Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Fișă informativă

O mai bună investire și gestionare a fondurilor politicii de coeziune a UE de către statele membre și regiunile din Uniune

Bruxelles, 09 iunie 2015

În perioada 2014-2020, statele membre, regiunile și orașele din UE vor beneficia de peste 351 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune). Pentru multe dintre aceste țări, aceste fonduri reprezintă principala sursă de finanțare publică. Este esențial ca acești bani să fie bine investiți și gestionați, dat fiind că deficiențe la nivelul administrațiilor naționale, regionale și locale pot pune în pericol succesul acestor programe.

Pentru perioada 2007-2013, mai există unele fonduri alocate în cadrul politicii de coeziune care nu au fost încă investite. Comisia dorește să sprijine statele membre pentru ca acestea să nu piardă investiții valoroase și să se asigure că fondurile sunt cheltuite în mod corespunzător, în cadrul unor proiecte care aduc beneficii reale cetățenilor.

Iată de ce consolidarea capacității administrative pentru a îmbunătăți modul în care fondurile sunt investite și gestionate este un element esențial al politicii de coeziune a UE în perioada 2014-2020. Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, consideră că acest domeniu de acțiune trebuie tratat cu prioritate.

În acest sens, comisarul Corina Crețu și serviciile din cadrul Direcției Generale Politică regională și urbană au instituit o serie de noi măsuri, la care și-a adus contribuția și Direcția Generală Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune.

 

În ce constă în mod efectiv această abordare?

Inițiativa privind o mai bună aplicare a politicii de coeziune constă într-o abordare care cuprinde patru aspecte:

1. „Grupul operativ pentru o mai bună punere în aplicare”, prin intermediul unor echipe de acțiune specifice, ajută administrațiile naționale și regionale să utilizeze în mod eficient investițiile rămase din perioada de programare 2007-2013. Grupul operativ a analizat factorii-cheie responsabili pentru întârzierile în punerea în aplicare și a început să elaboreze o serie de planuri de acțiune detaliate și cuprinzătoare pentru fiecare program care prezintă riscuri. Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre în cauză pentru a găsi soluții în vederea optimizării utilizării angajamentelor din cadrul financiar multianual 2007-2013, astfel cum a solicitat Consiliul European în decembrie 2014.

2. În cadrul celei de a doua etape a grupului operativ, va fi consolidată capacitatea administrativă în statele membre și în regiunile acestora pentru programele din perioada 2014-2020, printr-o varietate de măsuri cum ar fi schimburi de competențe și de experți, formare și asistență tehnică.

3. Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, intenționează să analizeze de ce regiunile cu un nivel scăzut de dezvoltare economică sau regiunile care se confruntă cu o rată negativă de creștere a PIB-ului, timp de mai mulți ani, au rămas în urmă. Această tendință este deosebit de importantă pentru politica de coeziune, care are ca obiectiv reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor Europei.

4. Comisia înființează un grup de experți pentru a evalua în mod independent adoptarea măsurilor de simplificare de către statele membre și pentru a identifica noi posibilități de simplificare a normelor. Grupul va face recomandări în vederea unei mai bune utilizări a posibilităților de simplificare în ceea ce privește punerea în aplicare a fondurilor pentru beneficiari în perioada de programare 2014-2020. Un obiectiv secundar ar fi propunerea de măsuri pentru o simplificare suplimentară în perioada de după 2020. Această acțiune este strâns legată de inițiativa vicepreșenditelui Kristalina Georgieva pentru un „buget al UE axat pe rezultate”.

 

Cum a apărut grupul operativ privind o mai bună punere în aplicare?

Crearea unui grup operativ special care să ajute statele membre și regiunile să utilizeze investițiile din cadrul politicii de coeziune a fost una dintre primele inițiative ale comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, atunci când și-a preluat funcția. Grupul operativ are scopul de a sprijini o serie de țări care se confruntă cu dificultăți în efectuarea investițiilor planificate anterior să își îmbunătățească capacitatea de „absorbție” și să valorifice oportunitățile de investiții prin consolidarea capacității administrative.

 

Asupra căror țări se concentrează grupul operativ?

Grupul operativ se concentrează în prezent pe un grup de țări ale căror rate de absorbție se situează sub media UE. Acest lucru ar putea duce la „dezangajarea” și pierderea fondurilor care au fost alocate sau sunt planificate.

Cele opt țări în cauză sunt Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Italia, România, Slovacia și Slovenia.

 

Ce face de fapt grupul operativ?

Prima acțiune a grupului operativ a fost de a evalua și de a analiza situația din statele membre în cauză prin intermediul unei abordări structurate și uniforme. În acest scop, a fost necesar să se identifice blocajele și deficiențele majore în ceea ce privește punerea în aplicare a fiecărei axe prioritare a programelor în cauză. În unele țări există probleme și întârzieri în punerea în aplicare a unor proiecte de infrastructură majore, în special în domeniul mediului și al transporturilor. Alte țări suferă din cauza deficiențelor generale ale capacității lor administrative, precum și din cauza unor probleme structurale și legate de guvernanță.

Grupul operativ are misiunea de a elabora planuri de acțiune pentru fiecare stat membru vizat sau de a revizui planurile existente, în cazul în care acestea există deja. Acest proces va permite realizarea unui schimb de experiență și difuzarea bunelor practici în rândul participanților. Acolo unde este cazul, Direcția Generală Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune se alătură Direcției Generale Politica Regională și Urbană pentru a se asigura că sunt luate măsuri adecvate și în ceea ce privește Fondul social european.


Este vorba despre o dezaprobare publică a statelor membre în cauză?

Deloc – obiectivul este de a promova modele de bune practici și de a o oferi sprijin.Consolidarea capacității administrative poate fi, de asemenea, intensificată, în special pentru a îmbunătăți punerea în aplicare în perioada 2014-2020 și a trage învățăminte din experiențele anterioare. Acesta este cel de-al doilea domeniu de competență al grupului operativ pe termen mediu. Statele membre sunt încurajate să își utilizeze bugetul consacrat asistenței tehnice din cadrul politicii de coeziune într-un mod mai eficient și mai bine orientat, pentru a-și consolida capacitatea administrativă de a pune în aplicare fondurile.

 

De ce este importantă capacitatea administrativă?

Politica de coeziune funcționează potrivit principiului „gestiunii partajate” – partajată între Comisie și organismele naționale și locale care gestionează fondurile în statele membre.

Noua politică de coeziune pentru perioada 2014-2020 pune accentul pe consolidarea capacității administrative a statelor membre pentru ca acestea să se adapteze pe deplin la noile cerințe privind utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene, să pună în aplicare în mod eficace programele de investiții și să obțină cele mai bune rezultate posibile.

În general, capacitatea administrativă de a gestiona și de a utiliza fondurile și programele și proiectele cofinanțate de UE este considerată un factor-cheie care contribuie la succesul politicii de coeziune a UE. Atunci când administrațiile publice care gestionează fondurile (autoritățile de management, organismele intermediare, autoritățile de certificare, autoritățile de audit) au capacități reduse, ele se confruntă cu blocaje și dificultăți. Ca urmare a acestui fapt, investițiile nu pot genera beneficiile preconizate pentru persoanele care locuiesc în regiunile și orașele Europei. Nu este vorba aici doar de etică și de norme – o administrație ineficientă este, de asemenea, mai costisitoare.

 

Cum poate fi sprijinită capacitatea administrativă pentru a îmbunătăți aplicarea fondurilor?

Sprijinirea capacității administrative necesită instituirea unor structuri, resurse umane, sisteme și instrumente corespunzătoare. Cu alte cuvinte, trebuie să se asigure faptul că responsabilitățile și sarcinile sunt alocate în mod clar, că personalul este instruit în mod adecvat și că sunt recrutate persoanele potrivite pentru a gestiona fondurile. Ele trebuie, de asemenea, să dispună de instrumente adecvate (sisteme informatice, manuale, norme) pentru a gestiona fondurile structurale și de investiții europene. Dacă există sisteme și instrumente corespunzătoare, organizațiile sunt mai puțin vulnerabile. Un alt element important este guvernanța. Aceasta înseamnă că administratorii fondurilor sunt responsabili pentru performanțele obținute, pentru protejarea împotriva corupției și a conflictelor de interese și pentru promovarea transparenței.

 

Mai concret, cum este pusă în aplicare această inițiativă?

Comisia Europeană a lansat o serie de cursuri de formare care permit participanților să se pregătească pentru noua perioadă de programare. Aceste evenimente se adresează autorităților naționale și regionale responsabile de gestionarea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului social european și a Fondului de coeziune. Ele vizează în principal programarea și punerea în aplicare, dar se ocupă, de asemenea, de aspecte legate de gestiunea financiară și de control.

Direcția Generală Politică Regională și Urbană contribuie, de asemenea, la consolidarea capacității administrative a administrațiilor naționale și regionale prin intermediul unor instrumente de analiză/de diagnostic, asistență și mecanisme de sprijin personalizate cum ar fi schimbul de bune practici și de experiență sau facilitarea creării de rețele „peer-to-peer”. Obiectivul principal este de a le oferi asistență pentru o mai bună gestionare a investițiilor UE.

Recent, Comisia a lansat două noi inițiative: sistemul de schimb TAIEX-REGIO PEER 2 PEER (lansat la 24 martie) și pactele de integritate:

Inițiativa PEER 2 PEER se adresează celor 24 000 de funcționari care lucrează pentru organismele de gestionare a finanțării și a proiectelor în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune. Ea răspunde în mod direct solicitărilor specifice ale autorităților conectate la baza de date online și va oferi asistență prin organizarea de misiuni de experți, vizite de studiu și ateliere specifice. Funcționarii dornici să-și împărtășească expertiza trebuie să se înregistreze în baza de date a experților.

  • Pactele de integritate au fost dezvoltate de ONG-ul Transparency International pentru a încuraja guvernele, întreprinderile și societatea civilă să sporească încrederea în achizițiile publice și transparența acestora. În prezent, Comisia își propune să testeze pacte de integritate pentru mai multe proiecte cofinanțate de Fondul European de dezvoltare regională și Fondul de coeziune.

Un pact de integritate pentru fondurile politicii de coeziune va fi un acord obligatoriu din punct de vedere juridic între autoritatea de management și întreprinderile care licitează pentru contracte de achiziții publice, prin care părțile se angajează să respecte o procedură de achiziții publice transparentă și eficientă. Pentru a asigura o mai mare responsabilitate, pactele de integritate vor include un sistem de monitorizare gestionat de o organizație a societății civile selectată în acest scop.

Cererea de exprimare a interesului de a participa la testarea acestui instrument în cadrul proiectelor cofinanțate prin intermediul politicii de coeziune în statele membre va fi lansată în mai 2015. Autoritățile și beneficiarii sunt încurajați să profite de această inițiativă.

 

Există și alte modalități prin care statele membre și regiunile pot investi în administrații publice eficiente?

Pe lângă asistența tehnică, statele membre eligibile ar trebui să utilizeze măsuri care sprijină consolidarea capacității instituționale mai largi. Investițiile în consolidarea capacității instituționale și în îmbunătățirea eficienței administrației publice (obiectivul tematic 11), susținute prin Fondul social european și Fondul european de dezvoltare regională, au un obiectiv mai larg și pe termen mai lung. Se pune accentul pe adoptarea unei reforme autentice și a unor modificări sistemice pentru a îmbunătăți performanța intrinsecă a administrațiilor publice, independent de rolul lor în gestionarea fondurilor UE.

În perioada 2014-2020, fondurile structurale și de investiții europene vor continua să sprijine reformele și consolidarea capacității instituționale. Obiectivul acestui sprijin este de a crea instituții stabile și previzibile, care sunt suficient de flexibile pentru a reacționa la provocările societale, deschise la dialogul cu publicul, capabile să introducă noi soluții privind politicile și să asigure servicii mai bune. El vizează obținerea unor procese organizaționale mai eficiente, o gestionare modernă și funcționari publici motivați și calificați.

Sprijinirea reformelor administrației publice în cadrul obiectivului tematic de consolidare a capacității instituționale în perioada de programare 2014-2020 este legată de recomandările specifice fiecărei țări, de documentele de lucru asociate ale serviciilor Comisiei, de programele de ajustare economică, acolo unde este cazul, și de programele naționale de reformă.

 

Există fonduri în următoarea perioadă de programare pentru a contribui la acest efort?

Da. Aproximativ 4,8 miliarde de euro au fost programate în noul buget al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 pentru a sprijini consolidarea capacității instituționale și reformele. Fondurile vor fi, de asemenea, direcționate către consolidarea capacității organismelor implicate direct în punerea în aplicare, prin intermediul asistenței tehnice.

 

Ce măsuri au fost adoptate pentru a combate frauda și corupția?

0,2 % din toate erorile raportate în ceea ce privește gestionarea politicii de coeziune sunt cauzate de fraudă. Comisia are o politică de „toleranță zero” față de fraudă și corupție și se așteaptă ca statele membre și regiunile să adopte aceeași atitudine. Asistența financiară ar trebui să fie utilizată pentru a sprijini competitivitatea, pentru a crește productivitatea și a crea noi oportunități de locuri de muncă. Atunci când examinează acordurile de parteneriat și programele operaționale, Comisia insistă ca statele membre să se angajeze în mod clar să ia măsuri pentru a preveni frauda și să își respecte angajamentul.

În decembrie 2013, împreună cu Transparency International, Comisia a organizat o conferință internațională urmată de o serie de seminarii naționale privind combaterea fraudei în ceea ce privește fondurile structurale și de investiții europene. Principalul scop al acestor evenimente a fost de a oferi funcționarilor instrumente practice care pot preveni utilizarea necorespunzătoare a fondurilor.

Unul dintre rezultatele concrete ale acestor seminarii a fost ideea aplicării sistemului „pactelor de integritate”, dezvoltate de Transparency International, în cadrul proiectelor sprijinite prin intermediul politicii de coeziune.

De asemenea, Comisia a dezvoltat un nou instrument IT denumit ARACHNE și încurajează statele membre să-l folosească. Acest instrument combină datele de monitorizare ale fondurilor structurale și de investiții europene cu baze de date externe și permite autorităților de management să identifice proiectele cu riscuri mai ridicate care necesită o analiză mai aprofundată.

 

Care este scopul Grupului la nivel înalt privind simplificarea? Cum va ajuta acesta statele membre să profite de oportunitățile de simplificare a accesului beneficiarilor la fondurile structurale și de investiții europene?

Noile reglementări pentru perioada 2014-2020 oferă o serie de oportunități pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și pentru a le simplifica accesul la fondurile UE. Acestea includ o serie de norme comune pentru toate fondurile structurale și de investiții europene, utilizarea extinsă a opțiunilor simplificate în materie de costuri și trecerea la „e-coeziune”. Grupul independent la nivel înalt care monitorizează simplificarea ar urma să se concentreze asupra a cinci aspecte principale: accesul IMM-urilor la finanțare; adăugarea de cerințe suplimentare sau de obstacole administrative de către autoritățile naționale sau regionale (fenomen cunoscut drept suprareglementare), inclusiv procesul de selectare a proiectelor; utilizarea unor metode simplificate de rambursare a costurilor implicate (de exemplu, sume forfetare sau rate forfetare); utilizarea unor proceduri online (cum ar fi „e-coeziunea” în ceea ce privește proiectele finanțate în cadrul politicii de coeziune); modul în care sunt puse în aplicare proiectele lansate și gestionate de comunitățile locale (dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității).

În primul an, se preconizează că Grupul la nivel înalt va evalua modul în care statele membre au fructificat posibilitățile de simplificare. Apoi, se va analiza mai în detaliu punerea în aplicare a oportunităților de simplificare în statele membre și în regiunile acestora. Pe baza acestei analize, în 2016 vor fi formulate primele recomandări privind modalitățile de îmbunătățire a punerii în practică a oportunităților de simplificare pentru beneficiari oferite de reglementări. Grupul la nivel înalt ar putea apoi să facă propuneri privind obținerea unei simplificări suplimentare, în cadrul de după 2020, la începutul anului 2018.

 

Pentru informații suplimentare:

IP/15/5130

PEER 2 PEER

Comisia Europeană și Transparency International își unesc forțele pentru a încuraja o mai bună utilizare a investițiilor UE

Pe site-ul Inforegio: Îmbunătățirea utilizării și gestionării fondurilor

Pe site-ul FSE: Servicii publice mai bune

MEMO/15/5128

Întrebări din partea publicului larg:


Side Bar