Navigation path

Left navigation

Additional tools

Statele membre trebuie să ia măsuri pentru a stimula industria europeană

European Commission - MEMO/14/37   22/01/2014

Other available languages: EN FR DE ES IT PL

Comisia Europeană

NOTĂ DE INFORMARE

Bruxelles, 22 ianuarie 2014

Statele membre trebuie să ia măsuri pentru a stimula industria europeană

Este necesară o industrie europeană puternică pentru a încuraja creșterea economică și competitivitatea de care e nevoie pentru a susține actualul început de redresare economică. În acest sens, Comisia prezintă Consiliului European spre analiză o serie de priorități ale sprijinului pentru competitivitatea industriei europene. Comunicarea de astăzi, intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană”, reprezintă contribuția Comisiei Europene la dezbaterea care va avea loc în Consiliul European în 2014 cu privire la politica industrială.

Industria UE în cifre

La nivel global, industria UE și-a dovedit reziliența în fața crizei economice: deține o poziție de lider mondial în ceea ce privește sustenabilitatea și înregistrează un excedent de 365 miliarde EUR (1 miliard EUR pe zi) în schimburile comerciale cu produse prelucrate, generat în principal de câteva sectoare de înaltă și medie tehnologie, cum ar fi automobile, mașini și echipamente, produse farmaceutice, produse chimice, aeronautică, industrie spațială, industriile creative și produsele de înaltă calitate din multe alte sectoare, inclusiv din cel alimentar. Cu toate acestea, efectele crizei sunt grave: au fost suprimate 3,5 milioane de locuri de muncă începând din 2008, cota industriilor producătoare în PIB a scăzut anul trecut de la 15,4 % la 15,1 %, iar productivitatea UE se deteriorează în comparație cu cea a concurenților săi (IP/12/1085).

Principalele provocări pentru industria UE

Comisia a identificat, în două rapoarte recente, o serie de deficiențe care frânează creșterea economică:

  • Cererea internă rămâne slabă, fapt ce subminează piața domestică a întreprinderilor europene și menține comerțul în interiorul UE la un nivel scăzut după criză.

  • Mediul de afaceri din UE s-a îmbunătățit la nivel global și mai ales în unele state membre, însă progresele rămân inegale: cadrele de reglementare și administrative inflexibile, rigiditățile din unele piețe ale muncii și slaba integrare în piața internă continuă să obstrucționeze potențialul de creștere al unor întreprinderi, în special IMM-uri.

  • Nivelurile atinse de inovare și investiții rămân scăzute, fapt ce frânează modernizarea bazei noastre industriale, iar în lipsa progresului tehnologic, competitivitatea UE are de suferit.

  • Întreprinderile din UE se confruntă cu prețuri mai mari ale energiei decât cei mai mulți dintre concurenții lor principali și au dificultăți în a obține materiale, forță de muncă calificată și capital accesibil (IP/13/862).

Pentru a face față acestei situații, Comisia a urmărit o abordare integrată a politicii industriale, care este descrisă în comunicările din 2010 și 2012 referitoare la politica industrială.

Priorități-cheie

Această comunicare, care se dorește a fi o contribuție la dezbaterea privind politica industrială care va avea loc la Consiliul European din martie, stabilește prioritățile-cheie ale Comisiei în domeniul stimulării competitivității UE. Comunicarea se bazează pe Analiza anuală a creșterii, oferă o imagine de ansamblu a măsurilor deja întreprinse și prezintă o selecție de noi măsuri destinate să accelereze realizarea acestor priorități. În procesul de punere în aplicare a reformelor de creștere a competitivității, statele membre vor avea un rol central.

Prioritățile-cheie sunt expuse în continuare.

1. Concentrarea asupra competitivității pentru a asigura reindustrializarea UE

Interacțiunile industriei cu restul țesutului economic Europei nu au loc numai în sectorul producției, ci într-o arie mult mai largă, care acoperă în amonte materiile prime și energia și în aval serviciile pentru întreprinderi și cele pentru consumatori. Activitățile industriale sunt integrate în lanțuri valorice din ce în ce mai bogate și mai complexe, în care corporațiile emblematice sunt legate de întreprinderi mici sau mijlocii din diverse sectoare și țări.

Pentru a se putea reindustrializa prin creșterea cotei producției în PIB la 20 % până în 2020, Europa trebuie să se concentreze asupra competitivității sale. În consecință, în toate domeniile de politică ce au impact asupra competitivității trebuie să se țină seama de aspectele acesteia. Astfel, competitivitatea industrială este plasată în centrul procesului de elaborare a politicilor, iar statele membre sunt chemate să adopte și ele aceeași abordare.

Punerea în aplicare eficace a unor politici industriale bine coordonate și coerente la nivel regional, național și al UE este esențială pentru realizarea unei transformări industriale în UE, în vederea asigurării competitivității noastre viitoare și a îmbunătățirii potențialului nostru de creștere economică.

Începând cu 2014, „Raportul privind performanțele și politica statelor membre în materie de competitivitate”, elaborat în temeiul articolului 173 din TFUE, va fi dezvoltat pentru a se putea evalua impactul îmbunătățirii mediului de afaceri și a se stabili clar legătura dintre acesta și progresele efective înregistrate de statele membre în domeniul competitivității, iar sfera rapoartelor anuale va fi extinsă pentru a putea monitoriza eforturile întreprinse la nivel național în vederea integrării și în alte domenii de politică a aspectelor legate de competitivitate.

2. Punerea la dispoziție a resurselor necesare pentru renașterea industrială

Accesul la resurse financiare este esențial pentru dezvoltarea unei industrii europene puternice. Pentru prima dată Comisia a lăsat la latitudinea statelor membre, a regiunilor și a sectoarelor industriale o mai mare parte din politica sa, atât la nivel normativ, cât și la nivel financiar.

Odată cu adoptarea noului cadru financiar multianual 2014-2020, cel puțin 100 miliarde EUR din fondurile structurale și de investiții europene sunt puse la dispoziția regiunilor pentru finanțarea sprijinului acordat industriei și IMM-urilor în conformitate cu propriile strategii de specializare inteligentă. Acesta include investițiile în competitivitatea industrială în cele șase domenii strategice identificate de Comisia Europeană în 2012. Aceste domenii transsectoriale sunt: tehnologii avansate de producție, tehnologii generice esențiale, vehicule și transporturi curate, produse ecologice, construcții și materii prime și rețele inteligente.

Integrarea politicii industriale și a politicii de cercetare va facilita realizarea mai multor progrese revoluționare, descoperiri și premiere mondiale, prin preluarea marilor idei din laborator și concretizarea lor pe piață cu ajutorul unei părți relevante din cele 80 miliarde EUR ale programului „Orizont 2020”. În acest fel industriile existente vor deveni mai curate și mai inteligente, iar Europa va prelua conducerea în domeniul tehnologiilor viitorului.

3. Un cadru mai favorabil întreprinderilor

IMM-urile europene trebuie să depășească barierele care le limitează creșterea economică. Întreprinderile mici și mijlocii din Europa sunt, în medie, mai mici decât cele din USA. Cu cât o astfel de întreprindere este mai mică, cu atât îi este mai greu să investească în inovare, să exporte și să intre în lanțurile valorice mondiale, fapt ce îi compromite competitivitatea.

Potențialul grupurilor de IMM-uri (clustere), care reprezintă ecosisteme favorabile inovării în cadrul cărora IMM-urile se sprijină reciproc, trebuie mai bine exploatat pentru a favoriza o creștere solidă.

Prin actualizarea Actului privind întreprinderile mici (Small Business Act - SBA) s-ar putea crea mai multe sinergii cu procesul de reformă din cadrul semestrului european, ceea ce ar ajuta IMM-urile să se dezvolte și să creeze locuri de muncă. În conformitate cu acest nou SBA, Comisia va acționa și, după caz, va înainta noi măsuri legislative care să asigure, în toate statele membre, posibilitatea de a înființa (start-up) o întreprindere mică în trei zile, cu un cost maxim de 100 EUR, propunând un termen de o lună pentru a obține autorizațiile necesare. De asemenea, Comisia va stabili pentru întreprinderi condițiile de reducere a duratei litigiilor în instanță pentru recuperarea creditului, de acordare a unei a doua șanse întreprinzătorilor cinstiți și de facilitare a transferului întreprinderilor. Se solicită cu insistență statelor membre să introducă în procesul lor decizional testul IMM sau un sistem echivalent, în vederea reducerii sarcinii administrative.

Comisia va prezenta o inițiativă privind O administrație publică favorabilă creșterii, care oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a celor mai bune practici disponibile în UE în domeniul administrației publice, în special în materie de instrumente de e-guvernare și achiziții publice.

Politica industrială a UE a acordat, în mod tradițional, o atenție deosebită IMM-urilor, care au fost mereu integrate în abordarea utilizată. Deoarece costurile normative și administrative pot avea asupra IMM-urilor un impact de până la zece ori mai mare decât asupra întreprinderilor mai mari, Comisia a promovat în mod sistematic simplificarea în cazul IMM-urilor, prin acordarea de scutiri pentru microîntreprinderi și aplicarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” (Think Small First). Condițiile-cadru pentru IMM-uri au fost considerabil îmbunătățite de la adoptarea SBA, în urmă cu cinci ani. Timpul și costurile necesare pentru înființarea unei întreprinderi au fost reduse (de la 9 zile la 5 zile și de la 463 EUR la 372 EUR). Cu toate acestea, în unele state membre, timpul și costurile necesare pentru obținerea tuturor licențelor solicitate la începerea activității comerciale rămân foarte ridicate.

La nivelul UE, Comisia continuă să îmbunătățească atât calitatea legislației, cât și cadrul de reglementare, astfel încât acesta să devină mai stabil și mai predictibil. Implementarea Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) și acțiunile subsecvente dedicate celor mai mari 10 sarcini normative vor simplifica legislația UE și vor reduce sarcina normativă a întreprinderilor; Testul de competitivitate a fost pe deplin integrat în evaluările impactului efectuate de Comisie pentru toate propunerile majore care au efecte semnificative asupra competitivității.

Evaluarea costurilor cumulate a fost aplicată într-o serie de sectoare (oțel, aluminiu) și va fi extinsă și la alte sectoare (de exemplu, produse chimice și industrii forestiere), cu scopul de a facilita integrarea competitivității în politicile comunitare.

În 2014 va fi finalizată verificarea adecvării legislației în sectorul rafinării. În viitor, Comisia va analiza aprofundat competitivitatea și va efectua revizuiri cuprinzătoare ale cadrelor de reglementare pentru fiecare dintre principalele lanțuri valorice industriale, utilizând verificarea adecvării și evaluarea costurilor cumulate.

Statele membre sunt invitate să pună în aplicare măsuri similare pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor, care să încurajeze IMM-urile și competitivitatea.

4. Facilitarea accesului la factorii de producție critici

Întreprinderile din UE trebuie să aibă acces la factorii de producție esențiali într-un mod sustenabil și în cele mai bune condiții posibile, însă există încă probleme semnificative pe piețele de capital, energie și materii prime.

Accesul la finanțare

Accesul la finanțare continuă să fie o prioritate pentru Comisia Europeană. Acțiunile de politică contribuie la înlesnirea accesului la capitalul necesar pentru scopuri specifice. Modificarea Regulamentului privind dispozițiile comune va permite dezvoltarea unor instrumente de partajare a riscului, care beneficiază de garanții ale UE. Fondurile structurale și de investiții europene (ESIF)/Fondul Social European și instrumentele financiare care susțin creditarea IMM-urilor și a micilor întreprinderi cu capitalizare medie (a se vedea programele COSME și Orizont 2020) vor fi disponibile pentru statele membre pe bază de voluntariat.

Adoptarea programelor COSME și Orizont 2020 va multiplica, de asemenea, capacitatea de finanțare a fondurilor sectorului public prin investițiile de capital efectuate prin intermediari financiari, cum ar fi fondurile cu capital de risc și o piață paneuropeană performantă de capital de risc. Directiva revizuită privind transparența nu mai conține cerința de a publica informații financiare trimestriale; noile norme privind fondurile europene cu capital de risc și fondurile europene de antreprenoriat social prevăd crearea unui pașaport special al UE pentru administratorii de fonduri care investesc în IMM-urile ce își încep activitatea și în întreprinderile sociale. Punerea integrală în aplicare a Directivei privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților va îmbunătăți, de asemenea, finanțarea întreprinderilor.

O piață internă de capital, în care IMM-urile să poată avea acces transfrontalier la finanțare, rămâne un obiectiv încă neîndeplinit. Analiza răspunsurilor la Cartea verde privind finanțarea pe termen lung va conduce acum la propuneri de măsuri de diversificare a surselor de finanțare pentru IMM-uri.

Accesul la materii prime

Industria UE este în mare măsură dependentă de materiile prime furnizate pe piețele internaționale, în special de minereuri și metale neprelucrate. Aceasta se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește accesul la materii prime, atât primare cât și secundare, de-a lungul întregului lanț valoric (explorare, extracție, prelucrare/rafinare, reciclare și înlocuire).

Inițiativa privind materiile prime a Comisiei are o puternică dimensiune externă care urmărește să garanteze accesul echitabil și sustenabil la materiile prime din întreaga lume, prin îmbunătățirea condițiilor de aprovizionare pentru întreprinderile din UE și asigurarea unei concurențe echitabile în comerțul cu materii prime. Comisia va continua să utilizeze toate instrumentele, trecând în revistă inclusiv demersurile diplomatice în curs în domeniul materiilor prime, pentru a garanta accesul la materii prime. O atenție deosebită va fi acordată negocierilor comerciale în curs și viitoare.

În plus, în 2014, Comisia va prezenta o serie de acțiuni de promovare a tehnologiilor care pot înlocui materiile prime critice, de consolidare a Parteneriatului European pentru Inovare și de îmbunătățire a reciclării.

Accesul la energie

Competitivitatea industrială și eficiența energetică rămân obiective majore ale Uniunii, confirmate și de strategia Europa 2020. Prezentul cadru de politică a reușit să reducă intensitatea energetică a UE cu aproximativ 15 % între 2005 și 2012. Deși aceste creșteri ale eficienței au redus consumul de energie, prețurile la energie au crescut considerabil, astfel încât prețurile din UE la energie electrică industrială sunt estimate a fi de două ori mai mari decât cele din Statele Unite și Rusia și cu 20 % mai mari decât cele din China.

Diferența dintre prețurile la gaze este chiar mai mare: Pentru industria din UE, gazul autohton este de trei până la patru ori mai scump în comparație cu concurenții din SUA, Rusia și India și cu 12 % mai scump decât în China, dar mai ieftin decât în Japonia. Taxele din domeniul energiei au fost identificate ca fiind principalele cauze ale acestor creșteri de prețuri.

Pe lângă această comunicare, Comisia a adoptat un pachet de măsuri privind clima și energia care tratează subiecte variind de la abordarea Comisiei în perspectiva anului 2030, până la actualizarea măsurilor de evitare a relocărilor de carbon și propunerea de modificare a funcționării Schemei de comercializare a emisiilor (ETS). Prin acest pachet de măsuri, Comisia își menține angajamentul deplin față de Strategia Europa 2020, dar recurge, în același timp, la o concepție inteligentă a politicilor pentru a asigura în toate sectoarele protecția competitivității industriale.

Competitivitatea industrială și eficiența energetică rămân obiective majore ale Uniunii, confirmate și de strategia Europa 2020. Diferitele politici ale UE conlucrează pentru a realiza obiectivele noastre în cel mai eficient mod din punctul de vedere al costurilor.

  • În ceea ce privește oferta, programul Orizont 2020 asigură finanțare pentru proiectele de cercetare și inovare în domeniile energiei și climei, care au ca scop dezvoltarea și promovarea utilizării tehnologiilor de vârf necesare pentru a atinge obiectivele din aceste două domenii.

  • Finalizarea unei piețe interne complet integrate a energiei și creșterea concurenței pe piețele de energie vor permite utilizatorilor industriali și rezidențiali să beneficieze de prețuri cu ridicata mai scăzute la energie.

  • Dezvoltarea în continuare a unei infrastructuri paneuropene eficiente pentru gaz și energie electrică, precum și pentru transportul materiilor prime esențiale ar putea contribui la reducerea costurilor de transport și a riscurilor la care sunt expuse sectoarele mari consumatoare de energie. La conductele existente trebuie racordate în special Europa de Sud și de Est, pentru a crește sinergiile dintre industriile din diferite state membre și a atinge o eficiență energetică ridicată în Europa.

  • Este important să se evite creșterile disproporționate ale costului energiei, cauzate de taxe sau de alte instrumente introduse de statele membre pentru a implementa diferite politici. Acest lucru este esențial din perspectiva eficienței costurilor și a asigurării unei contribuții la creșterea competitivității UE.

Pentru mai multe informații privind prețurile și costurile energiei, a se consulta: MEMO/14/38

5. Maximizarea potențialului pieței interne

Piața internă rămâne cel mai important element al succesului economic al UE. Aceasta reprezintă pentru întreprinderile din UE o piață domestică vastă, care facilitează creșterea productivității prin reducerea costurilor, încurajează adoptarea proceselor economice mai eficiente și mărește randamentul inovațiilor. Dar există încă potențial pentru o dezvoltare și mai accentuată în profunzime a pieței unice, care să conducă la o evoluție tehnologică mai rapidă.

Este important să se accelereze adoptarea propunerilor Comisiei vizând finalizarea infrastructurilor, precum și simplificarea și îmbunătățirea mediului de afaceri de pe piața internă. Comisia invită Consiliul, Parlamentul European și statele membre să adopte și/sau să asigure aplicarea acestor inițiative privind integrarea și finalizarea pieței interne, care înregistrează în prezent întârzieri. Inițiativele respective se referă în special la integrarea rețelelor din domenii precum transporturile, energia și TIC.

Comisia invită statele membre să ia măsuri pentru:

  1. Valorificarea potențialului de care dispune sectorul transporturilor

La începutul anului 2013, Comisia a adoptat cel de-al patrulea Pachet în domeniul feroviar care facilitează accesul și activitățile operatorilor feroviari pe piața UE. În ceea ce privește sectorul maritim, Comisia a prezentat în iulie 2013 planuri vizând simplificarea formalităților vamale pentru nave, reducerea birocrației, diminuarea întârzierilor în porturi și creșterea competitivității sectorului. De asemenea, Comisia ia măsuri active pentru a asigura respectarea în statele membre a obligațiilor aferente Cerului unic european.

  • Accelerarea dezvoltării vehiculelor „curate”

Adoptarea propunerii privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu scopul de a accelera dezvoltarea în Europa a vehiculelor și a navelor „curate”, va stimula creșterea economică în Europa prin introducerea obligației statelor membre de acoperire minimă a teritoriului cu infrastructură pentru combustibili alternativi, inclusiv cu stații de reîncărcare cu energie electrică a căror interfață este supusă unor standarde comune.

  • Crearea unei piețe interne a TIC în vederea reducerii costurilor de roaming

Propunerea privind o piață unică a telecomunicațiilor vizează promovarea investițiilor și adoptarea de măsuri pentru reducerea în continuare a fragmentării normative existente în UE. Dincolo de infrastructură, convergența tehnologiilor informației și comunicațiilor cu rețelele energetice și logistice va crea noi oportunități și provocări pentru industrie și serviciile conexe. Ca urmare a acestor schimbări vor apărea oportunități de piață pentru tehnologiile generice esențiale, care vor redefini lanțurile valorice mondiale și vor reconfigura modelele de specializare. UE, statele membre, regiunile și sectoarele industriale îndeplinesc fiecare, în mod coordonat, un rol în stimularea digitizării proceselor economice, contribuind astfel la dezvoltarea și implementarea dimensiunii industriale a Agendei digitale și promovând concurența în furnizarea de servicii în bandă largă.

  1. Liberalizarea și integrarea pieței interne a energiei în vederea reducerii costurilor

Pentru dezvoltarea unei piețe interne a energiei este nevoie de rețele energetice integrate, care să reducă costurile energiei suportate de întreprinderile europene.

  1. Completarea infrastructurilor spațiale pentru a oferi noi oportunități de afaceri

În contextul următoarelor perspective financiare, Comisia va definitiva infrastructurile spațiale prin intermediul proiectelor sale emblematice, Galileo și Copernic, și va propune norme care să creeze condițiile tehnologice și normative pentru exploatarea comercială a acestora.

  1. Întărirea supravegherii pieței și a siguranței produselor pentru a stimula dezvoltarea IMM-urilor

Comisia invită co-legislatorii să adopte propunerile referitoare la pachetul privind supravegherea pieței și siguranța produselor. Comisia se va asigura că armonizarea este efectuată și facilitează participarea IMM-urilor la piața unică. Pentru informații suplimentare, a se consulta: IP/13/111 MEMO/13/93

  1. Îmbunătățirea funcționării pieței interne a serviciilor

Ținând seama de nivelul ridicat de interdependență dintre industrie și servicii, punerea integrală în aplicare a Directivei privind serviciile este importantă pentru competitivitatea industrială a Europei și trebuie îmbunătățită. O mai mare integrare a pieței interne a serviciilor ar stimula competitivitatea serviciilor pentru întreprinderi și a industriei. Aceste servicii trebuie luate în mod adecvat în considerare la elaborarea și implementarea strategiilor de politică industrială. Comisia va defini acțiunile viitoare în acest domeniu, după ce Grupul la nivel înalt privind serviciile pentru întreprinderi își va prezenta recomandările în martie 2014.

În plus, Comisia intenționează să întreprindă noi acțiuni în următoarele domenii:

  1. Standardele europene bine concepute vor accelera difuzarea inovațiilor Sistemul european de standardizare este reexaminat pentru a verifica dacă acesta se poate adapta la evoluția rapidă a mediului și poate contribui la atingerea obiectivelor strategice interne și externe ale Europei, în special în domeniile politicii industriale, inovării și dezvoltării tehnologice.

  1. Întreprinderile au nevoie de o standardizare eficientă și de protecția proprietății intelectuale. Standardizarea eficientă și protecția proprietății intelectuale (care reprezintă, în UE, 50 % din totalul activelor necorporale) sunt esențiale pentru promovarea inovării și a dezvoltării de noi domenii tehnologice. Comisia va clarifica normele privind utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) în standarde și va prezenta o inițiativă privind standardizarea bazată pe DPI.

  1. Eforturi în direcția unei mai bune integrări a pieței interne, pe baza raționalizării cadrului de reglementare existent. Comunicarea intitulată „O viziune a pieței interne a produselor industriale” a fost publicată astăzi. Comisia va elabora, de asemenea, un Regulament privind măsurile de executare pentru a contribui la consolidarea unor condiții echitabile de concurență în UE pentru produsele conforme. Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network) va fi consolidată pentru a intensifica sprijinul acordat IMM-urilor pe piața internă și a îmbunătăți în continuare asistența pentru acces la finanțare și pentru dezvoltarea de către IMM-uri a capacității de management al inovării.

6. Internaționalizarea întreprinderilor din UE

Internaționalizarea și integrarea întreprinderilor din UE în lanțurile valorice mondiale este un mijloc de a le crește competitivitatea și de a le asigura accesul la piețele mondiale în condiții concurențiale mai favorabile.

Exporturile și excedentul comercial al UE au jucat un rol important în atenuarea impactului crizei. În condițiile în care se estimează că, în 2015, 90 % din creșterea mondială va proveni din comerțul exterior, accesul la piețele țărilor terțe rămâne un aspect esențial pentru competitivitatea Europei. Pentru a promova accesul la piețele din întreaga lume, Comisia va continua negocierile pentru încheierea de acorduri de liber schimb cu principalii parteneri comerciali bilaterali și va continua, de asemenea, să acționeze în cadrul Acordului BTC al OMC pentru a împiedica crearea de către țările terțe a unor bariere tehnice în calea comerțului. Misiunile pentru creștere vor fi consolidate, iar serviciile Rețelei întreprinderilor europene vor fi orientate către susținerea mai accentuată a internaționalizării IMM-urilor. Informații suplimentare

Comisia va continua să promoveze standardele și reglementările internaționale, pornind de la rolul UE de creator de facto de standarde, își va asuma poziția de lider în consolidarea sistemului internațional. Cooperarea cu alte țări în domeniul reglementării va continua să reprezinte o prioritate. Întreprinderile din UE trebuie să își poată proteja drepturile de proprietate intelectuală (DPI) în toate piețele relevante. Pentru a intensifica sprijinul acordat întreprinderilor, Comisia și-a extins deja rețeaua de asistență în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală la ASEAN și MERCOSUR și va analiza și alte extinderi ale acestor servicii de suport. Enterprise Magazine

Accesul la achiziții publice este o componentă din ce în ce mai importantă a negocierilor comerciale moderne. De exemplu, în urma negocierilor bilaterale cu Canada s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește deschiderea piețelor de achiziții publice la nivel subfederal. Obținerea unor progrese similare va fi urmărită și în cadrul altor negocieri bilaterale, în special cu Statele Unite și Japonia.

  • Îmbunătățirea educației și a formării - facilitarea mobilității

Comisia a elaborat o strategie globală pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare, noi instrumente cu sferă largă pentru monitorizarea nevoilor în materie de competențe și inițiative specifice pentru a reuni actorii relevanți implicați în formarea profesională de bază (ucenicie), în special în ceea ce privește competențele esențiale din domeniul TIC.

Inadecvarea competențelor va rămâne probabil o provocare majoră pentru industria din UE în anii următori, în special pe măsură ce progresul tehnologiilor de producție va conduce la creșterea cererii de competențe specifice. Comisia elaborează în prezent noua generație a Programului Erasmus pentru tineri antreprenori, precum și un nou program Erasmus+, Alianța europeană pentru ucenicie și alte instrumente pentru a pune la dispoziție stagii transnaționale de formare în întreprinderi prin implicarea activă a industriei și a IMM-urilor și invită statele membre să sprijine aceste eforturi.

În prezent, numai 0,3 % din populația UE se stabilește în fiecare an în altă țară în scopuri profesionale, față de 2,4 % în SUA. UE are oportunitatea de a îndeplini un rol unic în facilitarea mobilității între instituțiile de învățământ superior, prin programul Erasmus +. Participarea industriei și a IMM-urilor la astfel de inițiative va fi încurajată în continuare. În sectoarele și domeniile de activitate economică emergente, Comunitățile de cunoaștere și inovare vor contribui la asigurarea competențelor necesare pe aceste noi piețe.

Concluzii

Pentru îndeplinirea obiectivului de revitalizare a economiei UE, este necesară sprijinirea eforturilor de reindustrializare direcționate către realizarea aspirației Comisiei de a crește până în 2020 contribuția industriei la PIB la 20 %.

Comunicarea prezentată astăzi cu privire la renașterea industrială a UE urmărește să obțină sprijin politic la cel mai înalt nivel pentru facilitarea implementării politicii industriale și a reformelor structurale la nivel național, regional și al UE.

Comunicarea privind renașterea industrială europeană va constitui contribuția Comisiei Europene la Consiliul European din martie, dedicat industriei, energiei și schimbărilor climatice.

Pentru informații suplimentare, a se consulta:

Comunicarea Pentru o renaștere industrială europeană

Comunicarea O viziune a pieței interne a produselor industriale


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website