Navigation path

Left navigation

Additional tools

Sărăcie: Comisia propune un nou Fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane - întrebări frecvente

European Commission - MEMO/12/800   24/10/2012

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

Comisia Europeană

NOTĂ

Bruxelles, 24 octombrie 2012

Sărăcie: Comisia propune un nou Fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane - întrebări frecvente

(a se vedea de asemenea IP/12/1141)

Cum ar funcționa fondul?

Ar exista o flexibilitate considerabilă. Statele membre și-ar planifica programele pentru 2014 – 2020 pe baza situațiilor și a preferințelor naționale și regionale (de exemplu, în funcție de preferința lor pentru a distribui alimente sau bunuri sau ambele). Ulterior, Comisia ar aproba programele naționale, iar autoritățile naționale ar urma să ia decizii individuale care să conducă la furnizarea de asistență prin intermediul unor organizații partenere (adesea neguvernamentale). O metodă similară este deja utilizată în cazul fondurilor de coeziune.

Autoritățile naționale ar putea fie să achiziționeze alimentele sau bunurile și să le pună apoi la dispoziția organizațiilor partenere, fie să le finanțeze pe acestea din urmă. În cazul în care achiziția de alimente sau bunuri este efectuată de o organizație parteneră, aceasta poate fie să le distribuie ea însăși, fie să încredințeze distribuirea lor altor organizații partenere.

De ce se concentrează fondul propus pe alimente, persoane fără adăpost și copii săraci?

Fondul propus urmărește să ajute cele mai defavorizate persoane, persoanele fără adăpost și copiii săraci să iasă din cercul vicios format de sărăcie și deprivare, aducând astfel o contribuție concretă la realizarea obiectivului strategiei Europa 2020 de reducere a numărului de persoane sărace sau expuse riscului de sărăcie cu cel puțin 20 de milioane.

Una dintre caracteristicile principale ale deprivării materiale este incapacitatea de a avea acces la alimente adecvate din punct de vedere cantitativ și calitativ, ceea ce este definit ca fiind o nevoie de bază de către Organizația Mondială a Sănătății. O altă formă foarte gravă de sărăcie extremă și de excluziune este lipsa de adăpost. În Europa există la momentul actual aproximativ 4,1 milioane de persoane fără adăpost.

Noul instrument va viza în mod explicit și copiii, deoarece aceștia sunt mai expuși sărăciei decât restul populației și suferă de forme de deprivare materială care le reduc șansele, în raport cu colegii lor, de a avea rezultate bune la învățătură, de a se bucura de o stare bună de sănătate și de a-și realiza întregul potențial ca adulți.

Noul fond propus se va concentra asupra acestor forme de deprivare materială extremă nu numai pentru că ele pun în pericol viața persoanelor afectate, ci și pentru că hrana insuficientă și lipsa bunurilor de bază, cum ar fi îmbrăcămintea, împiedică cele mai afectate persoane să scape de sărăcie și de excluziune și chiar să profite de măsurile privind formarea profesională sau consilierea.

Cum ar fi selectate organizațiile partenere?

Organizațiile partenere ar fi organisme publice sau organizații neguvernamentale selectate de statele membre pe baza unor criterii obiective și transparente.

Cum poate asistența pasivă să ajute oamenii să iasă din sărăcie?

În primul rând, asigurarea faptului că persoanele sărace au suficientă hrană și suficiente bunuri de bază, cum ar fi îmbrăcămintea, este o condiție necesară pentru ca ele să poată măcar spera să obțină un loc de muncă și astfel să scape de sărăcie și de excluziune. Astfel, ele ar putea participa la cursuri de formare. În al doilea rând, fondul propus nu implică doar acordarea de asistență pasivă. Programele naționale de implementare a fondului ar trebui să includă măsuri active de incluziune socială, iar fondul propus ar putea fi utilizat pentru a finanța parțial astfel de măsuri.

Este bugetul prevăzut suficient, având în vedere că în UE există 40 de milioane de persoane care suferă de deprivare alimentară?

Fondul nu vizează toate cele 40 de milioane de persoane din Europa care suferă de deprivare alimentară, ci doar persoanele aflate într-o situație deosebit de gravă. Ar fi de competența statelor membre să-și direcționeze programele către cele mai nevoiașe persoane. În plus, ar trebui să fie clar că cifra de 2 milioane EUR se referă numai la numărul suplimentar de persoane care pot fi ajutate datorită finanțării din partea UE. În total, numărul de persoane sprijinite în mod direct din fond, considerând și cofinanțarea din partea statelor membre și contribuțiile în natură din partea organizațiilor partenere, ar fi de aproximativ 4 milioane.

De unde ar proveni finanțarea? Ar fi această finanțare dedusă din alocările destinate statelor membre în cadrul fondurilor structurale?

În conformitate cu propunerea din iunie 2011 referitoare la cadrul financiar multianual (a se vedea IP/11/799), finanțarea necesară, în valoare de 2,5 miliarde EUR, ar proveni din bugetul politicii de coeziune. Cu alte cuvinte, pachetul bugetar global propus în CFM se referă nu numai la Fondul social european și la Fondul european de dezvoltare regională, ci și la noul fond propus pentru cele mai defavorizate persoane.

Cum ar completa fondul obiectivele Fondului social european (FSE)?

Fondul propus ar ajuta oamenii să iasă din cercul vicios format de sărăcie și deprivare oferind soluții temporare și anume, satisfacerea celor mai de bază necesități ale persoanelor vizate, astfel încât acestea să fie în măsură să obțină un loc de muncă, să urmeze un curs de formare sau să obțină consiliere, activități sprijinite din Fondul social european. Dacă persoanele în cauză nu au suficientă hrană sau îmbrăcăminte sau alte bunuri esențiale, ele nu sunt în măsură să urmeze cursuri de formare sau să obțină consiliere.

De ce este oprit „Programul UE de distribuire a alimentelor către persoanele cele mai defavorizate” (PCD), care s-a bucurat de succes?

Programul de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (PCD) a fost înființat în 1987 pentru a da o utilitate excedentului de produse agricole din acea perioadă prin punerea lor la dispoziția statelor membre care doreau să-l utilizeze ca ajutor alimentar pentru cele mai defavorizate persoane din Comunitate. Cu toate acestea, se estimează că în urma reformelor succesive ale politicii agricole comune, combinate cu creșterea simultană a prețurilor la alimente pe piețele internaționale, piețele UE ale produselor agricole de bază vor rămâne echilibrate – în medie – în perioada următoare (2011 – 2020), fără a fi necesară intervenția pe piață.

În plus, Tribunalul s-a pronunțat la 13 aprilie 2011 într-o cauză prezentată de Germania și susținută de Suedia împotriva alocărilor monetare acordate statelor membre în cadrul PCD 2009 destinate achiziționării de alimente de pe piață.

Prin urmare, având în vedere că se preconizează absența stocurilor de intervenție, programul PCD nu mai dispune de fundamentare și va fi oprit după 2013.

De ce ar permite noul fond utilizarea stocurilor de intervenție dacă programul actual bazat pe ele trebuie să fie oprit?

Deși este de așteptat ca nivelul stocurilor agricole de intervenție ale UE să rămână foarte mic, piețele alimentelor sunt foarte volatile. Este posibil ca în câțiva ani, dacă prețurile de piață ale anumitor produse vor scădea, să existe din nou stocuri de produse alimentare de intervenție. În astfel de cazuri, ar fi avantajos din punct de vedere economic ca noul fond să le utilizeze după ce prețurile revin la normal. În consecință, propunerea permite această posibilitate.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website