Navigation path

Left navigation

Additional tools

Other available languages: EN FR DE ES NL IT PT HU LT LV MT PL SL

Il-Kummissjoni Ewropea

MEMO

Brussell, 29 Mejju 2013

Comisia ia măsuri în cadrul procedurii de deficit excesiv

Ce decizii a luat Comisia astăzi în ceea ce privește procedura de deficit excesiv?

Comisia a recomandat astăzi Consiliului să abroge procedura de deficit excesiv (PDE) pentru cinci țări: Italia, Letonia, Ungaria, Lituania și România.

De asemenea, Comisia a recomandat Consiliului să deschisă o procedură de deficit excesiv pentru Malta.

În plus, Comisia a adoptat recomandări adresate Consiliului în vederea prelungirii termenelor limită pentru corectarea deficitului excesiv în șase țări: Spania, Franța, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Slovenia.

În plus, Comisia a recomandat Consiliului să decidă că Belgia nu a luat măsuri eficiente pentru a pune capăt situației de deficit excesiv și a recomandat Consiliului să notifice Belgia să ia măsuri pentru a corecta deficitul excesiv.

Abrogarea/Deschiderea unei proceduri de deficit excesiv

Câte state membre fac în prezent obiectul unei proceduri de deficit excesiv?

În prezent există o procedură de deficit excesiv (PDE) în curs de desfășurare pentru 20 de state membre ale UE. Aceasta înseamnă că toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Germaniei, Estoniei, Luxemburgului, Maltei, Finlandei și Suediei fac obiectul unei PDE. Astăzi, Comisia a propus abrogarea procedurii de deficit excesiv pentru Italia, Letonia, Ungaria, Lituania și România. Însă Comisia a propus, de asemenea, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv pentru Malta. Astfel, în cazul în care Consiliul urmează recomandările Comisiei, numărul total de țări în PDE va scădea la 16.

Ce este necesar pentru ca o procedură de deficit excesiv să fie abrogată?

O decizie privind abrogarea unei proceduri de deficit excesiv (PDE) se bazează pe o „corectare durabilă” a deficitului excesiv. Acest lucru este considerat realizat în cazul în care:

  1. (i) datele notificate pentru anul precedent (2012 în aceste cazuri) arată un deficit sub 3% din PIB; precum și

  2. (ii) previziunile serviciilor Comisiei indică faptul că deficitul nu va depăși valoarea de referință de 3% din PIB pe perioada analizată în previziuni (în prezent, 2013 și 2014)

În cazul în care deficitul rămâne aproape de valoarea de referință și nivelul datoriei rămâne sub 60% din PIB, Comisia va lua, de asemenea, în considerare costul net al aplicării reformelor sistemului de pensii care implică înființarea unui al doilea pilon obligatoriu, finanțat în totalitate. Comisia va lua în special în considerare dacă depășirea pragului de 3% este justificată pe deplin de costul net al punerii în aplicare a reformei sistemului de pensii.

De ce Comisia recomandă Consiliului să abroge procedura de deficit excesiv pentru Italia, Letonia, Ungaria, Lituania și România?

Italia

Procedura de deficit excesiv pentru Italia a fost lansată în 2009. După atingerea nivelului record de 5,5% din PIB în 2009, deficitul public general al Italiei a fost redus constant și a atins 3,0% din PIB în 2012, care a fost termenul limită stabilit de Consiliu. Programul de stabilitate pentru perioada 2013-2017, adoptat de guvernul italian la 10 aprilie 2013 și aprobat de parlament la 7 mai, prevede că deficitul va scădea ușor la 2,9% din PIB în 2013, urmând apoi să scadă la 1,8% din PIB în 2014. În baza ipotezei privind menținerea politicilor actuale, previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 estimează un deficit de 2,9% din PIB în 2013 și 2,5% din PIB în 2014, ceea ce este sub valoarea de referință din tratat de 3% din PIB.

Letonia

Procedura de deficit excesiv pentru Letonia a fost lansată în 2009. În urma unor deficite publice ridicate în 2009 și 2010 (9,8% și, respectiv 8,1% din PIB), care au reflectat parțial aplicarea unor măsuri pentru stabilizarea sectorului financiar, deficitul a început să scadă rapid în 2011, când a atins 3,6% din PIB. În 2012, deficitul a scăzut mai departe la 1,2% din PIB, cu mult sub valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013, se estimează că deficitul public va rămâne, în linii mari, neschimbat în 2013 la 1,2% din PIB și va scădea la 0,9% din PIB în 2014, în condițiile menținerii politicilor actuale, rămânând astfel cu mult sub valoarea de referință de 3% din PIB.

Lituania

Procedura de deficit excesiv pentru Lituania a fost lansată în 2009. După atingerea nivelului record de 9,4% din PIB în 2009, nivelul deficitului public al Lituaniei a fost redus la 7,2% din PIB în 2010, apoi la 5,5% din PIB în 2011 și la 3,2% din PIB în 2012. Dat fiind faptul că deficitul de 3,2% din PIB poate fi considerat aproape de valoarea de referință de 3% din PIB și că ponderea datoriei în PIB a Lituaniei se situează sub valoarea de referință de 60% din PIB în mod sustenabil, Lituania este eligibilă pentru Pactul de stabilitate și de creștere care permite luarea în considerare a costului direct net al reformei sistemului de pensii atunci când se evaluează corectarea deficitului excesiv. Din moment ce costurile nete ale reformei sistemului de pensii din Lituania au fost de 0,2% din PIB în 2012, acest lucru explică depășirea valorii de referință de 3% din PIB în anul respectiv. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013, se estimează o ameliorare a deficitului public la 2,9% din PIB în 2013 și la 2,4% din PIB în 2014, în condițiile menținerii politicilor actuale. Ca atare, se preconizează că în perioada analizată în previziuni, deficitul va rămâne sub valoarea de referință de 3% din PIB.

Ungaria

Procedura de deficit excesiv pentru Ungaria a fost lansată în 2004. În 2012, în urma unui efort fiscal considerabil, deficitul public general a atins 1,9% din PIB. Acest lucru s-a datorat, de asemenea, veniturilor one-off care s-au ridicat la ¾% din PIB. Programul de convergență al Ungariei din 2013 prevede că deficitul public se va menține la 2,7% din PIB atât în 2013, cât și 2014. Cu toate acestea, previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 prevăd un deficit de 3,0% din PIB în 2013 și de 3,3% din PIB în 2014, ceea ce înseamnă că deficitul excesiv nu a fost corectat în mod durabil. La 13 mai 2013, în urma publicării previziunilor de primăvară, guvernul maghiar a adoptat măsuri corective suplimentare care au însemnat, în linii mari, aproximativ 0,3% și 0,7% din PIB în 2013 și respectiv, 2014. Evaluarea fiscală actualizată a Comisiei, care ia în considerare impactul acestor măsuri corective suplimentare, prevede un deficit de 2,7% și 2,9% în 2013 și respectiv, 2014. Astfel, se preconizează că deficitul va rămâne sub valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat pe perioada analizată în previziuni.

România

Procedura de deficit excesiv pentru România a fost lansată în 2009. Recesiunea mult mai mare decât se estimase din 2009 a dus la o scădere semnificativă a veniturilor publice, ceea ce a determinat o creștere a deficitului public la 9% din PIB, în ciuda eforturilor depuse în vederea reducerii cheltuielilor publice. Deficitul a fost ulterior redus la 6,8% din PIB în 2010, la 5,6% din PIB în 2011 și la 2,9% din PIB în 2012, valoare care este sub valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat. În previziunile serviciilor Comisiei din primăvară pentru 2013, se estimează că deficitul public general va scădea la 2,6% din PIB în 2013 și la 2,4% din PIB în 2014 — în condițiile menținerii politicilor actuale — astfel, rămânând cu mult sub valoarea de referință de 3% din PIB din tratat.

De ce Comisia recomandă Consiliului deschiderea unei proceduri de deficit excesiv pentru Malta?

De la aderarea la UE, Malta a făcut obiectul a două proceduri de deficit excesiv (PDE). Prima a fost lansată în iulie 2004 și a fost abrogată în iunie 2007. A doua a fost lansată în iulie 2009 și abrogată în decembrie 2012. Conform datelor comunicate de autoritățile malteze în aprilie 2013, deficitul public al Maltei a atins 3,3% din PIB în 2012, depășind astfel valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat. Raportul întocmit de Comisie în temeiul articolului 126 alineatul (3), care reprezintă prima etapă din cadrul PDE, consideră că deficitul a fost apropiat de valoarea de referință de 3% din PIB, însă depășirea valorii de referință nu poate fi considerată excepțională, nici temporară în sensul dispozițiilor din tratat și din Pactul de stabilitate și de creștere. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvară pentru 2013, se estimează că deficitul va continua să fie mai mare decât valoarea de referință în 2013 și 2014, la 3,7% și, respectiv, 3,6% din PIB. În plus, în 2012, ponderea datoriei a fost mai mare decât valoarea de referință de 60% din PIB și Malta nu a realizat progrese suficiente în direcția respectării valorii de referință privind reducerea datoriei, în conformitate cu cerințele din perioada de tranziție.1 Având în vedere cele de mai sus, Comisia recomandă Consiliului declare existența unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din tratat.

Când trebuie Malta să își corecteze deficitul excesiv?

Comisia recomandă Consiliului să adreseze recomandări Maltei în temeiul articolului 126 alineatul (7) pentru a pune capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2014. În mod specific, Malta ar trebui să atingă obiectivul privind un deficit global de 3,4% din PIB pentru 2013 și de 2,7% din PIB în 2014, ceea ce este în conformitate cu o îmbunătățire anuală a soldului structural de 0,7% din PIB în 2013, și de 0,7% din PIB în 2014. Această traiectorie de ajustare ar permite aducerea deficitului sub valoarea de referință de 3% din PIB până în 2014, garantând în același timp că ponderea datoriei se va apropia de valoarea de referință de 60% din PIB într-un ritm satisfăcător.

Prelungirea termenului pentru corectarea deficitului excesiv

Care sunt țările vizate? Care este noua traiectorie de ajustare fiscală?

Spania

Comisia recomandă prelungirea cu doi ani a termenului limită pentru Spania, astfel încât țara să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2016. Spania ar trebui să realizeze o ameliorare a soldului bugetar structural de 1,1% din PIB în 2013, de 0,8% din PIB în 2014, de 0,8% din PIB în 2015 și de 1,2% din PIB în 2016 pentru a reduce deficitul public global sub valoarea de referință de 3% din PIB până în 2016, pe baza previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013. Obiectivele aferente privind deficitul global ar trebui să fie 6,5% din PIB pentru 2013, 5,8% din PIB pentru 2014, 4,2% din PIB pentru 2015, și 2,8% din PIB pentru 2016.

Franța

Comisia recomandă Consiliului prelungirea cu doi ani a termenului limită pentru Franța, astfel încât țara să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până cel mai târziu în 2015. Franța ar trebui să atingă un deficit global de 3,9% din PIB în 2013, de 3,6% în 2014 și de 2,8% în 2015, ceea ce este în concordanță cu obținerea unei îmbunătățiri a soldului structural de 1,3% din PIB în 2013, de 0,8% în 2014 și de 0,8% în 2015, pe baza previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 (extinse până la 2015).

Țările de Jos

Comisia recomandă extinderea cu un an a termenului limită pentru Țările de Jos, astfel încât țara să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până cel târziu în 2014. Țările de Jos ar trebui să atingă obiectivul privind un deficit global de 3,6% în 2013 și de 2,8% din PIB în 2014, ceea ce este în concordanță cu o îmbunătățire a soldului structural de aproximativ 0,6% din PIB în 2013 și 0,7% din PIB în 2014.

Polonia

Comisia recomandă extinderea cu doi ani a termenului limită pentru Polonia, astfel încât Polonia să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2014. Polonia ar trebui să atingă obiectivul privind un deficit global de 3,6% și de 3,0% din PIB în 2013 și în 2014, care este în concordanță cu o îmbunătățire anuală a soldului structural de cel puțin 0,8% și, respectiv, 1,3% din PIB, pe baza previziunilor actualizate ale serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013.

Portugalia

Comisia recomandă extinderea cu doi ani a termenului limită pentru Portugalia, pentru ca țara să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2015. Autoritățile portugheze trebuie să aducă nivelul deficitului global la 5,5% din PIB în 2013, la 4,0% din PIB în 2014 și la 2,5% din PIB în 2015, ceea ce este în concordanță cu o îmbunătățire a soldului structural de 0,6% din PIB în 2013, de 1,4% din PIB în 2014 și de 0,5% din PIB în 2015, pe baza actualizării perspectivelor economice pentru Portugalia emise de serviciile Comisiei în mai 2013.

Slovenia

Comisia recomandă extinderea cu doi ani a termenului limită pentru Slovenia, pentru ca țara să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2015. Slovenia ar trebui să atingă obiectivul privind un deficit global de 4,9% din PIB în 2013 (3,7% din PIB cu excepția a 1,2% din PIB pentru cheltuieli one-off pentru recapitalizarea celor mai mari două bănci), 3,3% din PIB în 2014 și 2,5% din PIB în 2015. Acest lucru este în conformitate cu o îmbunătățire anuală a soldului structural de 0,75% din PIB în 2013, de 0,5% din PIB în 2014 și de 0,5% din PIB în 2015, în vederea reducerii deficitului public global sub pragul de 3% din PIB până în 2015, pe baza previziunilor actualizate ale serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013.

Care sunt condițiile pentru acordarea unui termen suplimentar pentru corectarea deficitului excesiv?

Unui stat membru i se poate acorda un termen suplimentar pentru corectarea unui deficit excesiv, fără accelerarea PDE, în cazul în care se împlinesc următoarele două condiții:

  1. În cazul în care a existat un eveniment economic neprevăzut cu consecințe nefavorabile majore pentru statul membru vizat de PDE, ceea ce înseamnă că termenul limită pentru corectarea deficitului excesiv nu mai poate fi respectat.

  2. Statul membru trebuie să fi luat „măsuri eficiente” pentru a se conforma recomandării sau comunicării care i-au fost adresată de către Consiliu.

Se consideră că un stat membru a luat măsuri eficiente dacă a acționat în conformitate cu recomandarea Consiliului atât în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor necesare, cât și în ceea ce privește execuția bugetară. În cazul în care nu sunt îndeplinite obiectivele nominale, se face o analiză atentă a efortului structural depus (măsurat în funcție de variația soldului structural, adică soldul bugetar net al efectului ciclului economic și impactul măsurilor one-off și temporare) pentru a stabili dacă statul membru a adoptat măsuri de amploarea necesară.

În cazul în care un stat membru a luat măsuri eficiente, dar nu poate respecta termenul limită din cauza unor evenimente neprevăzute cu consecințe negative majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide să adopte o recomandare revizuită, prelungind termenul limită pentru corectarea deficitului excesiv.

Care este temeiul juridic pentru prelungire?

Temeiul juridic este articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1467/97. Acesta stabilește faptul că Consiliul poate să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, dacă au fost luate măsuri eficiente și dacă au avut loc evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice.

Care sunt următorii pași?

Comisia recomandă Consiliului să stabilească date de 1 octombrie 2013 drept termen limită pentru ca Spania, Franța, Țările de Jos, Polonia și Slovenia să ia măsuri eficiente (și anume să anunțe public sau să ia măsuri care par a fi suficiente pentru a asigura un progres adecvat în direcția corectării deficitului excesiv) și să prezinte un raport detaliat privind strategia de consolidare avută în vedere pentru atingerea respectivelor obiective. Pentru Portugalia se aplică condițiile programului de ajustare economică.

Ce se întâmplă în cazul în care țările nu iau măsuri eficiente?

După termenul pentru luarea unor măsuri eficiente, Comisia va face o evaluare a măsurilor luate și va comunica concluziile acesteia Consiliului. În cazul în care evaluarea este negativă, Comisia va recomanda Consiliului să declare că nicio măsură nu a fost luată (articolul 126 alineatul (8) din tratat). În acest caz, pentru statele membre din zona euro, Comisia va recomanda, de asemenea, Consiliului să accelereze procedura de deficit excesiv, și anume să someze statul membru în cauză (articolul 126 alineatul (9) din tratat).

Accelerarea PDE pentru Belgia

Ce recomandă Comisia pentru Belgia?

Comisia recomandă Consiliului să declare în conformitate cu articolul 126 alineatul (8), că Belgia nu a întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la recomandarea Consiliului din 2 decembrie 2009 în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) și să decidă în temeiul articolului 126 alineatul (9) somarea Belgiei pentru ca aceasta să ia măsuri de reducere a deficitului excesiv până în 2013.

De ce Comisia a ajuns la concluzia că Belgia nu a întreprins acțiuni eficiente?

Procedura de deficit excesiv (PDE) pentru Belgia a fost lansată în 2009 și țară a fost invitată să își corecteze deficitul excesiv până în 2012. Însă în 2012, deficitul a atins 3,9% din PIB. Prin urmare, Belgia nu și-a corectat deficitul excesiv până la termenul limită recomandat de Consiliu. Acest lucru s-a datorat parțial necesității urgente de a recapitaliza grupul bancar Dexia la sfârșitul anului 2012, ceea ce a avut un impact negativ de 0,8% din PIB asupra deficitului public. Cu toate acestea, chiar și fără această operațiune, termenul limită nu ar fi fost atins.

Efortul bugetar anual mediu începând cu anul 2010 este estimat la 0,3% din PIB, cu mult sub nivelul de ¾% din PIB recomandat de Consiliu. De asemenea, după corectarea efectuată pentru a ține seama de revizuirea creșterii potențiale a producției și de evoluția veniturilor, efortul fiscal mediu ajustat este mai mic decât jumătate din efortul recomandat.

Măsurile luate bugetul 2013 inițial și în timpul controlului bugetar din martie 2013 ar trebui să aducă acum deficitul bugetar la sub 3% din PIB în 2013. Cu toate acestea, conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013, marja de siguranță împotriva riscului de depășire a valorii de referință din tratat este foarte restrânsă. Mai mult, în prezent, corectarea nu este încă sustenabilă. Prin urmare, o reducere suplimentară a deficitului din 2013 la 2,7% din PIB este justificată pentru a asigura o îmbunătățire durabilă a soldului bugetar.

Care este noua traiectorie de ajustare pentru Belgia?

Comisia recomandă Consiliului să declare că Belgia trebuie să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2013. Belgia trebuie să reducă deficitul global la 2,7% din PIB în 2013. Această îmbunătățire nominală este compatibilă cu o ameliorare a soldului structural cu 1% din PIB în 2013, pe baza previziunilor serviciilor Comisiei din primăvară pentru 2013.

Belgia trebuie să transmită Comisiei un raport, în care să sublinieze măsurile luate pentru a se conforma acestei decizii, până cel târziu la 21 septembrie 2013. Comisia va analiza acest raport pentru a evalua progresele realizate în direcția corectării deficitului excesiv.

Date generale

Care este etapa următoare?

Miniștrii de finanțe vor discuta recomandările făcute astăzi la reuniunea Consiliului ECOFIN din 21 iunie, de la Luxemburg.

Care sunt principalele caracteristici ale procedurii de deficit excesiv (PDE)?

Procedura de deficit excesiv (PDE) este un proces bazat pe norme stabilite în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE, articolul 126) pentru a garanta că statele membre corectează erorilor majore în materie de politică bugetară. Există două valori de referință cheie care, în cazul în care sunt încălcate, constituie criteriile pe baza cărora deschiderea unei PDE poate fi justificată: una pentru deficitul public general (3% din PIB) și una pentru datoria publică brută (60% din PIB). Pentru a asigura corectarea deficitelor excesive, statele membre aflate în PDE primesc recomandări care trebuie să fie respectate până la un anumit termen limită.

Diversele etape din cadrul PDE sunt enumerate în tratat și detaliate în continuare și în legislația aferentă Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), [Regulamentul (CE) nr. 1467/97]. În timp ce PDE corespunde „componentei corective" a PSC, aceasta este completată de o „componenta preventivă” (definită în Regulamentul (CE) nr. 1466/97), care cuprinde proceduri pentru promovarea supravegherii și coordonării politicilor economice și pentru asigurarea progresului în direcția sustenabilității finanțelor publice.

PDE a fost consolidată recent ca parte a revizuirii arhitecturii guvernanței economice în UE, în parte ca reacție la criza economică. În special, pachetul legislativ cunoscut sub numele de „Pachetul de șase măsuri” a reformat, în mare măsură, supravegherea economică și bugetară în UE (MEMO/11/898).

Sunt țările participante la program incluse în procedura de deficit excesiv?

Da, există o procedură de deficit excesiv (PDE) în curs pentru Grecia, Irlanda, Portugalia și Cipru. Dar există anumite dispoziții pentru a evita o dublare a cerințelor de monitorizare și de raportare. Comisia a pus deja în aplicare acest principiu, care este confirmat printr-un regulament care face parte din pachetul de două propuneri legislative care va intra în vigoare la 30 mai (MEMO/13/196). În general, obiectivul pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetară, format din două regulamente, este să consolideze în continuare supravegherea bugetară și coordonarea politicii economice și bugetare în zona euro. Spre deosebire de procedura de deficit excesiv, procedura privind dezechilibrele macroeconomice nu se referă la statele membre care fac obiectul unui program de ajustare.

Pentru mai multe informații, a se vedea:

http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/corrective_arm/index_en.htm.

1 :

În temeiul pachetului de șase propuneri legislative, care a intrat în vigoare în decembrie 2011, la ieșirea unei PDE existente, un stat membru intră într-o perioadă de tranziție de trei ani înainte de aplicarea integrală a criteriului datoriei, timp în care trebuie să realizeze progrese suficiente pentru a respecta creanța de referință. O evaluare negativă a progreselor înregistrate în direcția conformării ar trebui să conducă la elaborarea unui raport de către Comisie, în temeiul articolului 126 alineatul (3) și poate duce la deschiderea unei noi PDE. Pentru Malta, perioada de tranziție pentru a respecta criteriul de referință privind reducerea datoriei a început în 2012. Evaluarea Comisiei este că efortul structural puse în aplicare de către Malta în 2012 nu a fost suficient pentru a îndeplini cerințele din perioada de tranziție.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website