Navigation path

Left navigation

Additional tools

Întrebări frecvente privind limbile în Europa

European Commission - MEMO/13/825   26/09/2013

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG HR

Comisia Europeană

NOTĂ

Bruxelles, 26 septembrie 2013

Întrebări frecvente privind limbile în Europa

IP/13/875

Ce înseamnă „multilingvism”?

  • O situație în care mai multe limbi sunt vorbite într-o anumită zonă geografică;

  • Capacitatea unei persoane de a stăpâni mai multe limbi;

  • O politică în temeiul căreia o organizație, o societate comercială sau o instituție utilizează mai multe limbi în comunicările sale interne și/sau externe.

Multilingvismul este o caracteristică esențială a Europei, în toate aceste sensuri.

Învățarea limbilor și diversitatea lingvistică sunt priorități ale programului Erasmus+, noul program al UE pentru învățământ, formare profesională și sport pentru perioada 2014-2020.

Care sunt limbile oficiale ale UE?

Cele 24 de limbi oficiale ale instituțiilor UE sunt bulgara, croata, ceha, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, poloneza, portugheza, româna, slovaca, slovena, spaniola și suedeza.

Cine decide care sunt limbile oficiale ale UE?

Consiliul UE, în care sunt reprezentate toate statele membre ale UE, decide în acest sens, cu unanimitate de voturi. Înainte de a adera la UE, fiecare viitor stat membru precizează care limbă dorește să o utilizeze ca limbă oficială în relația cu UE. Orice modificare ulterioară – adăugarea unei noi limbi oficiale sau eliminarea uneia existente – trebuie să fie aprobată în unanimitate în Consiliu, de către toate statele membre.

Care este situația limbilor regionale vorbite în statele membre?

Consiliul UE, mai exact toate statele membre, a decis că instituțiile UE pot folosi, de asemenea, limbi care sunt recunoscute de Constituția unui stat membru, chiar în cazul în care ele nu sunt limbi oficiale ale UE. Instituțiile UE au un acord cu guvernul spaniol privind utilizarea în documente a limbilor bască, catalană și galiciană. Există un acord similar cu privire la folosirea limbilor galeză și scoțiană cu guvernul Regatului Unit. În ambele cazuri, traducerile sunt realizate de guvernul statului membru în cauză, în funcție de necesități, pe propria cheltuială.

Interpretarea din (dar nu și în) bască, catalană/valenciană/baleară și galiciană este realizată la cerere în anumite formațiuni ale Consiliului cu reprezentanții regiunilor, precum și în reuniunile plenare ale Comitetului Regiunilor și ale Comitetului Economic și Social European. Nu este prevăzută utilizarea vreunei limbi spaniole regionale în reuniunile Comisiei. Costul acestor activități de interpretare este suportat de către statul membru în cauză. Cu autoritățile din Țara Galilor și din Scoția există un acord similar.

De ce promovează Comisia Europeană multilingvismul?

Deoarece dorește 1) să promoveze dialogul intercultural și o societate mai favorabilă incluziunii; 2) să ajute cetățenii din cele 28 de state membre să dobândească un sentiment de deținere a cetățeniei UE; 3) să deschidă oportunități pentru ca tinerii să studieze și să lucreze în străinătate și 4) să deschidă noi piețe pentru întreprinderile din UE care concurează la nivel global.

Pe scurt, care este obiectivul politicilor UE în materie de limbi?

Politicile UE în materie de limbi urmăresc să protejeze diversitatea lingvistică și să promoveze cunoașterea limbilor din motive de identitate culturală, integrare socială, precum și deoarece cetățenii multilingvi sunt mai bine plasați pentru a beneficia de oportunități de învățământ și de obținere a unui loc de muncă pe piața unică.

Obiectivul este o Europă unde fiecăruia îi sunt predate cel puțin două limbi străine, pe lângă limba maternă, de la o vârstă foarte fragedă. Obiectivul „limba maternă +2” a fost stabilit de șefii de stat și de guvern din UE, la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona, din martie 2002.

Care este costul multilingvismului pentru instituțiile europene?

Costul total al traducerilor și al interpretărilor în toate instituțiile UE (incluzând Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor) este de aproximativ 1 miliard EUR per an. Aceasta reprezintă mai puțin de 1 % din bugetul UE sau puțin peste 2 EUR per cetățean. Comisia Europeană dispune de aproximativ 3 000 de traducători și interpreți.

Este protejată utilizarea limbilor de către legislația UE?

Drepturile și obligațiile UE privind limbile sunt garantate prin legislația europeană. De exemplu, Tratatul UE (articolul 3) și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (articolele 21 și 22) interzic discriminarea pe criterii lingvistice și stipulează că Uniunea respectă diversitatea lingvistică.

Primul regulament comunitar, adoptat în 1958, cere instituțiilor comunitare să traducă legislația în toate limbile oficiale ale UE, precum și să răspundă solicitărilor primite din partea cetățenilor în limba solicitării (articolul 2, precum și articolele 20 și 24 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Plănuiește UE să reducă numărul de limbi oficiale?

Nu, deoarece sistemul actual funcționează în interesul democrației și al transparenței. Niciun stat membru nu dorește să renunțe la propria sa limbă, iar țările candidate doresc ca limba lor să fie adăugată la lista limbilor oficiale.

Ar fi o soluție o limbă pentru toți?

Latina sau esperanto sunt uneori sugerate ca limba unică paneuropeană pe care UE ar trebuie să o adopte. Cu toate acestea, deoarece aproape toată lumea ar trebui să învețe una dintre aceste limbi de la zero, această soluție ar fi la fel de anevoioasă pe cât de puțin utilă în relațiile cu restul lumii. Formarea profesorilor și predarea unei noi limbi la 500 de milioane de europeni ar consuma mult timp și multe resurse. Ideea că o singură limbă ar putea fi soluția pentru toate nevoile lingvistice este prea simplistă. Acesta este motivul pentru care angajamentul Comisiei Europene în materie de multilingvism promovează diversitatea și nu uniformitatea.

Ce rol joacă traducerea și interpretarea?

Rolul serviciilor de traducere și interpretare ale Uniunii Europene este de a sprijini și consolida multilingvismul în Uniunea Europeană și de a ajuta ca politicile Uniunii să fie mai aproape de cetățenii ei. Informarea cetățenilor, în special cu privire la drepturile și obligațiile lor în temeiul dreptului UE, precum și comunicarea cu ei în propria lor limbă, sunt esențiale pentru transparența, legitimitatea și eficiența UE.

Este orice document UE tradus în toate limbile oficiale?

Nu. Documentele sunt traduse în funcție de priorități stabilite: acestea depind de publicul-țintă și de scop. Legislația și documentele de importanță sau de interes public major sunt produse în toate cele 24 de limbi oficiale. Alte documente (de exemplu, corespondența cu autoritățile naționale și deciziile adresate unor persoane individuale sau unor entități private) sunt traduse numai în limbile necesare.

Comisia Europeană își desfășoară activitățile interne în trei limbi „procedurale” – engleză, franceză și germană.

Care este situația site-urilor de internet?

Utilizarea internetului pentru a ține publicul la curent cu acțiunile pe care UE le desfășoară și beneficiile acestora pentru cetățeni este din ce în ce mai importantă. În ceea ce privește site-urile de internet ale Comisiei, nu există obligația juridică de a traduce fiecare pagină în toate limbile oficiale. Cu toate acestea, Comisia depune toate eforturile pentru a oferi cât mai multe informații pe paginile sale de internet, în cât mai multe limbi posibil.

Care limbă este cea mai importantă?

Toate limbile sunt considerate la fel de importante. Limba UE cu cel mai mare număr de vorbitori nativi în UE este limba germană. Dar aceasta nu este folosită pe scară largă în afara Germaniei și a Austriei. Limbile UE cu cel mai mare număr de vorbitori nativi în lume sunt limbile engleză și spaniolă — dar majoritatea vorbitorilor nu sunt în Europa. Franceza este limba oficială sau una dintre limbile oficiale în trei state membre (Belgia, Franța și Luxemburg). Este vorbită în multe părți ale lumii și este predată în multe școli din UE — însă este mult mai bine cunoscută în sudul și vestul Europei decât în nordul sau estul continentului. Limba engleză este cea mai bine cunoscută a doua limbă în UE. Cu toate acestea, sondaje recente arată că, chiar și în prezent, mai puțin de jumătate din populația UE o cunoaște suficient de bine ca să poată comunica.

Dacă învăț limbi străine, cu ce mă aleg?

În perioade de creștere a șomajului, capacitatea de a utiliza și de a înțelege limbi străine este un avantaj pentru dezvoltarea personală, pentru posibilitatea de a obține un loc de muncă și pentru competitivitatea întreprinderilor. De asemenea, înțelegerea unei limbi străine permite oamenilor să se deschidă către alte culturi și amplifică înțelegerea reciprocă.

De ce sunt limbile importante pentru afaceri?

Deoarece este util să se cunoască limba clientului. În 2006, a fost realizat un studiu pentru Comisia Europeană pentru a se estima costul pentru întreprinderile din UE de a nu avea personal propriu care cunoaște limbi străine. Rezultatele indică faptul că, în fiecare an, mii de întreprinderi europene pierd afaceri și ratează contracte din cauza necunoașterii limbilor străine. Studiul a estimat că 11 % dintre IMM-urile europene exportatoare (945 000 de întreprinderi) ar putea pierde afaceri ca urmare a barierelor în comunicare.

Ce părere au europenii despre învățarea limbilor?

Conform unui sondaj Eurobarometru efectuat în 2012, aproape nouă din zece cetățeni UE cred că a cunoaște limbi străine este extrem de util, iar 98 % afirmă că stăpânirea limbilor străine este un avantaj pentru viitorul copiilor lor. Europenii sunt în general conștienți de beneficiile multilingvismului: 72 % sunt de acord cu acest obiectiv, iar 77 % consideră că el ar trebui să fie o prioritate; 53 % utilizează limbi străine la locul de muncă și 45 % consideră că au obținut un loc de muncă mai bun în propria țară datorită cunoașterii limbilor străine.

Cât de buni cunoscători ai limbilor străine sunt europenii?

Țara UE cu cel mai pronunțat caracter multilingv este Luxemburg, unde 99 % dintre cetățeni stăpânesc cel puțin o limbă străină. Numărul europenilor care afirmă că pot comunica într-o limbă străină a scăzut ușor, de la 56 % la 54 %. Testele efectuate în rândul elevilor adolescenți din 14 țări europene arată că doar 42 % sunt competenți în prima lor limbă străină și doar 25 % în cea de-a doua. O proporție semnificativă, 14 % în cazul primei limbi străine și 20 % în cazul celei de-a doua, nu ating nici măcar nivelul de „utilizator de bază”.

Proporția de elevi competenți în prima lor limbă străină variază de la 82 % în Malta și Suedia (unde engleza este prima limbă străină), până la doar 14 % în Franța (unde se învață engleza) și 9 % în Anglia (unde se învață franceza). Internetul a încurajat utilizatorii să citească și să asculte „pasiv” mai mult în limbi străine. Numărul de europeni care folosesc în mod regulat limbi străine pe internet, de exemplu, în cadrul rețelelor sociale, a crescut cu 10 puncte procentuale, de la 26 % la 36 %.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website