Navigation path

Left navigation

Additional tools

Schimbarea orientării politicii de coeziune a UE pentru maximizarea impactului asupra creșterii și locurilor de muncă: reforma în 10 puncte

European Commission - MEMO/13/1011   19/11/2013

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG HR

Comisia Europeană

NOTĂ DE INFORMARE

Bruxelles, 19 noiembrie 2013

This is an updated version of MEMO/13/878 - available in all languages

Schimbarea orientării politicii de coeziune a UE pentru maximizarea impactului asupra creșterii și locurilor de muncă: reforma în 10 puncte

În cadrul bugetului 2014-2020, politica de coeziune va investi 325 de miliarde EUR în statele membre, în orașele și în regiunile Europei, pentru atingerea unor obiective comune la nivelul UE legate de creșterea economică și de locurile de muncă, precum și pentru combaterea schimbărilor climatice, a dependenței energetice și a excluziunii sociale. Luând în considerare contribuția națională a statelor membre și efectul de pârghie al instrumentelor financiare, impactul global estimat va ajunge probabil la peste 500 de miliarde EUR. Reforma politicii de coeziune va asigura un efect maxim acestor investiții, care vor fi adaptate la nevoile individuale ale regiunilor și orașelor. Elementele principale ale reformei sunt:

1. Investiții în toate regiunile UE și adaptarea nivelului asistenței și al contribuției naționale (nivelul ratei de cofinanțare) la nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni:

regiuni mai puțin dezvoltate (PIB < 75 % din media UE-27);

regiuni de tranziție (PIB între 75 % și 90 % din media UE-27);

regiuni mai dezvoltate (PIB > 90 % din media UE-27).

2. Orientarea resurselor înspre principalele sectoare de creștere. Investițiile din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) se vor concentra înspre 4 domenii prioritare: inovare și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în funcție de tipul de regiune (mai puțin dezvoltate: 50 %, de tranziție: 60 % și mai dezvoltate: 80 %). Circa 100 de miliarde EUR vor fi dedicate acestor sectoare, dintre care cel puțin 23 de miliarde EUR pentru sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon (pentru eficiență energetică și pentru energie din surse regenerabile). Pentru acest sector, există obligații separate legate de utilizarea resurselor FEDER (pentru regiuni mai puțin dezvoltate: 12 %, de tranziție: 15 %, mai dezvoltate: 20 %).

Circa 66 de miliarde EUR vor fi direcționate cu prioritate înspre proiecte pentru legături transeuropene în domeniul transporturilor și respectiv de infrastructuri de mediu de bază, prin Fondul de coeziune.

Prin Fondul social european (FSE), politica de coeziune va contribui în mod semnificativ la realizarea priorităților UE în domeniul educației, de exemplu prin formare și învățarea pe tot parcursul vieții, prin educație și prin incluziune socială (cel puțin 20 % din finanțarea prin FSE din fiecare stat membru va trebui utilizată pentru sprijinirea acestui obiectiv). Alocarea FSE se va stabili conform nevoilor fiecărui stat membru, cu un minimum definit de la bun început și un total de cel puțin 70 de miliarde EUR. Noua inițiativă „Locuri de muncă pentru tineri”, legată de FSE și care are o valoare de cel puțin 6 miliarde EUR, va oferi susținere pentru punerea în aplicare a garanției pentru tineret.

3. Stabilirea unor scopuri și obiective clare, transparente și măsurabile pentru asumarea responsabilității și urmărirea rezultatelor. Țările și regiunile vor trebui să anunțe de la bun început obiectivele urmărite cu resursele pe care le au la dispoziție și să identifice cu precizie modul în care vor urmări progresele înregistrate în urmărirea obiectivelor. Acest lucru va permite monitorizarea regulată și discutarea modului în care sunt folosite resursele financiare. Ceea ce va însemna că, spre sfârșitul perioadei, programele cu rezultatele cele mai bune vor putea primi fonduri suplimentare (dintr-o așa-numită „rezervă de performanță”).

4. Introducerea de condiții înainte de accesarea fondurilor, pentru asigurarea unor investiții mai eficace. Condiții prealabile necesare pot fi, de exemplu, strategiile de „specializare inteligentă” pentru identificarea potențialului și a atuurilor specifice, reformele în favoarea mediului de afaceri, strategiile de transport, măsurile de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice, conformarea la legislația în domeniul mediului, strategiile de combatere a șomajului în rândul tinerilor și a abandonului școlar timpuriu și măsurile de promovare a egalității între sexe și a nediscriminării.

5. Stabilirea unei strategii comune pentru o mai bună coordonare și mai puțină suprapunere a eforturilor. Cadrul strategic comun oferă baza pentru o mai bună coordonare între fondurile structurale și de investiții europene (FEDER, Fondul de coeziune și FSE, cele trei fonduri din cadrul politicii de coeziune, precum și fondurile pentru dezvoltare rurală și pentru pescuit). Acesta asigură, de asemenea, o mai bună legătură cu alte instrumente ale UE, precum Orizont 2020, mecanismul Conectarea Europei sau Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială.

6. Reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor UE printr-un set de reguli comune pentru toate fondurile structurale și de investiții europene, precum și prin norme contabile mai simple, cerințe de raportare mai precise și o utilizare sporită a tehnologiilor digitale („e-coeziune”).

7. Accentuarea dimensiunii urbane a politicii, prin rezervarea unei cantități minime de resurse din cadrul FEDER pentru proiecte integrate în orașe, pe lângă alte cheltuieli în zonele urbane.

8. Consolidarea cooperării transfrontaliere și simplificarea creării de proiecte care depășesc granițele. Ar trebui asigurată și susținerea strategiilor macroregionale, precum cea a Dunării și cea a Mării Baltice, prin programe naționale și regionale.

9. Asigurarea unei mai bune legături între politica de coeziune și guvernanța economică a UE în ansamblu. Programele vor trebui să fie coerente cu programele naționale de reformă și ar trebui să se ocupe de reformele relevante identificate prin recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. Dacă este cazul, Comisia le poate cere statelor membre , în cadrul așa-numitei „clauze de condiționalitate macroeconomică”, să modifice programele menționate astfel încât să susțină reformele structurale importante. În ultimă instanță, Comisia poate inclusiv să suspende fondurile dacă recomandările economice sunt încălcate în mod grav și repetat.

10. Încurajarea utilizării mai intense a instrumentelor financiare pentru susținerea IMM-urilor și facilitarea accesului acestora la credite. Împrumuturile, garanțiile și capitalul de investiții/de risc vor fi sprijinite, prin intermediul fondurilor UE, prin reguli comune, prin extinderea domeniului lor de utilizare și prin oferirea de stimulente (de exemplu, rate mai mari de cofinanțare). Accentul pus pe împrumuturi mai curând decât pe subvenții ar trebui să încurajeze calitatea proiectelor și să descurajeze dependența de subvenții.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website