Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană

MEMO

Bruxelles, 19 noiembrie 2013

Cadrul financiar multianual 2014-2020 — Întrebări frecvente

Prezenta notă de informare explică noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, oferind răspunsuri la întrebări legate de elementele votate astăzi în Parlamentul European, de structura globală a cadrului, de sumele disponibile, de finanțarea bugetului viitor și de mecanismele de corecție. De asemenea, nota prezintă tabele și grafice utile, completând comunicatul de presă cu informații privind viitorul buget.

Ce este cadrul financiar multianual?

Cadrul financiar multianual (CFM) stabilește cuantumurile anuale maxime („plafoane”) pe care UE le poate cheltui în diferite domenii de politică („rubrici”) în cursul unei perioade de cel puțin 5 ani. Următorul CFM acoperă șapte ani, și anume perioada 2014-2020.

CFM în sine nu reprezintă bugetul UE pentru cei șapte ani. Acesta oferă un cadru pentru programarea financiară și disciplina bugetară, asigurând previzibilitatea cheltuielilor UE. CFM îi permite totodată Uniunii Europene să desfășoare politici comune de-a lungul unei perioade suficient de lungi pentru ca acestea să fie eficace. Prin definirea sumelor și a domeniilor în care UE ar trebui să investească în cursul celor șapte ani, CFM este atât o expresie a priorităților politice, cât și un instrument de planificare bugetară. Bugetul anual este adoptat în limitele acestui cadru și se situează, de obicei, sub plafoanele de cheltuieli prevăzute în CFM, păstrând o anumită marjă pentru a face față unor nevoi neprevăzute.

Ce anume a votat astăzi Parlamentul European?

Astăzi, Parlamentul European a aprobat regulamentul de stabilire a CFM și a votat o serie de aspecte conexe. După cum prevede tratatul, CFM trebuie să fie adoptat de Consiliu în unanimitate, după aprobarea de către Parlamentul European (unde este necesară majoritatea absolută a tuturor membrilor săi).

Pachetul CFM votat astăzi cuprinde următoarele documente:

  1. Regulamentul privind CFM: un set de norme și dispoziții care specifică structura și funcționarea mecanismului general al cadrului financiar multianual.

A se vedea: http://www.consilium.europa.eu/media/2060418/st11655.en13.pdf

  1. Acordul interinstituțional (AII): scopul acordului, adoptat în conformitate cu articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), este de a pune în aplicare disciplina bugetară, de a îmbunătăți funcționarea procedurii bugetare anuale și cooperarea dintre instituții privind chestiunile bugetare, precum și de a asigura buna gestiune financiară. AII oferă detalii suplimentare privind anumite dispoziții din Regulamentul privind CFM, cum ar fi modalitățile de mobilizare a instrumentelor de flexibilitate speciale.

http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/13/st11/st11298.ro13.pdf

  1. Declarații privind

    • resursele proprii;

    • îmbunătățirea eficacității cheltuielilor publice în chestiunile care se înscriu în sfera de acțiune a UE;

    • abordarea integratoare a egalității de gen;

    • șomajul în rândul tinerilor și consolidarea cercetării;

    • declarațiile naționale de gestiune;

    • reexaminarea/revizuirea CFM.

Pe lângă aceste elemente, care au fost votate astăzi, CFM cuprinde și decizia privind resursele proprii ale UE (venituri la bugetul UE), precum și temeiurile juridice pentru programele individuale de finanțare care definesc condițiile de eligibilitate și criteriile pentru alocarea fondurilor.

Au fost deja adoptate toate noile programe de finanțare?

Nu, până la adoptarea finală a Regulamentului privind CFM nu este încă posibilă adoptarea oficială a programelor individuale de cheltuieli, deoarece includerea unei valori financiare de referință depinde de acordul final privind CFM.

Cu toate acestea, în cadrul negocierilor paralele inițiate în 2011, s-a ajuns deja la un acord politic privind un număr mare de programe.

Astfel, în multe cazuri, noile programe așteaptă doar cifrele finale. În alte cazuri, negocierile sunt încă în curs.

Pentru o imagine de ansamblu a celei mai recente situații privind negocierile sectoriale, vă rugăm să consultați următoarea pagină de internet: http://ec.europa.eu/budget/mff/programmes/index_en.cfm

A fost deja adoptată decizia privind resursele proprii?

Decizia privind resursele proprii și măsurile de punere în aplicare aferente sunt încă în curs de negociere. Aceasta va fi adoptată de Consiliu după ce Parlamentul European va fi prezentat un aviz, probabil în cursul anului 2014. Decizia va intra în vigoare numai după ratificarea sa de către toate statele membre, în conformitate cu normele constituționale ale acestora. Din experiență, acest lucru poate dura între unu și doi ani, însă implicarea formală a parlamentelor naționale în conformitate cu articolul 311 din tratat este o cerință indispensabilă, întrucât decizia privind resursele proprii stabilește drepturi obligatorii din punct de vedere juridic pentru bugetul UE pentru o perioadă de șapte ani. Odată intrată în vigoare, decizia se va aplica retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2014. Deși acoperă aceeași perioadă, decizia privind resursele proprii nu este legată din punct de vedere juridic de Regulamentul privind CFM.

CFM actual va rămâne neschimbat până în 2020?

În 2016, Comisia va examina funcționarea CFM 2014-2020, luând pe deplin în considerare situația economică din momentul respectiv, precum și cele mai recente estimări macroeconomice.

Beneficiarii vor putea primi fonduri în cadrul noilor programe începând din ianuarie 2014?

Intenția la nivel politic este ca noile programe să fie operaționale cât mai rapid la începutul anului 2014. Acest lucru va depinde în mare măsură de situația negocierilor și de caracteristicile specifice ale modurilor de gestionare ale fiecărui program de finanțare.

Care este structura CFM și conținutul acestuia?

CFM este împărțit în șase categorii de cheltuieli („rubrici”), care corespund diferitelor domenii de activitate ale UE:

1. Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii

1a. Competitivitatea pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă: cuprinde cercetarea și inovarea; educația și formarea profesională; rețelele transeuropene în domeniul energiei, al transporturilor și al telecomunicațiilor; politica socială; dezvoltarea întreprinderilor etc.

1b. Coeziunea economică, socială și teritorială: acoperă politica regională, care are ca obiectiv sprijinirea țărilor și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate ale UE pentru recuperarea decalajului, consolidarea competitivității tuturor regiunilor și dezvoltarea cooperării interregionale.

2. Creșterea durabilă: Resursele naturale: cuprind politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, măsurile în domeniul dezvoltării rurale și în domeniul mediului.

3. Securitatea și cetățenia: acoperă justiția și afacerile interne, protecția frontierelor, politica în materie de imigrație și azil, sănătatea publică, protecția consumatorilor, cultura, tineretul, informarea și dialogul cu cetățenii.

4. Europa globală: acoperă toate acțiunile externe („politica externă”) întreprinse de UE, cum ar fi asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar. Și Fondul european de dezvoltare prevede resurse financiare pentru „UE ca actor global”. Cu toate acestea, FED nu face parte din bugetul UE și, prin urmare, nu intră sub incidența cadrului financiar multianual.

5. Administrația: acoperă cheltuielile administrative ale tuturor instituțiilor europene, pensiile și școlile europene.

6. Compensațiile: un mecanism temporar de flux de numerar menit să asigure că Croația, care a aderat la UE în iulie 2013, nu are, în primul an de la aderare, contribuții la bugetul UE mai mari decât beneficiile obținute.

Care este scopul așa-numitelor „plafoane”?

„Plafoanele” sunt cuantumurile anuale maxime stabilite în CFM. Acestea limitează sumele de bani care pot fi cheltuite din bugetul UE în aceste șase domenii de politică și în mod global pe parcursul întregii perioade 2014-2020. Există două tipuri de plafoane de cheltuieli:

1. un plafon anual pentru fiecare rubrică, exprimat în credite de angajament (promisiuni obligatorii din punct de vedere juridic de a cheltui sume care nu vor fi neapărat plătite în același an, ci care pot fi rambursate de-a lungul mai multor exerciții financiare);

2. un plafon anual global:

pentru creditele de angajament, care corespunde sumei plafoanelor fiecărei rubrici;

pentru creditele de plată: sumele efective autorizate pentru plăți într-un anumit an. (De regulă, cuantumurile înscrise în buget corespund sumei plăților planificate pentru fiecare categorie.) Creditele anuale de plată trebuie acoperite integral de venitul anual total.

Plafonul global este, de asemenea, exprimat ca procent din VNB-ul estimat al UE. Acest procent este actualizat în fiecare an pe baza celor mai recente previziuni disponibile privind VNB, pentru a se verifica dacă nivelul total estimat al plăților nu depășește cuantumul maxim al resurselor proprii pe care UE le poate mobiliza pe parcursul unui an (1,23 % din VNB-ul UE).

Cum va fi asigurată calitatea cheltuielilor?

Calitatea cheltuielilor va fi asigurată, de exemplu, cu ajutorul următoarelor măsuri:

  • o clară orientare către de rezultate în toate domeniile de politică va fi esențială pentru realizarea obiectivelor strategiei de creștere economică Europa 2020;

  • simplificarea politicilor și a programelor va face ca acestea să fie mai ușor de utilizat și mai puțin expuse erorilor;

  • vor continua să se aplice controale stricte ale fondurilor UE în Uniunea Europeană și în statele membre și va fi întărită și mai mult protejarea intereselor financiare ale UE, inclusiv prin intermediul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al viitorului Parchet European;

  • eficiența în politica de coeziune, în dezvoltarea rurală și în privința fondului pentru pescuit va fi legată de guvernanța economică pentru a încuraja respectarea de către statele membre a recomandărilor UE emise în cadrul semestrului european;

  • noile instrumente financiare pot spori impactul finanțării UE, atrăgând capital privat prin efecte de pârghie;

  • o nouă rezervă de performanță va stimula proiectele care obțin rezultate excepționale recompensându-le în cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului pentru pescuit.

Ce se întâmplă în cazul unor situații neprevăzute?

Noul CFM va permite o mai mare flexibilitate pentru a reacționa la situații neașteptate.

Flexibilitate în cazul plăților: în anumite condiții și în limita plafoanelor stabilite în CFM, creditele de plată neutilizate și marjele pot fi reportate de la un exercițiu financiar la altul. Astfel de ajustări trebuie compensate printr-o reducere corespunzătoare a plafonului plăților pentru anul n-1.

Flexibilitate în cazul angajamentelor destinate creșterii economice și ocupării forței de muncă: creditele de angajament care nu sunt utilizate în perioada 2014-2017 vor constitui o rezervă pentru cheltuieli suplimentare în perioada 2016-2020 în domeniul creșterii economice și al ocupării forței de muncă (în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor).

O flexibilitate specială pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și pentru cercetare: pentru a concentra cât mai rapid posibil un număr maxim de fonduri în sectoarele unde există cea mai mare nevoie, în perioada 2014-2015 poate fi mobilizată o sumă de până la 2,1 miliarde EUR pentru a sprijini Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și o sumă de până la 400 de milioane EUR pentru cercetare, Erasmus și IMM-uri.

Flexibilitate în cazul ajutoarelor pentru persoanele cele mai defavorizate: pe bază voluntară, statele membre pot majora cu 1 miliard EUR fondurile pe care le alocă pentru ajutoare destinate persoanelor celor mai defavorizate.

Marjă pentru situații neprevăzute: acest instrument reprezintă o soluție de ultimă instanță pentru a răspunde unor situații neprevăzute și are o valoare de 0,03 % din venitul național brut (VNB) al UE.

Ca și în trecut, marja existentă între creditele de plată înscrise în buget și plafonul plăților anuale, precum și marja dintre creditele de angajament înscrise în buget și plafonul de cheltuieli pentru fiecare rubrică oferă o oarecare libertate de manevră în cazul unor nevoi neprevăzute și al unor situații de urgență în limita plafoanelor respective fixate în CFM.

Având în vedere experiența anterioară, domeniul de aplicare al intervenției în cazul anumitor instrumente speciale, cum ar fi rezerva pentru ajutoare de urgență, a fost extins, alocarea maximă a fost majorată și a fost autorizată reportarea sumelor neutilizate pentru anul următor (anii următori). Următoarele mecanisme de flexibilitate rămân în continuare în afara CFM, iar fondurile aferente acestora pot fi mobilizate peste limita plafoanelor de cheltuieli:

  • Rezerva pentru ajutoare de urgență (maximum 280 de milioane EUR pe an) este destinată finanțării acțiunilor umanitare, gestionării crizelor civile și operațiunilor de protecție în țări terțe, pentru a răspunde rapid la evenimente neprevăzute. De exemplu, rezerva pentru ajutoare de urgență a fost mobilizată în 2012 ca urmare a unor evenimente precum izbucnirea conflictului din Siria, conflictele din Mali și seceta din regiunea Sahel.

  • Fondul de solidaritate (maximum 500 de milioane EUR pe an) are drept scop punerea la dispoziție a unui ajutor financiar de urgență după producerea unui dezastru major într-un stat membru sau într-o țară candidată, cum a fost cutremurul din 2009 în regiunea italiană Abruzzo sau inundațiile din 2012 produse în Germania. Ajutoarele sunt gestionate de țara beneficiară și ar trebui folosite pentru reconstruirea infrastructurii de bază, pentru finanțarea serviciilor de urgență, pentru furnizarea de adăposturi temporare, pentru operațiunile de curățare sau pentru combaterea riscurilor imediate la adresa sănătății.

  • Instrumentul de flexibilitate (maximum 471 de milioane EUR pe an) oferă finanțare pentru cheltuieli clar identificate, care nu pot fi acoperite din bugetul UE fără a se depăși cuantumul maxim anual pentru cheltuieli stabilit în CFM. De exemplu, instrumentul de flexibilitate a fost utilizat în 2009 pentru a contribui la finanțarea proiectelor în domeniul energiei în contextul planului european de redresare economică și pentru dezafectarea unei centrale nucleare în Bulgaria.

  • Fondul european de ajustare la globalizare (maximum 150 de milioane EUR pe an) vizează sprijinirea lucrătorilor pentru reintegrarea pe piața forței de muncă după ce au fost concediați ca urmare a unor schimbări structurale majore în configurația comerțului mondial (i.e.: delocalizare, criza financiară și economică). De exemplu, acesta a sprijinit lucrătorii belgieni după închiderea uzinei General Motors din Anvers.

Resurse proprii

Cum va fi finanțat viitorul CFM?

În februarie 2013, Consiliul European a convenit asupra unor modificări ale sistemului de resurse proprii pentru perioada 2014-2020. Cu toate acestea, sistemul actual rămâne în vigoare până la adoptarea oficială și ratificarea unei noi decizii a Consiliului privind resursele proprii. În general, și fără a aduce atingere rezultatului procedurii legislative în curs, în temeiul viitoarei decizii privind resursele proprii vor fi aplicate următoarele principii:

sistemul actual de finanțare va fi în mare parte păstrat;

costurile de colectare (sumele reținute de statele membre) pentru resursele proprii tradiționale (taxele vamale) vor fi reduse de la 25 % la 20 %, ceea ce înseamnă că 80 % din suma colectată va reprezenta venituri la bugetul UE;

o raționalizare suplimentară (deși în măsură foarte limitată) a sistemului de corecții financiare.

În plus, este înființat un grup la nivel înalt cu sarcina de a revizui sistemul de resurse proprii. Pe baza rezultatelor acestei revizuiri, Comisia va evalua dacă o nouă reformă a sistemului de resurse proprii este oportună.

Resursele proprii ale UE reprezintă veniturile UE. Cheltuielile anuale trebuie acoperite integral de veniturile anuale. Bugetul UE nu poate înregistra deficit. Diferitele tipuri de resurse proprii și metoda de calculare a acestora sunt stabilite printr-o decizie a Consiliului privind resursele proprii. Aceasta limitează totodată cuantumurile anuale maxime ale resurselor proprii pe care UE le poate colecta în cursul unui exercițiu financiar la 1,23 % din venitul național brut (VNB) al UE. Există trei categorii de resurse proprii:

Resursele proprii tradiționale: constau în principal în taxele vamale la importurile din afara UE și în cotizațiile pentru zahăr. Statele membre ale UE păstrează 25 % din sume cu titlu de costuri de colectare.

Resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA): este percepută o rată uniformă de 0,3 % din baza armonizată a TVA-ului fiecărui stat membru.

Resursele proprii bazate pe VNB: fiecare stat membru transferă Uniunii Europene un procent standard din propriul VNB. Deși scopul acestui sistem este să acopere soldul cheltuielilor totale care nu este acoperit de alte resurse proprii, acesta a devenit sursa cea mai mare de venituri a bugetului UE.

Alte surse de venituri (în jur de 1 %) includ taxele și alte rețineri din remunerațiile personalului UE, dobânzile bancare, contribuțiile din partea țărilor terțe pentru anumite programe, penalitățile de întârziere și amenzile.

Mecanisme de corecție financiară

Mecanismele de corecție financiară sunt concepute pentru a corecta contribuțiile unor state membre care sunt considerate excesive în raport cu veniturile interne ale acestor state. Noile dispoziții vor prevedea un anumit grad de raționalizare a actualului sistem de corecție financiară. Până la adoptarea finală și ratificarea deciziei privind resursele proprii va continua să se aplice sistemul actual. După adoptarea deciziei, statele membre care au dreptul la corecții vor fi rambursate retroactiv începând de la 1 ianuarie 2014.

Mecanismele de corecție actuale (decizia privind resursele proprii 2007-2013):

corecția în favoarea Regatului Unit: Regatului Unit i se rambursează 66 % din diferența dintre contribuția sa și ceea ce primește de la bugetul UE. Costul corecției în favoarea Regatului Unit este împărțit între statele membre ale UE în mod proporțional cu cota cu care acestea contribuie la VNB-ul UE. Cu toate acestea, Germania, Țările de Jos, Austria și Suedia, care au considerat că propriile contribuții la buget sunt prea mari, plătesc doar 25 % din cota lor normală pentru finanțarea corecției în favoarea Regatului Unit;

plăți forfetare: Țările de Jos și Suedia beneficiază de o reducere brută a contribuției lor anuale VNB în valoare de 605 milioane EUR și, respectiv, de 150 de milioane EUR;

rate reduse de prelevare a TVA-ului pentru Austria (0,225 %), Germania (0,15 %), Țările de Jos și Suedia (0,1 %).

Viitoarele mecanisme de corecție (decizia privind resursele proprii 2014-2020), sub rezerva aprobării:

corecția în favoarea Regatului Unit va continua să se aplice;

Danemarca, Țările de Jos și Suedia vor beneficia de o reducere brută a contribuției lor anuale VNB de 130 de milioane EUR, de 695 de milioane EUR și, respectiv, de 185 de milioane EUR. Austria va beneficia de o reducere brută a contribuției sale anuale VNB de 30 de milioane EUR în 2014, de 20 de milioane EUR în 2015 și de 10 milioane EUR în 2016;

ratele reduse de prelevare a TVA-ului pentru Germania, Țările de Jos și Suedia vor fi stabilite la 0,15 %.

Informații suplimentare:

Comunicatul de presă publicat astăzi: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-1096_ro.htm

Site-ul internet privind Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și programele individuale de finanțare ale UE

Mai multe informații despre cifrele fiecărui program în prețurile curente și în prețurile din 2011

Mai multe informații despre alocările naționale în cadrul politicii agricole comune și al politicii de coeziune

MEMO/13/1006 cu textul integral al mesajului video transmis de președintele Barroso

MEMO/13/79 privind CFM


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website