Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

Planul de investiții pentru Europa – întrebări și răspunsuri

Bruxelles, 20 iulie 2015

.

1.            Ce este Planul de investiții pentru Europa? De ce avem nevoie de el?

Din cauza crizei economice și financiare mondiale, nivelul investițiilor a scăzut în UE. Pentru a inversa această tendință și pentru a înscrie Europa în mod ferm pe calea redresării economice - principala prioritate a Comisiei Juncker - sunt necesare eforturi coordonate și colective la nivel european. De la vârful înregistrat în 2007, investițiile au scăzut în UE cu aproximativ 15 %. Pe termen scurt, un nivel scăzut al investițiilor încetinește redresarea economică. Pe termen lung, lipsa investițiilor afectează creșterea economică și competitivitatea. Investițiile reduse în zona euro au un impact considerabil asupra disponibilității capitalului, ceea ce limitează potențialul de creștere al Europei, determină scăderea productivității și generează dificultăți în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă.

Planul de investiții pentru Europa are trei obiective: eliminarea obstacolelor din calea investițiilor, prin consolidarea pieței unice, asigurarea vizibilității și a asistenței tehnice pentru proiectele de investiții și utilizarea mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, Panul de investiții are potențialul de a aduce între 330 și 410 miliarde EUR la PIB-ul UE și de a crea 1 până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă în următorii ani. Există suficiente lichidități în UE, însă investitorii privați ezită să investească, printre altele, din cauza neîncrederii și a incertitudinilor. Planul de investiții pentru Europa are scopul de a oferi soluții la această problemă. Pentru mai multe detalii, consultați fișa informativă.

2.            Ce este Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)? Cum este finanțat? Cum se va atinge obiectivul de 315 miliarde EUR?

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) se află în centrul Planului de investiții. Sarcina sa este de a rupe cercul vicios al nivelului redus de încredere și al investițiilor insuficiente și de a utiliza lichiditățile deținute de instituții financiare, întreprinderi și persoane fizice, într-o perioadă în care resursele publice sunt limitate.

FEIS este pe cale să fie înființat în cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI). El va mobiliza investiții suplimentare în economia reală, în domenii precum infrastructura, educația, cercetarea, inovarea, energia din surse regenerabile și eficiența energetică. De asemenea, se va concentra asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și asupra întreprinderilor cu capitalizare medie (întreprinderi care au între 250 și 3000 de angajați). FEIS va viza proiecte care, printre alte obiective, vor promova crearea de locuri de muncă, creșterea pe termen lung și competitivitatea.

Pentru înființarea FEIS, se va crea o garanție în valoare de 16 miliarde EUR. Garanția UE va fi susținută printr-un fond de garantare în valoare de 8 miliarde EUR (50 % din valoarea garanției) din bugetul UE. BEI va angaja 5 miliarde EUR, oferind FEIS o capacitate de absorbție a riscurilor în valoare de 21 miliarde EUR. Din experiența BEI și a Comisiei Europene, 1 euro dintr-o datorie subordonată generează investiții de 5 euro: 1 euro datorie subordonată plus 4 euro datorie cu rang prioritar. Aceasta înseamnă că pentru fiecare euro pentru care fondul asigură protecție, s-ar genera investiții private în economia reală în valoare de 15 euro, investiții care nu ar fi fost mobilizate altfel. Acest efect multiplicator de 1:15 reprezintă o medie prudentă, bazată pe experiența dobândită în urma derulării de programe UE și BEI. Pentru mai multe detalii, consultați această fișă informativă.

3.            Care sunt următoarele etape pentru Planul de investiții? Când va fi FEIS operațional?

La 28 mai 2015, organele legislative ale UE au ajuns la un acord politic referitor la Regulamentul privind un Fond european pentru investiții strategice (FEIS). Acordul intervine la doar patru luni și jumătate de la adoptarea de către Comisie a propunerii legislative (13 ianuarie). Aceasta a fost aprobată în unanimitate de statele membre la 10 martie și votată de Parlamentul European, în comisie, la 20 aprilie. Parlamentul European și-a dat acordul final în sesiunea plenară din 24 iunie, FEIS urmând să devină operațional la începutul toamnei, după cum se planificase.

În concluziile Consiliului European din decembrie 2014, BEI a fost invitată „să demareze activitățile utilizând propriile fonduri începând cu ianuarie 2015.” BEI a anunțat deja o serie de proiecte care urmează să fie prefinanțate (sau „antrepozitate”) în cadrul Planului de investiții pentru Europa, la implementarea căruia participă în calitate de partener strategic al Comisiei.

La 22 iulie 2015, Comisia a decis extinderea garanției UE la proiectele prefinanțate de către BEI și Fondul european de investiții (FEI), și a numit, în colaborare cu BEI, membrii comitetului director. Membrii Comitetului de investiții ar trebui să își preia postul până în septembrie 2015, în urma unei cereri de candidaturi. Tot în septembrie, Parlamentul European va organiza o audiere pentru validarea candidaților pentru posturile de director executiv și director executiv adjunct al FEIS. Comisia preconizează ca Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH) să devină funcțională în toamna anului 2015, iar Portalul european pentru proiecte de investiții, până la sfârșitul lui 2015.

4.            Ce este Portalul european pentru proiecte de investiții? Cine îl administrează?

Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI) va informa investitorii cu privire la proiectele existente și viitoare din Europa, într-un efort de a spori transparența și de a maximiza participarea investitorilor la finanțare (fără nicio garanție că aceste proiecte vor fi finanțate de autoritățile publice).El le va permite promotorilor de proiecte din UE care doresc să obțină finanțare externă să își prezinte ideile și proiectele de investiții investitorilor potențiali. PEPI va fi gestionat de Comisia Europeană și ar urma să fie operațional până la sfârșitul anului 2015.

5.            Ce este Platforma europeană de consiliere în materie de investiții? Ce sprijin va oferi?

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH) va oferi un punct unic de acces la o gamă largă de servicii de consiliere privind identificarea, dezvoltarea și implementarea proiectelor, accesul la finanțare, utilizarea instrumentelor financiare și consolidarea capacităților. Platforma va consolida capacitatea actorilor publici și privați din întreaga Uniune de a structura proiecte solide din punct de vedere financiar și de a le implementa cu succes. Ea ar urma să devină operațională în toamna anului 2015.

6.            Care este structura de conducere a FEIS?

FEIS va avea un comitet director format din trei experți din partea Comisiei și un expert din partea BEI. Pe lângă acest comitet, care asigură orientarea generală a politicilor, va fi creat și un comitet de investiții care va lua decizii individuale de investiții pe baza politicii generale privind utilizarea garanției UE pentru operațiuni BEI în cadrul FEIS. Comitetul de investiții va fi alcătuit din opt membri și va fi prezidat de directorul executiv al FEIS. Profilurile membrilor Comitetului de investiții sunt stabilite în Regulamentul privind FEIS.

Comitetul director va propune câte un candidat pentru funcția de director executiv și pentru cea de director executiv adjunct al FEIS. Aceștia vor fi audiați și eventual validați de Parlamentul European. Președintele BEI îi va numi apoi oficial pe directorul executiv și pe director executiv adjunct. Mandatele acestora vor fi de trei ani și vor putea fi reînnoite o singură dată.

7.            Cum va asigura structura de conducere a FEIS independența față de contribuitorii publici și privați? Ce măsuri de responsabilizare se vor lua?      

Membrii Comitetului de investiții vor fi experți independenți, cu o vastă experiență în materie de piață. Astfel se va garanta că nu va exista nicio interferență politică în privința selectării proiectelor.

Pentru a asigura un nivel înalt de responsabilitate, președintele Comitetului director și directorul executiv vor raporta activitățile FEIS Parlamentului European sau Consiliului, la cererea acestora, urmând să participe inclusiv la audieri.

Președintele BEI va răspunde, de asemenea, în fața Parlamentului European cu privire la diverse aspecte ale operațiunilor de finanțare și de investiții ale BEI în cadrul FEIS. Acesta poate fi invitat să participe la o audiere, dacă Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la aceste aspecte.

8.            Ce rol joacă BEI în luarea deciziilor?

În calitate de contribuitor la FEIS, BEI va avea reprezentanți în Comitetul director. Întrucât FEIS funcționează în cadrul BEI, orice proiect sprijinit de FEIS va necesita și o aprobare în conformitate cu procedurile uzuale ale BEI. Finanțarea FEIS pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie prin intermediul Fondului european de investiții (FEI) va necesita, de asemenea, o aprobare în conformitate cu procedurile uzuale ale FEI.

9.            Ce rol joacă Parlamentul European și Curtea de Conturi în monitorizarea FEIS?

Regulamentul privind FEIS instituie norme detaliate pentru a garanta că FEIS răspunde în fața Parlamentului European. Monitorizarea este structurată în jurul a două principii principale:

(a)          Raportarea: BEI va raporta (i) de 2 ori pe an Comisiei și (ii) o dată pe an Parlamentului European și Consiliului cu privire la operațiunile de finanțare și de investiții derulate de BEI în temeiul regulamentului. Raportul va fi pus la dispoziția publicului. Comisia va raporta, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea regulamentului.

(b)          Responsabilitatea: Parlamentul European va avea dreptul de a organiza oricând audieri cu președintele comitetului director și cu directorul executiv al FEIS cu privire la activitatea acestuia din urmă. Președintele comitetului director și directorul executiv vor avea și obligația legală de a răspunde rapid – oral sau în scris – la întrebările adresate de Parlamentul European. De asemenea, Parlamentul European și Consiliul pot solicita un raport din partea Comisiei. Președintele BEI poate fi invitat la o audiere în Parlamentul European și are obligația de a răspunde rapid — oral sau în scris — la întrebările adresate de Parlamentul European.

Curtea de Conturi își va aplica normele uzuale de auditare a garanției UE, precum și a plăților și a recuperărilor care pot fi înscrise în bugetul general al Uniunii. Rolul ei actual în ceea ce privește auditarea activității BEI (detaliat într-un acord tripartit între BEI, Curtea de Conturi și Comisie) rămâne nemodificat. BEI va prezenta anual Comisiei și Curții de Conturi o evaluare a riscului cu privire la operațiunile de finanțare ale BEI, FEI și FEIS.

10.          Cum pot contribui statele membre la Planul de investiții?         

FEIS are o structură cât se poate de flexibilă, astfel încât să le permită statelor membre să contribuie. Acestea pot contribui, direct sau prin intermediul băncilor naționale de promovare, fie la
capacitatea de asumare a riscurilor (completând contribuțiile de la bugetul UE și de la BEI), fie în cadrul unei platforme de investiții sau direct, prin cofinanțarea unor proiecte și activități.

11.          Contribuțiile naționale la Planul de investiții vor fi contabilizate ca parte a deficitului sau a datoriei țărilor? Vor fi ele luate în considerare în aplicarea Pactului de stabilitate și de creștere?

Regulamentul privind FEIS include o declarație a Comisiei cu privire la tratarea contribuțiilor statelor membre în sensul dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Tratarea unei platforme de investiții în sensul dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) depinde în primul rând de clasificarea statistică, de către Eurostat, a respectivei platforme. Înscrierea sau nu în bilanțul administrației publice este reglementată de aceleași norme Eurostat care se aplică și BNP-urilor. În acest sens, platformele de investiții cu personalitate juridică ar putea fi tratate ca entități cu scop special (ESS).

În termeni generali, ESS sunt clasificate ca aparținând sectorului public dacă sunt înființate de administrația publică și deservesc o unitate a acesteia. În cazul unei platforme de investiții cu mai mulți acționari sau finanțatori, statutul platformei depinde de entitatea sau entitățile care o controlează în conformitate cu regulile contabile naționale. Dacă BNP sunt clasificate ca aparținând sectorului public sau dacă operațiunile lor sunt redirecționate prin administrația publică, principala problemă devine stabilirea entității care instituie și controlează ESS.

Contribuțiile unice ale statelor membre la FEIS sau la platformele tematice de investiții ori la platformele de investiții la care participă mai multe țări, fie că sunt realizate de un stat membru sau de băncile naționale de promovare care sunt clasificate în sectorul public general sau care acționează în numele unui stat membru, ar trebui ca, în principiu, să reprezinte măsuri unice. În acest caz, costurile unor astfel de măsuri unice nu vor fi luate în considerare la calcularea deficitului structural în sensul dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Ele vor trebui să fie înregistrate, în continuare, în conturile publice.

Declarația nu aduce nicio modificare a normelor, ci reamintește doar punerea în aplicare a normelor existente. Evident, Comisia va evalua situația de la caz la caz.

12.          Dacă un stat membru contribuie la Planul de investiții, fondurile vor fi alocate doar proiectelor din statul membru respectiv?

Nu, contribuțiile statelor membre nu trebuie neapărat să rămână în acestea. De exemplu, unele bănci naționale de promovare pot finanța investiții în alte state membre. De asemenea, pot să creeze platforme de coinvestiții cu țările învecinate și să investească în proiecte transfrontaliere.

13.          Cum pot contribui băncile naționale de promovare cu resurse financiare sau umane?

În ceea ce privește contribuțiile financiare, băncile naționale de promovare economică (BNP) sunt binevenite să contribuie la nivelul fondului, în cadrul unei platforme de coinvestiții sau la nivel de proiect. În privința cooperării cu personalul BNP, există deja o strânsă coordonare și un schimb de experiență între BEI și băncile naționale de promovare economică. Acest lucru va fi încurajat în continuare, având în vedere că băncile naționale de promovare economică pot contribui la realizarea obiectivelor și la punerea în aplicare a Planului de investiții cu valoroasa lor expertiză pe teren.

14.          Ce sunt platformele de investiții? Cum funcționează acestea?

Când vine vorba de investiții, dimensiunea contează. Prin urmare, este logic ca inițiatorii proiectelor publice sau private să creeze platforme de investiții tematice (asemănătoare cu vehiculele investiționale), pentru ca proiectele să poată fi reunite, de exemplu în domenii precum eficiența energetică sau rețelele în bandă largă. FEIS și celelalte părți ar putea să finanțeze astfel împreună proiectele. Va fi mai ușor din punct de vedere tehnic și mai eficient pentru FEIS să investească într-un vehicul dedicat, la scară națională sau multinațională mare, decât să încheie contracte mici cu investitori individuali.

Pot fi create și platforme de investiții pe criterii geografice, inclusiv platforme regionale, naționale sau transfrontaliere. Anumite proiecte, de exemplu în domeniul interconexiunilor energetice, poate necesita cofinanțare și colaborarea mai multor regiuni sau țări. Normele privind organizarea acestor platforme nu au caracter prescriptiv.

15.          La Planul de investiții pot participa țări terțe? Cum își pot aduce acestea contribuția?

Pentru a maximiza impactul FEIS, este important să existe deschidere pentru contribuțiile părților terțe, inclusiv din partea entităților din afara UE. Țările terțe pot coinvesti în proiecte FEIS, fie direct, fie prin intermediul unor platforme de coinvestiții. De asemenea, țările din afara UE pot contribui financiar la FEIS, cu condiția să primească acordul din partea Comitetului director. Acest lucru nu le conferă însă dreptul de a participa la procesul decizional sau de a vota în Comitetul director.

FEIS poate finanța entități din state terțe, dar numai în cadrul unor proiecte transfrontaliere la care participă țări din UE. Este vorba despre țările care intră sub incidența politicii europene de vecinătate, inclusiv a parteneriatului strategic, a politicii de extindere, a Spațiului Economic European sau a Asociației Europene a Liberului Schimb sau despre țările sau teritoriile de peste mări.

16.          Ce tip de proiecte va sprijini FEIS?          

Contactele cu sectorul privat au demonstrat că investitorii pun un accent deosebit pe calitatea solidă și selectarea independentă a proiectelor care ar putea fi sprijinite prin Planul de investiții. Proiectele ar trebui să fie (1) viabile din punct de vedere economic, cu sprijinul inițiativei, (2) suficient de mature pentru a fi evaluate global sau local, (3) cu valoare europeană adăugată și în concordanță cu prioritățile de politică ale UE și (4) trebuie să maximizeze, pe cât posibil, finanțarea din partea sectorului privat. Proiectele nu trebuie neapărat să aibă un caracter transfrontalier.

Utilizarea garanției UE va permite BEI să depășească limitele activității sale normale și să facă investiții mai riscante. În acest fel, BEI va putea investi în proiecte mai riscante alături de sectorul privat, fără să-și riște ratingul triplu A.

17.          Ce criterii vor fi utilizate pentru selectarea proiectelor? Ce proiecte vor fi finanțate? Cine va decide dacă proiectele îndeplinesc criteriile?

Proiectele nu vor fi selectate pe criterii politice. Există criterii stricte de eligibilitate, fără cote pe țări sau sectoare. Acest lucru este foarte important pentru a încuraja investitorii privați să participe la FEIS. Orice ar putea fi perceput ca fiind o intervenție publică îi va descuraja pe actorii privați. Comitetul de investiții, constituit din experți independenți (după cum s-a arătat mai sus), va decide dacă proiectele pot beneficia de sprijin prin garanția UE pe baza orientărilor privind investițiile și a unui tablou de bord al indicatorilor.

Proiectele vor fi selectate pe baza „adiționalității” lor (dacă nu pot fi realizate fără sprijinul garanției UE), a viabilității economice, a fiabilității și a credibilității, precum și a contribuției acestora la principalele domenii de stimulare a creșterii, în conformitate cu politicile UE. Printre acestea se numără educația și cunoașterea, inovarea și economia digitală; uniunea energetică; infrastructura de transport; infrastructura socială; precum și resursele naturale și mediul. De asemenea, trebuie să mobilizeze, pe cât posibil, finanțarea din partea sectorului privat.

18.          Cine este eligibil pentru finanțare FEIS și cum o poate obține? Există un prag minim?

Pot solicita finanțare FEIS: entități de toate mărimile, inclusiv din sectorul utilităților publice, entitățile cu scop special sau societățile care derulează proiecte; întreprinderile mici și mijlocii (cu maxim 250 de angajați) și întreprinderile cu capitalizare medie (până la 3 000 de angajați); entitățile din sectorul public (mai puțin guvernele propriu-zise); băncile naționale de promovare economică sau alte bănci care ar urma să acorde împrumuturi prin intermediari; fondurile și orice altă formă de organism de plasament colectiv; platforme de investiții speciale.

În general există două modalități prin care se poate solicita finanțare FEIS. Prima dintre ele îi permite promotorului proiectului să contacteze BEI oricând dorește și să-și prezinte propunerea urmând procedura uzuală prevăzută pe site-ul BEI pentru componenta investiții strategice. Guvernele statelor membre nu intervin în acest proces. Deoarece procesul este unul dinamic, proiectele pot fi depuse în orice moment. Când BEI primește o propunere de proiect, ea analizează propunerea și dacă proiectul poate fi finanțat de BEI sau FEIS (cu sprijinul garanției UE). A doua metodă se adresează IMM-urilor interesate de tranzacțiile FEIS finanțate prin Fondul european de investiții (FEI) – componenta pentru IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie -, care pot consulta informațiile referitoare la intermediarii financiari ai FEI pe site-ul FEI.

19.          Cum va interveni concret FEIS în proiectele de investiții pe termen lung, mai ales în cazul proiectelor care necesită o mare contribuție din fonduri publice (50 % sau mai mult)?   

Adesea, în domeniul eficienței energetice, al infrastructurii și al agendei digitale (de exemplu, internet în bandă largă în zonele îndepărtate), proiectele sunt viabile. Ca regulă generală, FEIS va participa cu tranșa de investiții mai riscantă, astfel încât să maximizeze contribuția din surse private de finanțare prin reducerea riscului („primul nivel de protecție”, adică protecție pentru capitalul expus primul la pierdere). Statele membre și băncile naționale de promovare economică pot oferi cofinanțare la nivelul diferitelor proiecte. În acest mod, ele pot asigura mai multă finanțare din fonduri publice pentru un anumit proiect. În funcție de sector și domeniu, unele proiecte vor genera randamente mai mari decât altele. Acest fapt nu pune probleme, deoarece FEIS va avea un vast portofoliu de proiecte diferite în diverse domenii, de la transport și învățământ, până la energie și inovare.

În plus, statele membre pot utiliza fondurile structurale pentru a finanța proiecte care necesită o participare publică importantă și care ar putea atrage mai greu investitori privați, din cauza nivelurile mai limitate de randament.

20.          Cum va ajuta FEIS IMM-urile ?

FEIS va oferi finanțare (utilizând instrumente precum capitaluri proprii, cvasicapitaluri etc.) pentru proiecte considerate de mare risc, lucru care deseori lipsește în mediul economic actual. De această finanțare ar putea beneficia întreprinderile inovatoare mici aflate la începutul activității, pe care investitorii tind să le considere ca prezentând un risc mai mare decât întreprinderile mai mari sau mai stabile. Un sfert din totalul investițiilor catalizate de FEIS, adică 75 miliarde EUR pe trei ani, va fi direcționat către IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie prin intermediul Fondului european de investiții (FEI), care face parte din grupul BEI. În mod normal, IMM-urile primesc finanțare prin fonduri specifice, cum ar fi vehiculele cu scop special (SVP) sau intermediari precum băncile.

FEI a început deja să cofinanțeze IMM-uri: În mai 2015, a fost semnat un prim acord cu o bancă franceză în scopul de a acorda împrumuturi mai mari întreprinderilor inovatoare. Ulterior, s-au încheiat acorduri similare cu bănci din alte țări.

Componenta pentru IMM-uri din cadrul FEIS va sprijini finanțările existente provenind de la programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii („COSME”) și va consolida mecanismul de garantare a împrumuturilor (LFG) din cadrul COSME, foarte solicitate pe piață, dar care dispun de resurse bugetare limitate. Datorită garanției oferite prin FEIS, Fondul european de investiții (FEI) va fi în măsură să devanseze semnarea de tranzacții cu intermediari financiari, comparativ cu ceea ce ar fi fost posibil dacă n-ar fi existat decât bugetul COSME. Acest lucru va genera mai multe efecte pozitive, contribuind la consolidarea investițiilor și a creșterii, precum și la accelerarea redresării economice

21.          Care ar fi diferența dintre actualele proiecte finanțate de BEI și proiectele finanțate din FEIS? Ce este „adiționalitatea”?

Prin „adiționalitate” se înțelege că un proiect nu s-ar putea realiza fără sprijinul garanției UE și că nu erau disponibile alte forme de finanțare a proiectului din cauza profilului de risc al acestuia.

Activitățile FEIS completează activitățile tradiționale ale BEI deoarece ele implică, în general, un profil de risc diferit. De exemplu, FEIS va fi implicat în sectorul noilor tehnologii de vârf și al inovării, precum și în finanțarea proiectelor care sunt percepute ca fiind mai riscante din cauza riscului aferent țării în care se vor realiza și din cauza reticenței față de risc a sectorului privat.

Ca întotdeauna, FEI va continua să finanțeze IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie, în timp ce FEIS va permite același lucru la o scară mai mare și într-un timp mai scurt decât FEI, în beneficiul societăților cu profiluri mai riscante sau mai inovatoare.

22.          Cum se va asigura Comisia că dintr-un un fond bazat pe contribuții private se vor realiza investiții în proiecte care vizează promovarea unei creșteri economice sustenabile și ecologice?

Fondul va decide în ce proiecte se va investi, în conformitate cu orientările privind investițiile. Comitetul de investiții va selecta proiecte individuale, pe baza calităților acestora. Criteriul viabilității poate varia în funcție de natura sectorului: de exemplu, energia din surse regenerabile este clar diferită de transporturi, aceste domenii diferind, la rândul lor, de educație. Promovarea unei creșteri economice sustenabile și ecologice și crearea de locuri de muncă de calitate, inclusiv în termeni de competitivitate, sunt elemente care vor fi cel mai probabil luate în considerare în acest context, în special prin stabilirea unui tablou de bord care să folosească la evaluarea proiectelor.

23.          Cum se va asigura Comisia că FEIS contribuie la corectarea dezechilibrelor macroeconomice dintre statele membre ale UE și, în particular, că de aceste investiții beneficiază economiile cele mai afectate?

Economiile vulnerabile prezintă, în general, un nivel de risc mai mare pentru investitori. Permițând BEI să își asume mai multe riscuri, FEIS va facilita, de asemenea, investițiile în regiunile cele mai afectate de criză.

Statele membre sunt încurajate să utilizeze în continuare fondurile structurale pentru proiecte regionale și locale care contribuie la coeziunea socială și economică. Fondurile FEIS nu vor fi alocate în prealabil anumitor sectoare sau regiuni. Totuși, după cum am arătat mai sus, criteriul viabilității se va aplica diferit în funcție de domeniul și de interesul social al proiectelor care vor fi luate în considerare în acest context. În orice caz, FEIS va finanța proiecte în întreaga UE. Asistența tehnică va crește considerabil, astfel încât toate țările să poată prezenta proiecte bine elaborate, viabile și atractive pentru investitori.

24.          Proiectele finanțate din FEIS intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat?  

Finanțarea din FEIS nu constituie ajutor de stat în sensul tratatelor UE și nu trebuie aprobată de către Comisia Europeană în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. FEIS va finanța operațiuni de remediere a disfuncționalităților pieței sau a deficitelor de investiții care nu ar fi putut fi efectuate altfel, sau nu într-o asemenea măsură, iar proiectele sprijinite de FEIS vor avea, în general, un profil de risc mai ridicat decât proiectele sprijinite prin operațiunile obișnuite ale BEI.

Totuși, proiectele sprijinite de FEIS pot beneficia și de sprijinul financiar (cofinanțarea) din partea statelor membre ale UE. Cu excepția cazului în care se acordă în condițiile pieței, această cofinanțare constituie ajutor de stat și trebuie aprobată de Comisie.

În ultimii doi ani, Comisia și-a modernizat fundamental normele privind ajutorul de stat. A fost actualizat regimul aplicabil în sectoare economice cheie, cum ar fi internetul în bandă largă, aviația sau energia, pentru a garanta că banii contribuabililor sunt bine cheltuiți, pentru măsuri inteligente de ajutor, care contribuie la creșterea economică și care nu dăunează concurenței loiale. Comisia va evalua proiectele FEIS cofinanțate de statele membre pe baza cadrului său modernizat privind ajutoarele de stat.

Pentru a veni în ajutorul FEIS, Comisia va trata evaluarea cofinanțării din partea statelor membre ca pe o prioritate, în cadrul unei proceduri accelerate. Comisia își propune să finalizeze evaluarea în termen de șase săptămâni de la primirea informațiilor solicitate statelor membre. Pentru a sprijini procedura accelerată, Comisia va crea un grup operativ intern, va institui un grup de lucru dedicat schimbului de bune practici între statele membre și va oferi statelor membre consiliere în timp real cu privire la elaborarea proiectelor în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Procedura accelerată răspunde necesității excepționale de a reduce deficitul de investiții actual din UE și lipsa finanțării de risc pentru proiecte viabile din punct de vedere economic, situație pe care FEIS își propune să o remedieze prin mobilizarea investițiilor private, precum și prin forma specifică de finanțare pe care o va acorda.

Obiectivul normelor UE privind ajutoarele de stat coincide cu obiectivul Planului de investiții de a remedia disfuncționalitățile pieței și de a mobiliza investiții private. Normele au fost astfel elaborate încât să garanteze că proiectele vizează nevoi reale, că sunt menținute sub control costurile și că fondurile publice sunt cu adevărat necesare pentru ca proiectele să fie realizate.

25.          De unde provin cei 8 miliarde EUR constituind fondul de garantare al UE? Cine finanțează fondul?

Din cele 16 miliarde EUR pe care UE le oferă ca garanție, va fi constituit un fond de garantare al UE în valoare de 8 miliarde EUR (50 % din valoarea totală), pentru a atenua orice impact asupra bugetului UE al potențialelor activări ale garanției UE. Dimensiunea sa a fost aleasă astfel încât UE să poată face față oricăror riscuri potențiale cu o marjă de siguranță adecvată. Fondul de garantare în valoare de 8 miliarde EUR este înființat doar pentru a facilita plata eventualelor activări ale garanției și pentru a evita necesitatea de a reduce brusc cheltuielile sau de a le reprograma. Astfel, el conferă transparență și predictibilitate cadrului bugetar, dar nu este necesar ca atare pentru ca garanția să funcționeze.

Pentru a constitui fondul de garantare al UE, se va aloca din bugetul UE suma de 8 miliarde EUR. Din această sumă, 5 miliarde EUR vor fi realocați de la programele existente de finanțare ale UE (2,2 miliarde EUR de la programul Orizont 2020 și 2,8 miliarde EUR de la Mecanismul pentru interconectarea Europei), iar 3 miliarde EUR vor proveni din marjele bugetului UE.

26.          De ce reduce Comisia bugetul programului Orizont 2020 și al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE)? Comisia nu consideră cercetarea o prioritate?

Investițiile în cercetare sunt - și vor rămâne - o prioritate pentru UE, iar Planul de investiții va juca un rol decisiv în sprijinirea proiectelor de cercetare în toată Europa. Valoarea totală a investițiilor în cercetare și inovare mobilizate de bugetul UE în anii următori va fi mai mare cu ajutorul Planului de investiții decât ceea ce poate oferi doar programul Orizont 2020.

Obiectivul Comisiei este de a garanta că inovațiile europene pot fi introduse pe piață de către noi întreprinderi de succes, care utilizează instrumente financiare adecvate. FEIS va finanța proiecte mai riscante și, prin urmare, mai inovatoare, care constituie de obicei primul pas către crearea unor întreprinderi mai mari, axate pe cercetare.

Redistribuirea sumei de 2,2 miliarde EUR de la programul Orizont 2020 reprezintă doar 2,9 % din pachetul financiar total alocat acestui program pentru perioada 2014-2020. După această redistribuire, pachetul financiar alocat programului Orizont 2020 rămâne cu 39 % mai mare în prețurile curente decât cel alocat celui de-al 7-lea Program-cadru 2007-2013 (26 % în prețuri constante). În cadrul programului Orizont 2020, liniile bugetare care finanțează Consiliul European pentru Cercetare, acțiunile Marie Curie și activitățile dedicate„răspândirii excelenței și extinderii participării” nu vor contribui la finanțarea FEIS.

27.          De ce sunt luați bani de la inovare și nu și de la alte politici precum agricultura?

În 2013, în urma unor negocieri dificile, UE a adoptat un cadru financiar multianual (CFM) în valoare de 1 000 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. CFM este împărțit în linii bugetare (de exemplu, competitivitate, coeziune, agricultură, acțiuni externe). Un transfer de fonduri între liniile bugetare necesită o modificare a CFM, care nu poate fi decisă decât în unanimitate de către statele membre. O astfel de modificare ar necesita o negociere complexă și de durată, cu un rezultat final incert.

În plus, întrucât investițiile în întreprinderi și proiecte mai riscante este una dintre prioritățile FEIS, fondurile realocate vor continua să sprijine inovarea, însă prin instrumente diferite.

28.          Cum vor fi alocate cele 8 miliarde EUR de-a lungul timpului?

Primele contribuții la FEIS vor fi aduse în 2015 și 2016. Restul alocărilor bugetare va fi repartizat în anii următori. De exemplu, proiectul de buget pentru 2016 prevede plăți în valoare de 500 de milioane EUR și angajamente de 2 miliarde EUR în favoarea FEIS, din care 707 milioane EUR vor proveni de la programul Orizont 2020, 620 milioane EUR de la MEI și 703 milioane EUR din marjele bugetare. Sumele au fost finalizate în scrisoarea rectificativă specială, redactată astfel încât proiectul de buget pe 2016 să fie conform cu acordul obținut la 28 mai 2015.

29.     Este nevoie să se modifice bugetul pentru a putea utiliza marjele pentru 2015?

Bugetul pentru 2015 a fost deja modificat pentru a aloca fondurile inițiale de care are nevoie FEIS, prin intermediul proiectului de buget rectificativ 1 (PBR 1).

30.          Prin oferirea unei garanții de primă pierdere, nu există riscul ca FEIS să fie împovărat zeci de ani cu proiecte generatoare de pierderi? Va permite FEIS finanțarea proiectelor care ar fi prea riscante pentru BEI?

BEI este o bancă publică, ale cărei activități nu sunt orientate spre realizarea de profit. Ea funcționează între anumite limite, adică trebuie să ramburseze fondurile pe care le utilizează pentru a împrumuta bani și să administreze riscurile asociate portofoliului ei. Acestea fiind spuse, FEIS va avea rolul de a absorbi o parte din riscuri astfel încât BEI să poată acorda împrumuturi pentru alte proiecte mai riscante.

Ideea nu este ca FEIS să sfârșească prin a fi singura sursă de finanțare. Obiectivul este de a oferi altor investitori o garanție de primă pierdere, astfel încât să-i incite să investească. Proiectele nu vor fi selectate decât dacă poate fi generat un efect multiplicator satisfăcător, cu susținerea FEIS, în ceea ce privește atragerea investitorilor privați și dacă proiectele sunt viabile. Evident, unele proiecte vor genera randamente mai mari decât altele.

Acordarea garanției pentru un proiect va fi aprobată pe baza calității sale de către un grup de experți independenți reuniți în cadrul Comitetului de investiții. Unele proiecte pot înregistra pierderi, însă se așteaptă ca în general Fondul să genereze profituri pe termen lung pentru investitorii publici și privați și, deci, rezultate pozitive care să indice că banii contribuabililor au fost cheltuiți cu folos.

31.          De ce creditele, participațiile și garanțiile au un efect de levier mai puternic decât sumele nerambursabile?

Efectul de levier suplimentar este generat de faptul că BEI contractează împrumuturi garantând cu banii, în loc ca aceștia să fie vărsați direct destinatarului final. Cele 21 de miliarde de euro ale FEIS vor permite BEI să se împrumute cu aproximativ de trei ori mai mulți bani, iar apoi să investească în/finanțeze destinatarul final, în loc ca cele 21 de miliarde EUR să fie acordate direct sub formă de sume nerambursabile.

32.          Există prea puțin capital, prea puține lichidități, doar inginerie financiară.

Acest instrument reprezintă o utilizare inteligentă a fondurilor publice pentru a ajuta la direcționarea capitalului privat către investiții. Pentru a înființa FEIS, în cadrul bugetului UE se va crea o garanție în valoare de 16 miliarde EUR. Aceste fonduri îi vor conferi BEI capacitatea de a-și asuma riscuri. Alături de resursele BEI în valoare de 5 miliarde EUR, garanția va absorbi riscul mai mare aferent investițiilor strategice și, în acest mod, vor fi mobilizate resurse private care nu sunt investite în prezent în economia reală. Astfel, fondul va fi dotat de la început cu o capacitate de finanțare semnificativă, fiind totodată în măsură să își extindă activitățile în timp. Comisia și BEI au identificat un efect de levier de 1 la 15, care este considerat realist și fezabil. BEI are o vastă experiență în acest domeniu.

În plus, pe lângă cele 315 miliarde EUR mobilizate de către FEIS, fondurile structurale și de investiții europene trebuie să fie utilizate într-un mod mai eficient, astfel încât să se amplifice efectul Fondului. Și, în sfârșit, statele membre și investitorii privați pot participa la nivel de platformă de investiții sau la nivel de proiect.

33.          Banii vor ajunge la proiecte relativ sigure, care ar fi fost finanțate oricum. Planul de investiții nu va împiedica oare participarea investitorilor privați?          

FEIS vizează proiectele mai riscante decât cele pe care sectorul privat ar fi dispus să le finanțeze pe cont propriu, fără garanția Uniunii Europene. El contribuie la finanțarea unor proiecte care nu ar putea fi finanțate exclusiv de sectorul public sau privat. Obiectivul FEIS nu este de a finanța proiecte care ar putea obține finanțare de la sectorul privat, de la bugetul național sau de la alte programe ale UE. FEIS va finanța în medie doar 20 % din investiția totală, restul de 80 % urmând a fi acoperit din alte surse de finanțare.

34.          Comisia consideră că efectul multiplicator de 1:15 este „o medie prudentă, bazată pe experiența acumulată în cadrul programelor UE și BEI”. La ce experiență concretă vă referiți?

După cum au afirmat în mai multe rânduri reprezentanții BEI, efectul multiplicator este considerat a fi „conservator”, pe baza experienței BEI. Departamentul de analiză a riscului din cadrul BEI are o vastă experiență în ceea ce privește activitățile de creditare în diferite sectoare. De exemplu, creșterea de capital a BEI din perioada 2012-2013 generează un efect multiplicator de 1 la 18. De partea Comisiei, experiența de finanțare a IMM-urilor acumulată în cadrul componentei SMEG (Fondul de garantare pentru IMM-uri) din cadrul CIP (Programul-cadru pentru competitivitate și inovare sugerează un efect multiplicator de aproximativ 1:30.

35.          Ce date concrete sunt disponibile? Este această experiență relevantă pentru situația actuală, în care bugetele naționale se află sub presiune?

Efectul multiplicator este o medie estimată, fără legătură directă cu situațiile bugetelor naționale. Un element important al factorului multiplicator este atragerea investitorilor privați. Față de acum câțiva ani, în Europa există în prezent un volum mare de lichidități, ceea ce înseamnă că investitorii privați au la dispoziție lichidități pe care le pot mobiliza pentru a face investiții.

36.          La ce fel de vehicule financiare va recurge FEIS pentru a atrage investitori privați și publici în finanțarea unui proiect?              

FEIS va lucra cu o gamă largă de instrumente financiare și va fi flexibil în alegerea instrumentului de utilizat, în funcție de proiectul în cauză, astfel încât să asigure cele mai eficiente soluții de finanțare. De exemplu, FEIS poate să utilizeze instrumente de datorie, garanții, participații, instrumente de cvasicapital, instrumente de atenuare a riscului de credit sau capital de risc. Fondul va putea să finanțeze proiecte în mod direct sau să participe la fonduri care finanțează diverse proiecte.

37.          Pe ce perioadă va fi operațional FEIS? Care este durata de viață a Fondului?

FEIS are o perioadă inițială de investiții de patru ani. După trei ani, va face obiectul unei evaluări independente. Comisia va publica un raport în care va analiza impactul acestuia la nivelul UE asupra investițiilor, creării de locuri de muncă și accesului la finanțare al IMM-urilor și al întreprinderilor cu capitalizare medie. Pe baza acestui raport, ea va propune colegislatorilor să stabilească o nouă perioadă de investiții, cu o finanțare adecvată, dacă:

  • raportul concluzionează că FEIS și-a atins obiectivele și că menținerea unui mecanism de sprijinire a investițiilor este necesară; sau
  • raportul concluzionează că FEIS nu și-a atins obiectivele, dar menținerea unui mecanism de sprijinire a investițiilor este necesară. În acest caz, Comisia va adopta o propunere de modificare a FEIS pentru a remedia lacunele identificate.

38.          Multe orizonturi de investiții sunt mai lungi decât durata de viață a FEIS. Care este soluția?

Proiectele implementate cu sprijinul FEIS sunt proiecte ale BEI și ale FEI și vor fi monitorizate de către aceste instituții, indiferent de durata perioadei de investiție.

39.          Instrumentele FEIS de finanțare prin îndatorare și de risc pot fi combinate cu fondurile structurale?

Fondurile structurale pot fi utilizate de statele membre pentru a investi în paralel cu FEIS în proiecte eligibile. Statele membre și autoritățile regionale sunt, de asemenea, invitate să utilizeze fondurile europene pe care le au la dispoziție cât mai eficient posibil pentru a susține investițiile, concentrându-se asupra domeniilor esențiale și maximizând efectul multiplicator pentru fiecare euro investit. Aceasta implică o utilizare sporită a instrumentelor financiare sub formă de împrumuturi, participații și garanții, în locul subvențiilor tradiționale.

Intenția declarată în contextul Planului de investiții este cel puțin de a dubla utilizarea instrumentelor financiare inovatoare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene din 2014 până în 2020. Această abordare ar trebui să amplifice impactul fiecărui euro mobilizat, mai degrabă decât în cazul fondurilor nerambursabile.

Prin dublarea valorii instrumentelor inovatoare și prin recurgerea la efectul multiplicator, în perioada 2015-2017 investițiile în economia reală ar putea crește cu cel puțin 20 miliarde EUR cu ajutorul fondurilor structurale, reprezentând investiții suplimentare în economia reală.

Statele membre sunt invitate să utilizeze fondurile UE încă disponibile pentru perioada de programare 2007-2013 în modul cel mai înțelept cu putință și să se asigure că acestea servesc în totalitate la sprijinirea acestui Plan de investiții.

40.          FEIS și fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) nu se suprapun?  

Nu. Regulamentul privind FEIS vizează o complementaritate deplină între posibilitățile de finanțare de risc oferite de FEIS și cele oferite de fondurile structurale și de investiții europene.

Cele două surse au obiective diferite și sunt puse în aplicare prin intermediul unor instrumente financiare diferite. În timp ce FEIS urmărește atragerea investitorilor privați în proiecte viabile din punct de vedere economic, cea mai mare parte a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) constă din subvenții.

Comisia elaborează în prezent orientări concrete pentru autoritățile de gestionare privind modul în care pot fi cel mai bine combinate aceste posibilități. În plus, statele membre sunt încurajate să dubleze, cel puțin, utilizarea instrumentelor financiare inovatoare pentru a optimiza, în viitor, impactul fondurilor structurale.

Iată un exemplu fictiv: construirea unui drum cu taxă într-un centru industrial ar putea atrage investitori și, prin urmare, ar putea fi mai ușor finanțat din FEIS. În schimb, construirea unui drum fără taxă într-o zonă rurală probabil că nu va atrage investitori privați și, prin urmare, ar fi mai bine să fie finanțată din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI).

MEMO/15/5419


Side Bar