.

Ce se propune în legătură cu biomasa și cu bioprodusele?

Biomaterialele, cum ar fi lemnul, culturile sau fibrele, pot fi utilizate pentru o gamă largă de produse și utilizări energetice. Pe lângă faptul că oferă o alternativă la produsele fosile, biomaterialele sunt, de asemenea, regenerabile, biodegradabile și compostabile. În același timp, folosirea resurselor biologice necesită acordarea unei atenții speciale ciclului lor de viață, impactului asupra mediului și unei aprovizionări sustenabile. Într-o economie circulară, ar trebui încurajată utilizarea în cascadă a resurselor regenerabile, precum și cu potențialul său inovator pentru noi materiale, produse chimice și procese.

Comisia:

  • va promova o utilizare eficientă a bioresurselor printr-o serie de măsuri, cum ar fi orientări și difuzarea de bune practici privind utilizarea în cascadă a biomasei și sprijinirea inovării în domeniul bioeconomiei;
  • va include în propunerea de revizuire a legislației privind deșeurile un obiectiv privind reciclarea ambalajelor din lemn și o dispoziție menită să asigure colectarea separată a biodeșeurilor.

Cum veți monitoriza punerea în aplicare a planului de acțiune privind economia circulară?

Comisia va propune un cadru simplu și eficace de monitorizare a principalelor elemente ale planului de acțiune privind economia circulară. Aceasta va include indicatori în domenii precum siguranța aprovizionării cu materii prime esențiale, repararea și reutilizarea, generarea deșeurilor, gestionarea deșeurilor, comerțul cu materii prime secundare în UE și cu țările terțe și utilizarea materialelor reciclate în produse. De asemenea, Comisia va elabora o metodologie europeană comună pentru a măsura risipa de alimente și pentru a defini indicatori relevanți.

Cum au fost luate în considerare rezultatele consultării publice?

Consultarea publică privind economia circulară a adunat aproximativ 1 500 de răspunsuri, care reflectă punctele de vedere ale principalelor grupuri de părți interesate: 45 % au fost transmise de sectorul privat, 25 % de persoane fizice, 10 % de organizațiile societății civile și 6 % de autoritățile publice. Contribuțiile au constituit o bază pentru pregătirea planului de acțiune privind economia circulară și se reflectă, de exemplu, în alegerea sectoarelor prioritare.

Pentru mai multe informații

Comunicat de presă: Închiderea buclei: Comisia adoptă un nou pachet ambițios de măsuri privind economia circulară pentru stimularea competitivității, crearea de locuri de muncă și generarea unei creșteri durabile

Fișă descriptivă generală: Închiderea buclei: un pachet ambițios de măsuri privind economia circulară la nivelul UE

Fișă descriptivă: Închiderea buclei: sprijinirea consumatorilor în a alege produse și servicii durabile

Fișă descriptivă: Închiderea buclei: faza de producție a economiei circulare

Fișă descriptivă: Închiderea buclei: obiective clare și instrumente pentru o mai bună gestionare a deșeurilor

Fișă descriptivă: Închiderea buclei: de la deșeuri la resurse

Comunicare: Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară

Anexă la Comunicarea privind economia circulară

Directiva propusă privind deșeurile

Directiva propusă privind deșeurile de ambalaje

Directiva propusă privind depozitele de deșeuri

Directiva propusă privind deșeurile de echipamente electrice și electronice

Rezultatele consultării publice

MEMO/15/6204

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar