Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană

MEMO

Bruxelles, 12 iulie 2012

Consolidarea mediului de investiții în banda largă – declarația de politică a vicepreședintei Kroes

Astăzi, Europa se situează în pragul unei noi tranziții digitale. Noi aplicații și servicii, de la e-Sănătate la cloud și la televiziunea conectată, vor oferi beneficii considerabile cetățenilor și întreprinderilor, precum și un impuls economiei noastre în general. Dar multe dintre aceste idei noi nu pot fi puse în aplicare pe rețelele ADSL de bandă largă formate din cabluri de cupru. Nu putem permite ca rețelele noastre să constituie o piedică în calea acestei minunate ocazii: trebuie făcute investiții în infrastructuri noi de mare viteză. În acest scop, este necesar ca sectorul care furnizează aceste infrastructuri vitale – de exemplu, societățile de telecomunicații – să fie puternic.

Cu mai mult de un deceniu în urmă, am introdus cu succes concurența între rețelele europene de telecomunicații. Rezultatele de până acum au fost pozitive pentru consumatori și întreprinderi. Dar trecerea la o nouă generație costisitoare de rețele de mare viteză, care să coexiste cu cele vechi, pune probleme deosebite. Deși sectorul public poate ajuta, cea mai importantă contribuție trebuie să aparțină investițiilor private. Evident, indiferent de rețea și de operator, oamenii au nevoie de o rentabilitate adecvată pentru a putea investi, luând în considerare riscurile.

În octombrie 2011, Comisia a lansat două consultări publice (a se vedea IP/11/1147) în ceea ce privește accesul cu ridicata reglementat la rețelele de telecomunicații, metodologia costurilor și nediscriminarea, pentru a asigura o aplicare consecventă în întreaga Europă, pentru a dezvolta piața unică în sectorul comunicațiilor, precum și pentru a contribui la atingerea obiectivelor privind internetul de bandă largă de mare viteză.

Consultările au declanșat o dezbatere mai amplă privind rolul reglementărilor în promovarea concurenței și a investițiilor în această perioadă de tranziție tehnologică. Am primit contribuții din partea OAREC (Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice) și a autorităților naționale de reglementare (ANR-urile), precum și de la asociații sectoriale, investitori și firme, precum și studii detaliate ale experților.

Am examinat în detaliu contribuțiile primite și pot să anunț acum deciziile pe care am intenția să le propun pentru a garanta că Europa devine un continent conectat și competitiv, în special prin investiții în rețelele de bandă largă de mare viteză cu acces de generație următoare (next generation access, NGA).

Politica de reglementare trebuie, în mod clar, să constituie un stimulent, nu un obstacol. Reglementările stabile de-a lungul timpului și consecvente în toată Europa pot sprijini o concurență sustenabilă și investiții eficiente.

Concluzii generale

1) Concurența are nevoie de condiții echitabile. În special, actorii alternativi nu ar trebui fie obligați să concureze cu o mână legată la spate: operatorii tradiționali nu ar trebui să aibă capacitatea de discriminare între propriile lor filiale de vânzare cu amănuntul și cele ale concurenței. Deși adesea subevaluată în practica actuală de reglementare, cea mai importantă garanție pentru o concurență durabilă în cadrul rețelelor prezente și viitoare este, probabil, asigurarea unui acces cu adevărat egal pentru operatorii alternativi la rețelele operatorilor tradiționali.

2) Intervențiile în exces limitează flexibilitatea, această limitare reducând, la rândul ei, varietatea și calitatea serviciilor care pot fi oferite diferiților consumatori. În special în condițiile în care se face tranziția de la o tehnologie la alta, atât operatorii tradiționali, cât și ceilalți trebuie să poată explora noi posibilități. În măsura posibilului, ne vom axa pe aspecte de o importanță vitală pentru o concurență sănătoasă, care să ne permită, eventual, să reducem intervenția reglementară în alte privințe.

3) Ar trebui să fim conștienți atât de efectele directe, cât și de cele indirecte ale reglementării. De exemplu, reglementarea prețurilor de acces la rețelele formate din cabluri de cupru poate afecta stabilirea prețurilor și rentabilitatea altor infrastructuri: atât în cazul rețelelor noi de fibră optică sau al modernizărilor pe bază de fibră optică (de la orice tip de operator), cât și în cazul rețelelor prin cablu și, eventual, al celor fără fir. În circumstanțe prielnice, putem profita de acest fapt aplicând produselor cheie reglementarea privind prețul cu ridicata.

4) Ar trebui să fim precauți în ceea ce privește alegerea câștigătorilor. Neutralitatea tehnologică” este doar un alt mod de a spune că nu putem prevedea cu certitudine care vor fi cele mai bune soluții tehnologice și în ce mod vor concura și vor interacționa acestea. Soluțiile progresive pot contribui la rezolvarea problemei unei cereri reduse pe termen scurt – de exemplu, o nouă tehnologie, care combină fibra și cuprul, sau modernizarea cablului TV – pot fi foarte eficiente din punctul de vedere al costurilor în oferirea unor servicii de mai mare capacitate de descărcare.

5) În general, prețurile de acces cu ridicata reglementate ar trebui să transmită semnalele adecvate pentru a „cumpăra sau construi”. Costurile de înlocuire pot oferi un stimulent clar celorlalți operatori pentru a-și construi rețelele proprii, folosindu-și activele proprii pentru a stimula concurența bazată pe infrastructură, în domenii în care acest lucru se justifică din punct de vedere economic. În alte cazuri, operatorii alternativi vor continua să aibă acces cu ridicata la rețelele operatorilor tradiționali astfel încât consumatorii să poată beneficia de servicii competitive.

6) Stabilitatea și consecvența reglementării de-a lungul timpului este o valoare în sine și este vital să câștigăm încrederea investitorilor comerciali și a operatorilor. Consecvența în întreaga piață unică este, de asemenea, o componentă esențială a ecuației. Abordarea noastră ar trebui să se mențină de-a lungul timpului, să fie consecventă și fiabilă pe termen lung - dar trebuie, de asemenea, să fie suficient de flexibilă pentru a se adapta circumstanțelor aflate în schimbare.

7) Întrebarea dacă o creștere sau o scădere a prețurilor de acces la rețelele formate din cabluri de cupru va stimula investițiile în NGA este complexă. Diferiți factori intervin în direcții diferite și au o importanță relativă diferită în funcție de context și de impactul pe care îl au asupra operatorilor alternativi și tradiționali. În octombrie 2011, am analizat o serie de idei privind modul de reconciliere a acestor factori divergenți. ANR-urile erau îngrijorate de faptul că o abordare care asociază prețul accesului la rețelele formate din cabluri de cupru cu angajamentele privind investițiile în NGA s-ar putea dovedi dificil de aplicat în practică și ar putea favoriza un comportament speculativ.

Dar și mai important este că, după examinarea tuturor dovezilor și ținând seama de semnificativa relație concurențială dintre rețelele formate din cabluri de cupru și rețelele NGA, nu ne-am putut convinge că o scădere progresivă a prețurilor de acces la rețelele formate din cabluri de cupru ar stimula investițiile în NGA. Într-adevăr, investițiile în rețelele de fibre optice progresează relativ bine în prezent în unele state membre în care prețurile de acces la rețelele formate din cabluri de cupru corespund în mare mediei UE sau sunt chiar mai mari decât aceasta.

Etapele următoare

Luând în considerare acești factori, intenționez să elaborez orientări normative durabile, care să se aplice cel puțin până în 2020. Este vorba, în principal, de trei acțiuni.

În primul rând, preconizez o recomandare privind nediscriminarea, care să sublinieze că echivalența de inputuri este cea mai bună garanție de nediscriminare, pentru a se asigura un acces echivalent.

Desigur, acest lucru poate fi costisitor în rețelele existente. Prin urmare, va trebui ca ANR-urile să analizeze foarte atent considerațiile privind proporționalitatea în astfel de cazuri. Dar, în opinia mea, nu se pot găsi scuze pentru neatingerea acestui standard în noile sisteme, astfel încât auto-aprovizionarea și aprovizionarea terților să fie pe picior de egalitate în cea mai mare măsură posibilă, în cazul în care se caută produse de acces asemănătoare.

ANR-urile ar trebui să stabilească indicatori principali de performanță în domenii cum ar fi comenzile, furnizarea, repararea defecțiunilor și calitatea serviciilor. În sprijinul acestora ar veni acorduri sau garanții privind nivelul de servicii și un test de reproductibilitate tehnică și economică, astfel încât organismele de reglementare să poată verifica dacă un operator eficient poate concura cu produsele cu amănuntul ale operatorului tradițional pe baza acelorași produse de acces cu ridicata furnizate. În special, reproductibilitatea economică va necesita un test de comprimare a marjei de profit definit în mod corespunzător ex ante. Această combinație de măsuri va oferi garanții alternative eficiente fără a se recurge la separarea funcțională care, în opinia noastră, rămâne o soluție de ultimă instanță.

În al doilea rând, preconizez o recomandare distinctă privind metodologia costurilor aplicabilă prețurilor cu ridicata reglementate pentru accesul la rețea, în scopul de a promova consecvența și stabilitatea la nivel european. Convergența progresivă ar trebui să fie posibilă, dat fiind că nu văd motive pentru a pune la îndoială semnalele de preț transmise de media actuală în Europa a prețurilor rețelelor degrupate formate din cabluri de cupru (în jur de 9 EUR pe lună), față de care unele variații locale pot fi absolut normale.

În general, cele mai fiabile semnale „cumpărați sau construiți” pentru a investi în infrastructuri alternative eficiente provin dintr-o metodă de calcul al costurilor incrementale pe termen lung, incluzând o sumă adecvată pentru costurile comune. Într-adevăr, numeroase organisme de reglementare aplică deja această abordare sau o variantă a ei Mai mult, „activul modern echivalent” corespunzător pentru calcularea costurilor de acces la rețelele formate din cabluri de cupru pare a fi rețeaua de fibră optică: în prezent, niciun operator nu și-ar propune să construiască o rețea formată din cabluri de cupru. Cu toate acestea, în timp, consumatorii vor ajunge să aprecieze mai mult avantajele pe care le pot obține din rețelele NGA, iar prețurile de acces la rețelele formate din cabluri de cupru ar trebui să se adapteze, după principiul „plătiți pentru ceea ce primiți”. În cazul în care rețelele NGA au prețuri reglementate, reglementările ar trebui să ia în calcul riscurile investiționale, vizând recuperarea integrală a costurilor aferente acestor infrastructuri chiar și în cazul unei viitoare reduceri a costurilor.

Consultarea publică pe care am lansat-o a examinat, de asemenea, dacă anumite clase de active, precum activele de inginerie civilă, ar trebui să facă obiectul unui tratament distinct, după cum se întâmplă în anumite state membre. Am constatat că punerea sa în practică în statele respective nu a produs diferențe semnificative față de actualul preț mediu european al rețelelor degrupate care, după cum spuneam, nu este pus în discuție.

În al treilea rând, aceste inițiative oferă posibilitatea de a impune obligații acolo unde acestea sunt deosebit de utile pentru operatorii alternativi, precum și cel mai puțin greoaie pentru activitățile comerciale obișnuite ale operatorilor tradiționali. Recomandarea NGA a Comisiei din 2010 stabilește principiul general al tarifelor orientate înspre costuri pentru accesul cu ridicata la rețelele operatorilor dominanți, sub rezerva anumitor excepții.

Atunci când sunt impuse condiții adecvate de către autoritățile de reglementare (echivalența obligației de input, test de reproductibilitate) și când există o constrângere concurențială semnificativă (din partea operatorilor cu tarife orientate înspre costuri pentru accesul la rețele formate din cabluri de cupru, în conformitate cu orientările Comisiei, sau din partea altor concurenți care se bazează pe infrastructură, cum ar fi cablul sau tehnologia LTE), propun să nu fie necesar ca ANR-urile să aplice direct orientarea înspre costuri pentru produsele de acces cu ridicata NGA.

Aceste aspecte sunt, în același timp, importante și complexe și au necesitat o participare semnificativă a părților interesate, precum și alocarea de timp de gândire din partea mea pentru a ajunge la aceste concluzii. Dar aceste recomandări vor încuraja operatorii să investească, vor consolida concurența între toate rețelele și vor permite operatorilor alternativi să concureze nu doar în privința prețului.

Voi prezenta aceste planuri de reglementare, pentru validare, colegilor mei din Colegiu cât mai curând posibil în această toamnă, în cadrul analizei generale pe care o fac în privința modului în care Agenda digitală poate deveni o strategie și mai focalizată pentru dezvoltarea digitală a Europei.

Doresc ca toți operatorii din industrie să primească un semnal puternic și clar că pot să investească în mod profitabil în conectivitatea viitoare a Europei și să concureze pe baza investițiilor făcute.

Măsuri suplimentare

Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet care, în totalitatea sa, poate transforma Europa într-un continent conectat și care include:

  • Un sprijin public, fie prin ajutoare de stat din partea autorităților naționale sau locale, fie prin finanțarea de către UE, de exemplu prin mecanismul „Conectarea Europei” (MCE) sau din fondurile structurale. Instrumentele financiare novatoare din cadrul MCE pot să încline balanța și să atragă și alți investitori pe piață. Prin urmare, propunerea Comisiei privind MCE și revizuirea de către Comisie a orientărilor privind ajutoarele de stat acordate pentru rețelele de bandă largă au o importanță crucială pentru obținerea unei bune combinații de politici.

  • Măsuri de reducere a costurilor de implementare a rețelelor NGA. Mai târziu în cursul acestui an, voi prezenta o propunere legislativă menită să generalizeze la nivelul UE cele mai bune practici din anumite regiuni, cum ar fi o mai bună reutilizare și partajare a infrastructurilor de cablu între sectoare și o simplificare a procedurilor de autorizare.

  • În vederea implementării rapide a rețelelor fără fir 4G, voi continua să pun în aplicare Programul de politică în domeniul spectrului de frecvențe radio. În special, guvernele naționale trebuie să pună la dispoziție frecvențe radio suficiente, la prețuri accesibile.

  • În sfârșit, este necesar să construim o piață unică digitală dinamică pentru conținuturile online, precum și noi servicii și aplicații care să convingă cetățenii în privința avantajelor accesului mai rapid la internet. În ultimă instanță, cererea consumatorilor este cea care va face ca investițiile în rețele să fie mai puțin riscante și mai profitabile. Propunerea de ieri referitoare la acordarea de licențe multiteritoriale privind drepturile de autor (IP/12/772) este primul pas spre o revizuire mai largă a modului în care normele noastre privind drepturile de autor funcționează în era digitală. Dispunem deja de propuneri legislative ambițioase privind protecția datelor, soluționarea online a litigiilor, clauzele contractuale ale vânzărilor online și identificarea electronică și vom adopta în scurt timp o strategie de „cloud computing”, inițiative referitoare la plățile online și Directiva privind comerțul electronic, acțiuni politice privind televiziunea conectată, orientări cu privire la neutralitatea internetului, acte legislative privind securitatea rețelelor și multe altele.

Linkuri utile

Site-ul web dedicat Agendei digitale

Site-ul internet al vicepreședintei Neelie Kroes

Urmăriți activitatea vicepreședintei Neelie Kroes pe Twitter


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website