Navigation path

Left navigation

Additional tools

Reforma PAC – explicarea elementelor principale

European Commission - MEMO/13/937   25/10/2013

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG HR

Comisia Europeană

NOTĂ DE INFORMARE

Bruxelles, 25 octombrie 2013

Reforma PAC – explicarea elementelor principale

Comisia, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la reforma politicii agricole comune, sub rezerva aprobării oficiale de către Consiliu și Parlamentul European sub forma unui acord la prima lectură. Cele mai multe elemente au fost convenite în cadrul trilogului desfășurat la 26 iunie, iar ultimele aspecte restante (legate de pachetul-cadrul financiar multianual) au fost finalizate la 24 septembrie. Pe baza propunerilor Comisiei din octombrie 2011 (a se vedea IP/11/1181 și MEMO/11/685), acordul se referă la patru regulamente de bază ale Parlamentului European și Consiliului care reglementează politica agricolă comună privind i) plățile directe, ii) organizarea comună a pieței unice (OCP), iii) dezvoltarea rurală și iv) un regulament orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. Comisia pregătește în prezent toate actele delegate și de punere în aplicare, astfel încât noile norme să intre în vigoare în anul următor, sau din ianuarie 2015 pentru cele mai multe dintre noile modalități de efectuare a plăților directe. Sunt în curs de dezbatere „norme de tranziție” separate pentru 2014, care ar trebui aprobate de Consiliu și de Parlamentul European înainte de sfârșitul anului.

Elementele principale ale acordului politic pot fi rezumate după cum urmează:

1. Plăți directe

Pentru a face progrese către o distribuție mai echitabilă a sprijinului, sistemul de plăți directe din cadrul PAC se va îndepărta treptat de un sistem în care alocările pentru fiecare stat membru — și pe agricultor în cadrul statului membru — se bazează pe referințe istorice. Aceasta va însemna o convergență a plăților clară și veritabilă, nu doar între statele membre ci și în interiorul acestora. În plus, introducerea unei „plăți pentru ecologizare” — în cadrul căreia un procentaj de 30 % din pachetul financiar național disponibil depinde de asigurarea anumitor practici agricole durabile — înseamnă că o parte semnificativă din subvenție va fi utilizată în viitor pentru recompensarea fermierilor pentru furnizarea de bunuri publice care respectă mediul. Toate plățile vor continua să fie supuse respectării anumitor norme de mediu și a altor norme [a se vedea „ecocondiționalitatea” punctul 4 de mai jos – Regulamente orizontale].

Schema de plată de bază (BPS): statele membre vor consacra până la 70 % din pachetul financiar național pentru plăți directe noii scheme de plată de bază, scăzând orice sume angajate pentru plățile suplimentare („top ups” destinate tinerilor fermieri, precum și alte opțiuni cum ar fi plățile suplimentare pentru zonele defavorizate, plățile redistributive) și plățile „cuplate”. Pentru UE-12 în cauză, termenul limită pentru schema de plată unică pe suprafață (SAPS) forfetară, mai simplă, va fi extins până în 2020.

Convergența externă: pachetele naționale pentru plăți directe pentru fiecare stat membru vor fi adaptate progresiv astfel încât să se reducă diferența dintre statele membre în ceea ce privește plata medie per hectar. Aceasta va însemna că acele state membre în care plata medie (în EUR per hectar) este în prezent mai mică de 90 % din media UE vor obține o creștere treptată a pachetului lor financiar (cu o treime din diferența între nivelul lor actual și 90 % din media UE). În plus, există garanția că fiecare stat membru va atinge un nivel minim până în 2019. Sumele disponibile pentru statele membre care primesc sume peste medie vor fi ajustate în consecință.

Convergența internă: statele membre care în prezent mențin un sistem de plăți alocate pe baza referințelor istorice trebuie să treacă la niveluri similare de plăți de bază per hectar. Ele pot alege din mai multe opțiuni: o abordare națională, sau o abordare regională (pe baza unor criterii administrative, agricole sau socio-economice); să atingă o rată regională/națională până în 2019, sau să se asigure că acele exploatații care primesc mai puțin de 90% din rata medie regională/națională vor beneficia de o creștere treptată (cu o treime din diferența între rata lor curentă și 90% din media națională/regională) - cu garanția suplimentară că fiecare drept la plată va ajunge la o valoare minimă de 60% din media națională/regională până în 2019 (cu excepția cazului în care statele membre decid să limiteze scăderea valorii drepturilor). Sumele disponibile pentru fermierii care primesc mai mult decât media regională/națională vor fi ajustate în mod proporțional, statele membre având opțiunea de a limita orice „pierderi” la 30%.

Statele membre au, de asemenea, dreptul de a utiliza o plată redistributivă pentru primele hectare care le-ar permite să preia un procent de 30 % din pachetul financiar național și să-l redistribuie agricultorilor pentru primele 30 hectare (sau până la dimensiunea medie a unei ferme dintr-un stat membru dacă este mai mare de 30 hectare). Această opțiune va avea un efect semnificativ de redistribuire.

Reducerea plății pentru marile exploatații agricole: s-a ajuns la un acord privind reducerea obligatorie a plăților care depășesc 150 000 EUR acordate fermelor individuale („caracterul degresiv”). În practică, acest lucru înseamnă că cuantumul sprijinului pe care îl poate primi orice fermă individuală în cadrul schemei de plată de bază va fi supus unei reduceri de cel puțin 5 % pentru sumele care depășesc 150 000 EUR. Pentru a ține seama de ocuparea forței de muncă, costurile salariale pot fi deduse înainte de efectuarea calculului. Această reducere nu trebuie să se aplice și statelor membre care aplică „plata redistributivă”, în cadrul căreia cel puțin 5 % din pachetul financiar național este reținut pentru redistribuire pentru primele hectare ale tuturor exploatațiilor. NB Fondurile „salvate” prin acest mecanism rămân în statul membru/regiunea în cauză, și sunt transferate în pachetul de dezvoltare rurală respectiv, putând fi utilizate fără cerințe de cofinanțare. De asemenea, statele membre au opțiunea de a plafona la 300 000 EUR sumele pe care fiecare agricultor le poate primi, luând, de asemenea, în considerare costurile salariale.

Tinerii fermieri: pentru a stimula reînnoirea generațiilor, plata de bază acordată tinerilor fermieri care își încep activitatea (în vârstă de maximum 40 de ani) ar trebui să fie completată de o plată suplimentară disponibilă pe o perioadă de maximum 5 ani (în legătură cu prima instalare). Ea va fi finanțată cu până la 2% din pachetul financiar național și va fi obligatorie pentru toate statele membre. Aceasta se adaugă altor măsuri disponibile pentru tinerii fermieri în cadrul programelor pentru dezvoltare rurală.

Schema pentru micii fermieri: opțional pentru statele membre, orice fermier care solicită sprijin poate decide să participe la schema pentru micii fermieri și, prin urmare, să primească o plată anuală fixată de statul membru, în mod normal, la o sumă cuprinsă între 500 € și 1 250 EUR, indiferent de dimensiunea fermei. Statele membre pot alege între diferite metode de calculare a plăților anuale, inclusiv o opțiune conform căreia agricultorii ar primi pur și simplu suma de care ar trebui, de altfel, să beneficieze. Aceasta va fi o simplificare enormă pentru fermierii în cauză și pentru administrațiile naționale. Participanții nu vor face obiectul controalelor și sancțiunilor legate de ecocondiționalitate și vor fi scutiți de la aplicarea măsurilor de ecologizare. (Evaluarea impactului a arătat că aproximativ o treime dintre fermele care solicită finanțare în cadrul PAC au o suprafață de cel mult 3 ha, dar aceasta nu reprezintă decât 3 % din întreaga suprafață agricolă a UE-27.) Costul total al schemei pentru micii fermieri nu poate depăși 10% din pachetul financiar național, cu excepția cazului în care un stat membru decide să acționeze astfel încât micii fermieri să primească suma care li s-ar cuveni în lipsa acestui sistem. De asemenea, va exista o finanțare în cadrul dezvoltării rurale pentru consilierea micilor fermieri în materie de dezvoltare economică, precum și subvenții pentru restructurare în beneficiul regiunilor cu multe astfel de ferme mici.

Sprijinul cuplat facultativ: în vederea menținerii nivelurilor actuale de producție în sectoarele sau regiunile în care anumite tipuri de agricultură sau sectoare suferă dificultăți, dar sunt importante din motive economice și/sau sociale și/sau din motive legate de mediu, statele membre vor avea opțiunea de a oferi cuantumuri limitate de plăți „cuplate”, adică plăți legate de un anumit produs. Finanțarea acestei măsuri va fi limitată la 8% din pachetul financiar național sau la 13% dacă nivelul actual al sprijinului cuplat dintr-un stat membru este mai mare de 5 %. Comisia are flexibilitatea de a aproba un procent mai ridicat în cazurile în care acest lucru este justificat. Există posibilitatea de a furniza o sumă suplimentară (până la 2 %) de sprijin„cuplat” pentru culturile proteice.

Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale/zonele defavorizate: statele membre (sau regiunile) pot acorda o plată suplimentară - de până la 5 % din pachetul financiar național - pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (astfel cum sunt definite în normele privind dezvoltarea rurală). Această plată suplimentară este opțională și nu afectează opțiunile referitoare la zonele care se confruntă cu constrângeri naturale/zonele defavorizate disponibile în cadrul dezvoltării rurale.

Ecologizarea: pe lângă schema de plată de bază/schema de plată unică pe suprafață, fiecare exploatație va primi o plată la hectar declarată ca plată de bază pentru respectarea anumitor practici agricole benefice pentru climă și mediu. Statele membre vor utiliza 30 % din pachetul financiar național pentru a finanța aceste practici. Acest lucru este obligatoriu, iar nerespectarea cerințelor de ecologizare va determina reduceri și sancțiuni care ar putea, în unele cazuri, să depășească valoarea plății pentru ecologizare. În anii 1 și 2, sancțiunea pentru ecologizare nu poate depăși 0 %, 20 % în al treilea an, iar începând din al patrulea an sancțiunea maximă aplicată va fi de 25 %. Desigur, plățile pentru ecologizare vor fi acordate numai pentru acele zone care respectă condițiile (adică sunt eligibile pentru schema de plată de bază sau pentru schema de plată unică pe suprafață și respectă obligațiile de ecologizare).

Zonele de cultură ecologică, care reprezintă un sistem de producție cu beneficii recunoscute pentru mediu, se consideră a fi zone care îndeplinesc condițiile necesare pentru a beneficia de plata pentru ecologizare, fără alte cerințe suplimentare.

Cele trei practici de bază prevăzute sunt:

  1. Menținerea pajiștilor permanente; și

  2. diversificarea culturilor (un fermier trebuie să cultive cel puțin 2 culturi atunci când terenul arabil pe care îl deține depășește 10 hectare și cel puțin trei culturi atunci când suprafața arabilă depășește 30 hectare. Cultura principală poate acoperi cel mult 75 % din terenul arabil, iar cele două culturi principale cel puțin 95 % din suprafața arabilă);

  3. asigurarea unei „zone de interes ecologic” de cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru cea mai mare parte din fermele cu o suprafață arabilă mai mare de 15 hectare - mai exact, marginile câmpurilor, gardurile vii, arborii, pârloagele, elementele de peisaj, biotopurile, zonele tampon, suprafețele împădurite. Acest procent poate crește la 7% după raportul Comisiei din 2017 și poate face obiectul unei propuneri legislative.

Echivalența ecologizării: pentru a evita penalizarea celor care aplică deja aspectele care țin de mediu și dezvoltare durabilă, acordul prevede un sistem de „echivalență a ecologizării” în baza căruia se consideră că aplicarea practicilor benefice pentru mediu deja existente înlocuiește aceste cerințe de bază. De exemplu, schemele de agromediu pot să includă practici considerate a fi echivalente. Noul regulament conține o listă a acestor practici echivalente. Pentru a evita „dubla finanțare” a acestor măsuri (și a oricărei scheme de agromediu în general), plățile efectuate în cadrul programelor de dezvoltare rurală trebuie să țină seama de cerințele de bază în materie de ecologizare [a se vedea secțiunea de mai jos consacrată dezvoltării rurale].

Disciplina financiară: fără a aduce atingere deciziei separate pentru bugetul anului 2014, s-a convenit că orice reducere a disciplinei financiare în viitor cu privire la plățile directe anuale (adică, atunci când estimările privind plățile sunt mai mari decât bugetul disponibil pentru primul pilon) ar trebui să aplice un prag de 2 000 EUR. Cu alte cuvinte, reducerea NU se aplică primei sume de 2 000 EUR din cadrul plăților directe ale fiecărui fermier. Aceasta va servi de asemenea pentru a alimenta rezerva pentru situații de criză ale pieței atunci când este necesar [a se vedea regulamentul orizontal].

Transferul de fonduri între piloni: statele membre vor avea posibilitatea de a transfera până la 15 % din pachetul lor financiar național pentru plăți directe (primul pilon) către pachetul financiar destinat dezvoltării rurale. Aceste sume nu vor trebui să fie cofinanțate. Statele membre pot transfera acum până la 15 % din pachetul financiar național pentru dezvoltare rurală către către pachetul lor financiar pentru plăți directe sau până la 25% pentru acele state membre care primesc mai puțin de 90 % din media UE pentru plățile directe.

„Fermierii activi”: pentru a elimina unele lacune legislative care au permis unui număr limitat de societăți să solicite plăți directe, chiar dacă activitatea lor principală este alta decât cea agricolă, reforma înăsprește regulile aplicabile fermierilor activi. O nouă listă negativă a activităților profesionale care ar trebui să fie excluse de la primirea plăților directe, (care include aeroporturi, servicii feroviare, lucrări hidrotehnice, servicii imobiliare și terenuri de sport și agrement permanente) va fi obligatorie pentru statele membre cu excepția cazului în care întreprinderile în cauză pot demonstra că desfășoară cu adevărat o activitate agricolă. Statele membre vor putea să extindă lista negativă pentru a include alte activități comerciale.

Hectarele eligibile - Normele prevăd stabilirea anului 2015 ca nou an de referință pentru suprafața care dă dreptul la alocarea drepturilor la plată, dar se va face legătura cu beneficiarii din anul 2013 ai sistemului de plăți directe, pentru a se evita specula. Statele membre care ar putea constata o creștere mare a suprafeței eligibile declarate sunt autorizate să limiteze numărul drepturilor la plată care urmează să se aloce în 2015.

2. Mecanisme de gestionare a pieței

Odată cu expirarea cotelor pentru lapte în 2015, reforma prevede suprimarea sistemului de cote pentru zahăr la 30 septembrie, 2017, fapt ce confirmă expirarea sistemului de cote indicată în reforma sectorului zahărului din 2005 acordând, în același timp, o perioadă suplimentară sectorului pentru a se adapta la situație. Această măsură va asigura o mai bună competitivitate a producătorilor din UE atât pe plan intern cât și pe piața mondială (întrucât exporturile UE sunt limitate de normele OMC în cadrul cotelor). Acest lucru va oferi sectorului perspective pe termen lung. Oferta abundentă de pe piețele interne ale UE la prețuri rezonabile va aduce, de asemenea, beneficii utilizatorilor intermediari și finali de zahăr. Pentru a asigura un nivel suplimentar de securitate, vor fi menținute dispoziții standard pentru acordurile dintre fabricile de zahăr și cultivatori. În perioada de după suprimarea cotelor, zahărul alb va rămâne eligibil pentru ajutor pentru depozitare privată. Majoritatea țărilor în curs de dezvoltare vor continua să se bucure de acces nelimitat și fără taxe vamale la piața UE.

În ceea ce privește producția de vin, acordul respectă decizia reformei vinului din 2006 de a pune capăt sistemului de drepturi referitoare la plantarea viței-de-vie la sfârșitul anului 2015, cu introducerea unui sistem de autorizare a noilor plantații de viță de vie începând din 2016 — conform recomandărilor Grupului la nivel înalt privind drepturile de plantare a viței-de-vie în luna decembrie a anului trecut (a se vedea IP/13/1378) – cu o creștere limitată la 1% pe an.

Alte modificări aduse normelor din Regulamentul privind OCP unică au scopul de a îmbunătăți orientarea spre piață a agriculturii UE, având în vedere intensificarea concurenței pe piețele mondiale, oferind în același timp o plasă eficace de siguranță (împreună cu plățile directe și soluțiile pentru gestionarea riscurilor din cadrul dezvoltării rurale) pentru fermieri în contextul unor incertitudini externe. Sistemele existente de intervenție publică și ajutorul pentru depozitare privată sunt revizuite pentru a fi mai bine adaptate și mai eficiente, de exemplu cu ajustări tehnice pentru carnea de vită și produsele lactate. Pentruprodusele lactate, aceste modificări – perioada de achiziție extinsă la 1 lună, licitație automată pentru achizițiile prin intervenție publică de unt și lapte praf degresat peste limitele cantitative, creșterea plafonului pentru unt la 50 000 tone, și măsuri de depozitare privată pentru laptele praf degresat și la anumite brânzeturi DOP/IGP - vin să suplimenteze „Pachetul privind laptele”, convenit în 2012 și inclus în regulament și să consolideze puterea de negociere a fermierilor.

În plus, sunt introduse noi clauze de salvgardare pentru toate sectoarele, cu scopul de a permite Comisiei să ia măsuri de urgență pentru a reacționa în fața perturbărilor generale de pe piață – precum măsurile luate în timpul crizei E-coli din mai-iulie 2011. Aceste măsuri vor fi finațate din rezerva pentru situații de criză finanțată prin reducerea anuală a plăților directe. Fondurile care nu sunt utilizate pentru aceste măsuri de criză vor fi returnate fermierilor în anul următor. În caz de dezechilibru grav pe piață, Comisia poate, de asemenea, autoriza organizații de producători sau organizații interprofesionale, prin respectarea unor garanții specifice, să ia anumite măsuri temporare în mod colectiv (de exemplu, retragerea de pe piață sau depozitarea prin intermediul operatorilor privați) pentru a stabiliza sectorul în cauză.

Programul de încurajare a consumului de fructe în școli și Sistemul de distribuire a laptelui în școli urmează să fie prelungite, iar bugetul anual pentru programul de încurajare a consumului de fructe în școli este majorat de la 90 la 150 milioane EUR pe an.

Pentru a îmbunătăți poziția de pe care negociază fermierii în cadrul lanțului alimentar, Comisia caută o metodă mai bună de organizare a sectoarelor cu câteva derogări limitate la legislația UE în domeniul concurenței. Norme referitoare la recunoașterea organizațiilor de producători (OP) și a organizațiilor interprofesionale cuprind în prezent toate sectoarele, opțiunile suplimentare privind înființarea unor astfel de organizații de producători fiind transferate acum pentru finanțare în cadrul dezvoltării rurale (a se vedea mai jos). În plus, posibilitatea ca agricultorii să negocieze contracte în mod colectiv pentru oferta de ulei de măsline, carne de vită, cereale și alte culturi arabile este prevăzută în anumite condiții și cu anumite garanții. Comisia va asigura orientări cu privire la aspectele potențiale legate de dreptul concurenței. Producătorii de jambon care beneficiază de o indicație geografică protejată sau o denumire de origine pot, respectând anumite condiții, să reglementeze oferta produsului pe piață.

Din motive de simplificare și de orientare către piață, sunt suprimate câteva scheme de mai mică importanță sau neutilizate (ajutorul pentru utilizarea de lapte degresat și laptele praf degresat pentru hrana animalelor și cazeină, ajutoarele cuplate pentru viermii de mătase!)

3. Dezvoltare rurală

Politica de dezvoltare rurală își va menține actualul concept fundamental de succes: statele membre sau regiunile vor continua să își conceapă propriile programe multianuale în funcție de pachetul de măsuri disponibile la nivelul UE, pentru a răspunde necesităților pe care le-au identificat în propriile zone rurale. Aceste programe vor fi cofinanțate din pachetele financiare naționale – caz în care sumele și procentele de cofinanțare vor fi tratate în contextul CFM. Noile norme pentru al doilea pilon oferă o abordare mai flexibilă decât în prezent. Măsurile nu vor mai fi clasificate la nivelul UE în „axe”, cu cerințe minime privind cheltuielile din cadrul fiecărei axe. În schimb, va fi la latitudinea statelor membre/regiunilor de a decide ce măsuri utilizează (și în ce mod) pentru a atinge obiectivele stabilite în raport cu cele șase „priorități” generale și „domeniile de interes” mai detaliate (prioritățile secundare), pe baza unei analize pertinente. Cele șase priorități vor acoperi: încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării; creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și gestionarea durabilă a pădurilor; promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv prelucrarea și comercializarea și gestionarea riscurilor; refacerea, protecția și consolidarea ecosistemelor; promovarea eficienței resurselor și a tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon; și promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale. Statele membre vor trebui să cheltuiască cel puțin 30% din fondurile lor de dezvoltare rurală de la bugetul UE pentru anumite măsuri legate de gestionarea terenurilor și combaterea schimbărilor climatice și cel puțin 5% pentru abordarea LEADER. [Pentru procentul de 30%, măsurile în cauză vor fi legate de: Investiții în active fizice (numai în investiții legate de mediu / climă); toate măsurile specifice domeniului forestier; agromediu și climă; agricultura ecologică; plăți Natura 2000 (nu plăți privind Directiva-cadru privind apa); șiplăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.]

Politica de dezvoltare rurală va opera, de asemenea, în mai strânsă coordonare cu alte politici, prin intermediul unui cadru strategic comun la nivelul UE și prin acorduri de parteneriat la nivel național care acoperă toate ajutoarele din partea fondurilor structurale și fondurilor de investiții europene (ESI), (FEADR, FEDER, FSE, Fondul de coeziune și EMFF) în statul membru în cauză.

Alocările naționale: alocările pentru dezvoltarea rurală pentru fiecare stat membru sunt incluse în regulamentul de bază, dar cu posibilitatea de ajustare a acestor sume prin intermediul unui act delegat, în cazul în care este necesar din punct de vedere tehnic sau este prevăzut de un act legislativ.

Ratele de cofinanțare: ratele maxime de cofinanțare din partea UE vor fi de până la 85 % în regiunile mai puțin dezvoltate, în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee, de 75 % în regiuni de tranziție, de 63 % în alte regiuni de tranziție și de 53% în alte regiuni pentru majoritatea plăților, dar pot fi mai mari pentru măsuri care sprijină transferul de cunoștințe, inovarea, cooperarea, înființarea grupurilor și organizațiilor de producători și subvențiile la instalarea tinerilor fermieri, precum și pentru proiectele LEADER și pentru cheltuielile legate de schimbările climatice și de mediu în cadrul diferitelor măsuri.

În noua perioadă de programare, statele membre/regiunile vor avea, de asemenea, posibilitatea de a elabora subprograme tematice pentru a acorda o atenție deosebită unor chestiuni cum ar fi tinerii fermieri, fermele mici, zonele montane, femeile din zonele rurale, atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la acestea, biodiversitatea și lanțurile de aprovizionare scurte. În unele cazuri, vor fi disponibile în cadrul subprogramelor rate de sprijin mai mari.

Lista simplificată de măsuri se va baza pe punctele forte ale măsurilor disponibile în perioada curentă. Printre altele, aceasta va acoperi:

  1. Inovare: această temă esențială (mai exact, proiectul de parteneriat european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii) va fi acoperită de mai multe măsuri de dezvoltare rurală diferite, precum „transferul de cunoștințe”, cooperarea” „investiții în active fizice”, Parteneriatul vizează promovarea utilizării eficiente a resurselor, productivitatea, emisiile reduse, dezvoltarea benefică pentru climă și durabilă a agriculturii și silviculturii. Toate acestea ar trebui realizate, printre altele, printr-o mai bună cooperare între agricultură și cercetare, pentru accelerarea transferului de tehnologie către fermieri;

  2. Cunoașterea – „o agricultură bazată pe cunoaștere”: măsuri consolidate pentru serviciile de consiliere agricolă (legate și de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, de provocările referitoare la mediu și de dezvoltarea economică și formarea profesională);

  3. Restructurarea exploatațiilor agricole/investiții/modernizare: subvențiile sunt disponibile în continuare — uneori cu rate de sprijin mai mari, atunci când sunt legate de EIP sau de proiecte comune;

  4. Tinerii fermieri: – o combinație de măsuri poate include subvențiile pentru instalare (până la 70 000 EUR), investiții generale în active fizice și servicii de formare și de consiliere;

  5. Micii fermieri: ajutor de instalare de până la 15 000 EUR pentru fiecare fermă mică;

  6. Setul de instrumente pentru gestionarea riscurilor: fondurile de asigurare și mutuale – pentru asigurarea culturilor, pentru asigurarea împotriva fenomenelor meteorologice și pentru asigurarea împotriva bolilor animalelor [disponibile în prezent în temeiul articolului 68, în cadrul primului pilon] – extinse pentru a include opțiunea de stabilizare a veniturilor [care ar permite o despăgubire (de până la 70 % din pierderi) dintr-un fond mutual dacă venitul scade cu 30 %].

  7. Grupurile/organizațiile de producători: sprijin pentru înființarea de grupuri/organizații pe baza unui plan de afaceri, sprijin limitat la entitățile definite ca fiind IMM-uri;

  8. Plățile pentru agromediu și climă: contracte comune, legate de formare profesională/informare adecvată, o mai mare flexibilitate la extinderea contractelor inițiale;

  9. Agricultură ecologică: nouă măsură separată pentru vizibilitate sporită;

  10. Silvicultura: ajutor consolidat/raționalizat prin intermediul subvențiilor și plăților anuale;

  11. Zone montane: în cazul zonelor muntoase și al terenurilor agricole aflate la nord de paralela 62º, cuantumurile ajutoarelor pot fi de până la 450 EUR/ha (în creștere de la 250 EUR/ha;

  12. Alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice: Noua delimitare a zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale - care se aplică din 2018 cel târziu - bazată pe 8 criterii biofizice; statele membre își păstrează flexibilitatea de a defini până la 10 % din suprafața lor agricolă ca fiind confruntată cu constrângeri specifice, pentru a proteja sau a ameliora mediul;

  13. Cooperare: posibilități extinse în vederea sprijinirii cooperării tehnologice, comerciale și în domeniul mediului (de exemplu, proiecte pilot, scheme de mediu comune, lanțuri de aprovizionare scurte și dezvoltarea piețelor locale);

  14. Activități fără caracter agricol: subvenții pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și pentru întreprinderi mici;

  15. Servicii de bază și reînnoirea satelor: investițiile în infrastructura de bandă largă și în energia din surse regenerabile se pot extinde, nu vor mai fi limitate la investiții de mică amploare, delocalizarea activităților și/sau transformarea clădirilor acoperite în prezent;

  16. LEADER: Un accent mai mare pe acțiuni de sensibilizare și alte acțiuni de pregătire a elaborării strategiilor; promovarea flexibilității pentru operarea cu alte fonduri la nivel local, mai exact: cooperare rural-urban; N.B. LEADER va fi acum utilizat ca abordare comună pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității prin următoarele fonduri ESI: FEDER, FSE, FEPAM și FEADR.

4. Regulamente orizontale

Controale: cerințele privind controalele vor fi reduse în regiunile în care controalele precedente au dat rezultate bune, demonstrând că normele sunt respectate în mod corespunzător. Totuși, controalele vor trebui să fie intensificate în regiunile în care sunt probleme.

Servicii de consiliere agricolă: Lista aspectelor asupra cărora statele membre vor trebui să ofere consiliere pentru agricultori a fost extinsă pentru a acoperi, în afara ecocondiționalității, plățile directe acordate pe criterii ecologice, condițiile de întreținere a terenurilor eligibile pentru plăți directe, Directiva-cadru privind apa și Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, precum și anumite măsuri de dezvoltare rurală.

Ecocondiționalitate: Toate plățile directe, anumite plăți destinate dezvoltării rurale și anumite plăți în favoarea viilor vor continua să depindă de respectarea anumitor cerințe legale referitoare la mediu, schimbările climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor, sănătatea umană, animală și a plantelor și bunăstarea animalelor. Lista a fost simplificată pentru a exclude normele care nu sunt asociate cu obligații clare și controlabile pentru agricultori. Acordul confirmă că Directiva-cadru privind apa și Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor vor fi încorporate în normele privind ecocondiționalitatea de îndată ce se va fi demonstrat că dispozițiile respective au fost implementate în mod adecvat în toate statele membre, iar obligațiile pentru fermieri au fost clar identificate.

Rezerva pentru situații de criză: va fi creată în fiecare an o rezervă pentru situații de criză în valoare de 400 milioane EUR (la prețurile din 2011) prin aplicarea disciplinei financiare. În cazul în care suma nu este utilizată pentru o situație de criză, ea va fi rambursată fermierilor sub formă de plăți directe în anul următor.

Transparență: Statele membre vor trebui să asigure o transparență deplină a tuturor beneficiarilor — cu excepția acelor exploatații care sunt eligibile în cadrul schemei pentru micii fermieri din statul membru respectiv. Pentru aceste ferme, vor fi furnizate date, dar fără a se menționa numele sau adresa. Astfel se respectă pe deplin hotărârea Curții din octombrie 2010, în care se afirmă că normele existente nu sunt compatibile cu normele privind protecția datelor cu caracter personal în cazul persoanelor fizice.

Monitorizarea și evaluarea PAC: Comisia va prezenta un raport până la sfârșitul anului 2018 și o dată la fiecare 4 ani după aceea asupra performanței PAC în ceea ce privește obiectivele sale principale: producție alimentară viabilă, gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltare teritorială echilibrată.

5. Elemente suplimentare

Aliniere: În sensul continuării punerii în aplicare, o serie de aspecte legate în special de Regulamentul unic OCP au fost desemnate să facă obiectul aprobării în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) iar altele în conformitate cu articolul 43 alineatul (2).

Dispoziții tranzitorii: Obiectivul este ca toate noile regulamente să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014, iar Comisia poate, în prezent, să înceapă lucrările privind normele de punere în aplicare ale acestor regulamente ale Consiliului. Cu toate acestea, date fiind pregătirile necesare, este deja clar că agențiile de plăți din statele membre nu au suficient timp să instituie cadrul de gestionare și control necesar pentru noul sistem de plăți directe până la începutul anului viitor (atunci când formularele IACS sunt trimise către fermieri). Ca urmare, Comisia a făcut o propunere separată privind necesitatea unui an de tranziție pentru plăți directe, și anume anul 2014. Cu alte cuvinte, noile elemente precum ecologizarea și plățile suplimentare pentru tinerii fermieri se vor aplica doar începând din 2015. În mod similar, statele membre sunt încurajate să lucreze la programele multianuale de dezvoltare rurală, care ar trebui să fie aprobate la începutul anului viitor. Cu toate acestea, pentru anumite elemente anuale, cum ar fi plățile pentru agromediu, ar trebui să se aplice norme de tranziție, astfel încât să nu existe nicio întrerupere în acest tip de sistem.

Pentru mai multe informații:

Documente și informații privind propunerile de reformare a PAC pot fi găsite la adresa:

http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/index_en.htm

IP/13/613

MEMO/13/631


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website