Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană

MEMO

Bruxelles, 12 decembrie 2012

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI PRIVIND BUGETUL UE PE 2013

Care sunt principalele cifre pentru bugetul UE pe 2013, astfel cum a fost adoptat azi?

Nivelul creditelor de angajament (CA, valoarea maximă a angajamentelor asumate pentru plata viitoarele facturi – în principal este vorba de proiecte pe termen lung finanțate de UE) este stabilit la 151 de miliarde EUR, în timp ce valoarea totală a creditelor de plată (CP, sumele reale care urmează a fi plătite pentru angajamente anterioare – în principal este vorba de proiecte finalizate finanțate de UE desfășurate în Europa) se ridică la 132,8 miliarde EUR.

A se vedea tabelul din anexa 2.

De ce comisarul Lewandowski declară că bugetul UE adoptat nu va fi suficient pentru a acoperi toate nevoile în 2013?

În ceea ce privește plățile, bugetul pe 2013, astfel cum a fost aprobat de Consiliu și de Parlamentul European, este cu 5 miliarde EUR mai scăzut decât s-a prevăzut în proiectul de buget al Comisiei, el însuși bazat pe estimările pentru 2013 ale celor 27 de state membre ale UE. Cea mai mare parte din bugetul UE (aproximativ 80%) este destinată fondurilor care sunt direcționate către statele membre; potrivit estimărilor provenind din aceste state membre, UE ar avea nevoie de aproximativ 156 de miliarde EUR pentru bugetul pentru anul viitor (în principal plăți destinate agricultorilor, proiectelor finanțate de UE în cele 27 de state membre, granturi pentru educație, granturi pentru IMM-uri ). La fel ca în trecut, aceste estimări s-au dovedit a fi relativ corecte, deci se poate anticipa un deficit de aproximativ 5 miliarde EUR la un moment dat în 2013. Mai mult, există o sumă suplimentară de 3 miliarde EUR reprezentând facturi din 2012, pe care Consiliul și Parlamentul European au convenit să o reporteze în bugetul pe 2013. În fine, în fiecare an, UE primește facturi în valoare de sute de milioane de euro către sfârșitul anului, prea târziu pentru a le onora în același an.

În total, după toate probabilitățile, bugetul UE pe 2013, astfel cum a fost adoptat astăzi, nu va fi suficient pentru douăsprezece luni. S-ar putea să fie necesară o cerere de finanțare suplimentară, încă din luna septembrie 2013.

În ce mod este „proiectul de buget rectificativ 6” legat de bugetul pe 2013?

„Proiectul de buget rectificativ 6” a constat într-o cerere pentru mai multe fonduri, din partea Comisiei, pentru a plăti facturi în valoare de 9 miliarde EUR pentru care bugetul pe 2012 nu a mai avut resurse. Aceste facturi au vizat în principal programele privind învățarea pe tot parcursul vieții, cum ar fi Erasmus, și domeniile știință și cercetare, dezvoltare rurală și politica de coeziune. Deoarece a existat posibilitatea ca Parlamentul și Consiliul să convină amânarea plăților pentru o parte din aceste facturi până în 2013, acel proiectul de buget rectificativ a avut un impact asupra negocierilor privind bugetul UE pe 2013.

Care a fost rezultatul negocierilor privind proiectul de buget rectificativ 6?

Parlamentul European și Consiliul au convenit să se injecteze o sumă suplimentară de 6 miliarde EUR în bugetul pe 2012 pentru a se plăti cele mai urgente necesități, urmând ca restul (2,9 miliarde EUR) să fie plătit în 2013.

Pentru majoritatea beneficiarilor, de exemplu studenți și întreprinderi, aceasta înseamnă că tot ce ar fi trebuit să fie plătit în 2012 va fi plătit în 2012. Suma de 2,9 miliarde EUR amânată pentru 2013 acoperă facturi ale statelor membre pentru proiecte care trebuie încă să fie verificate sau pentru proiecte finalizate corespunzătoare perioadei 2000-2006. Statele membre au fost de acord să fie plătite mai târziu (la începutul anului 2013).

Cum se poate ca bugetul UE să rămână fără bani?

Există o anumită logică în spatele acestui fenomen. De mai mulți ani, Consiliul și Parlamentul European adoptă bugete UE anuale cu mult sub estimările Comisiei, în pofida faptului că ne apropiem de sfârșitul actualei perioade financiare 2007-2013 și că, prin urmare, din ce în ce mai multe proiecte finanțate de UE, care au fost lansate la începutul perioadei în întreaga Europă, se apropie de finalizare.

În trecut, cele două componente ale autorității bugetare (Consiliul și Parlamentul) conveneau să reporteze plata unora dintre aceste facturi pe anul următor. Aceasta însemna că bugetul anului care urma era, de la început, diminuat din cauza acestor facturi provenite din anul precedent, în timp ce era evident că, chiar și fără acele facturi, sumele votate nu ar fi acoperit toate nevoile corespunzătoare acelui an.

Pe scurt, există un „efect al bulgărelui de zăpadă” al unor bugete anuale care, pe lângă faptul că nu dispun de fonduri suficiente, trebuie să achite facturi reportate.

Dar de ce bugetul UE nu poate fi redus dacă Europa este în criză, iar statele membre sunt constrânse să adopte măsuri de austeritate dureroase?

În principal deoarece, spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE trebuie să finanțeze nu proiecte viitoare, ci proiecte din trecut care sunt deja finalizate și pentru care plățile au fost efectuate de către statele membre. UE are obligația juridică de a plăti cota care îi revine, pe baza facturilor transmise de statele membre. Acest lucru ar putea fi asimilat cu situația unei familii care primește facturile la energia electrică și la telefon: chiar și în perioadă de austeritate, aceasta trebuie pur și simplu să le plătească, chiar dacă ele se referă la consumul din trecut, nu la cel viitor.

Care este semnificația declarațiilor comune semnate de președinții celor trei instituții (Parlamentul European, Consiliul, Comisia)?

Există trei declarații comune referitoare atât la bugetul pe 2012, cât și la cel pe 2013. [A se vedea anexa (1)].

Prima declarație se referă la plățile pentru 2013. În cadrul ei, Consiliul și Parlamentul „convin asupra unei reduceri a nivelului creditelor de plată pentru 2013 comparativ cu proiectul de buget al Comisiei. Acestea invită Comisia să inițieze orice acțiune necesară în conformitate cu tratatul și, în special, să solicite credite de plată suplimentare într-un buget rectificativ în cazul în care creditele înscrise în bugetul pe 2013 se dovedesc a fi insuficiente pentru a acoperi cheltuielile”. De asemenea, aceasta invocă articolul 323 din Tratatul de la Lisabona, care stipulează că „Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți”.

A doua declarație se concentrează asupra necesităților de plată pentru 2012; aceasta se referă la „proiectul de buget rectificativ 6”, la cererea Comisiei de finanțare suplimentară în 2012 pentru a acoperi facturile aferente unei serii de programe, printre care Erasmus, știință și cercetare, dezvoltare rurală și politica de coeziune. În declarație, Consiliul și Parlamentul iau notă de faptul că „creditele de plată suplimentare autorizate în bugetul rectificativ 6/2012 au fost reduse cu 2,9 miliarde EUR față de suma propusă de Comisie și nu se află la nivelul tuturor cererilor de plată primite”. Se continuă declarându-se că, la începutul anului 2013, Comisia Europeană va înainta un buget rectificativ pentru a acoperi plățile suspendate în momentul în care suspendările sunt ridicate.

A treia declarație se referă la costurile administrative în 2013.

Anexa 1

Textul integral al celor trei declarații comune

1 Declarația comună privind creditele de plată pentru 2013

Având în vedere eforturile de consolidare fiscală depuse în prezent de statele membre, Consiliul și Parlamentul European, după ce au luat act de nivelul plăților propus de Comisie pentru 2013, convin asupra unei reduceri a nivelului creditelor de plată pentru 2013 comparativ cu proiectul de buget al Comisiei. Acestea invită Comisia să inițieze orice acțiune necesară în conformitate cu tratatul și, în special, să solicite credite de plată suplimentare într-un buget rectificativ în cazul în care creditele înscrise în bugetul pe 2013 se dovedesc a fi insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de la subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă), subrubrica 1b (Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă), rubrica 2 (Conservarea și gestionarea resurselor naturale), rubrica 3 (Cetățenie, libertate, securitate și justiție) și de la rubrica 4 (UE ca actor mondial).

În plus, Consiliul și Parlamentul European îndeamnă Comisia să prezinte, până cel târziu la mijlocul lunii octombrie 2013, cifrele actualizate privind situația la zi și estimări privind creditele de plată de la subrubrica 1b (Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă) și dezvoltarea rurală de la rubrica 2 (Conservarea și gestionarea resurselor naturale) și, dacă este necesar, să prezinte un proiect de buget rectificativ. Consiliul și Parlamentul European au în vedere faptul că un proiect de buget rectificativ ar putea fi necesar chiar în prima jumătate a anului 2013. În vederea facilitării deciziei privind nivelul creditelor de plată în contextul procedurii bugetare anuale, cele trei instituții convin să examineze modalitatea de corelare optimă între estimările creditelor de plată în cadrul gestiunii partajate și nevoile aferente.

Consiliul și Parlamentul European vor adopta o poziție cu privire la orice proiect de buget rectificativ în cel mai scurt timp, pentru a evita orice scădere a creditelor de plată. În plus, Consiliul și Parlamentul European se angajează să convină rapid asupra oricărui transfer posibil de credite de plată, inclusiv de la o rubrică a cadrului financiar la alta, în scopul de a utiliza creditele de plată înscrise în buget în cel mai bun mod posibil și de a le alinia execuției și nevoilor reale.

În conformitate cu punctul 18 din Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară, Consiliul și Parlamentul European reamintesc necesitatea de a asigura, în ceea ce privește execuția, o evoluție ordonată a creditelor de plată totale în raport cu creditele de angajament, pentru a evita orice evoluție anormală a angajamentelor restante (reste à liquider - „RAL”).

Consiliul, Parlamentul European și Comisia vor monitoriza în mod activ situația execuției bugetului pe 2013, pe parcursul exercițiului financiar, acordând o atenție deosebită execuției plăților, cererilor de rambursare primite și previziunilor revizuite, pe baza informațiilor detaliate furnizate de Comisie.

În orice caz, Consiliul, Parlamentul European și Comisia își reamintesc responsabilitatea lor comună, astfel cum se prevede la articolul 323 din TFUE, conform căruia „Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți”.

2 Declarație comună privind necesitățile de plată pentru 2012

Consiliul și Parlamentul European iau act de faptul că nivelul plăților propus de Comisie în proiectul de buget pe 2013 s-a bazat pe presupunerea că necesitățile de plată pentru exercițiul 2012 vor fi acoperite de creditele disponibile în bugetul 2012. Creditele de plată suplimentare autorizate în bugetul rectificativ nr. 6/2012 au fost însă reduse cu 2,9 miliarde EUR în raport cu suma propusă de Comisie, și nu se află, așadar, la nivelul tuturor cererilor de plată primite.

Prin urmare, Comisia se angajează să prezinte, în prima parte a anului 2013, un proiect de buget rectificativ care să aibă drept unic scop acoperirea cererilor de plată suspendate în 2012 imediat ce suspendarea este anulată și îndeplinirea celorlalte obligații juridice restante, fără a aduce atingere execuției corespunzătoare a bugetului pe 2013.

În vederea asigurării unui exercițiu bugetar al UE corect, Consiliul și Parlamentul European vor adopta o poziție cu privire la acest proiect de buget rectificativ în cel mai scurt timp, în vederea rezolvării lacunelor restante.

3 Declarație comună privind rubrica 5 și ajustarea salariilor și a pensiilor

Consiliul și Parlamentul European convin să nu includă, în această etapă, impactul bugetar al ajustării pe 2011 a salariilor în bugetul pe 2013. Fără a aduce atingere poziției Consiliului în cauzele c-66/12, c-63/12, c-196/12 și c-453/12, cele două instituții solicită împreună Comisiei, în cazul în care Curtea de Justiție dă câștig de cauză Comisiei și de îndată ce se întâmplă acest lucru, să prezinte un proiect de buget rectificativ dedicat finanțării, în funcție de nevoi, a impactului ajustării aferente anului 2011 asupra instituțiilor, incluzând efectul său retroactiv asupra anilor anteriori și posibilele dobânzi de penalizare.

Consiliul și Parlamentul European se angajează, astfel, să aprobe acest proiect de buget rectificativ cât mai repede posibil și să asigure creditele suplimentare necesare fără a pune în pericol prioritățile politice.

Anexa 2

Bugetul UE pe 2012 și pe 2013 pentru fiecare rubrică, în milioane EUR

(CA = credite de angajament: CP = credite de plată)


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website