Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană: pietre de temelie pentru creșterea economică

Commission Européenne - MEMO/12/497   27/06/2012

Autres langues disponibles: FR EN DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

Comisia Europeană

NOTĂ DE INFORMARE

Bruxelles, 27 iunie 2012

Comisia Europeană: pietre de temelie pentru creșterea economică

În zilele de 28 și 29 iunie, liderii UE se vor întruni în cadrul Consiliului European în scopul de a ajunge la un acord asupra unui pachet global de măsuri care să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană, „Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă”.

Acest pachet se bazează pe măsurile semnificative luate de către Comisia Europeană în ultimii ani. De la lansarea strategiei Europa 2020 în urmă cu doi ani, Comisia a introdus o serie de inițiative pentru a contribui la depășirea crizei, pentru a stimula creșterea economică și pentru a crea locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate în UE. În acest moment hotărâtor pentru integrarea europeană, a venit timpul să se treacă la o viteză superioară în scopul creării unei economii europene inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii.

Prezenta notă oferă o prezentare generală a inițiativelor pe care le-a propus Comisia și care se așteaptă să obțină întregul sprijin din partea Consiliului European, prin adoptarea Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă.

Unele dintre aceste inițiative sunt descrise în continuare.

Strategia Europa 2020

Europa 2020 este o strategie a UE de creștere pe termen lung, care a fost propusă de Comisie și aprobată de Consiliul European în urmă cu doi ani. În principal, această strategie identifică motoarele creșterii economice a UE pentru actualul deceniu, concentrându-se pe noi soluții și pe reforme structurale. Bazată pe principiile creșterii inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii, Europa 2020 stabilește cinci obiective-cheie în domeniile ocupării forței de muncă, cercetării și inovării, educației, reducerii sărăciei, precum și în cel al energiei și schimbărilor climatice. Această strategie este în continuare valabilă și ar trebui să ajute statele membre să evolueze în aceeași direcție, în beneficiul tuturor. Punerea sa în aplicare este esențială pentru stimularea potențialului nostru de creștere. Progresele în punerea în aplicare a obiectivelor strategiei Europa 2020 sunt accelerate prin intermediul mecanismului de coordonare a politicilor care este „Semestrul european”.

Recomandări specifice pentru fiecare țară

Fiecare stat membru trebuie să pună în aplicare strategia Europa 2020 la nivel național, prin intermediul unui program anual de reformă care să reflecte provocările specifice statului membru respectiv. Pe baza analizei sale cu privire la programele naționale de reformă ale statelor membre (în materie de politici economice și de ocupare a forței de muncă) și la programele lor de stabilitate și de convergență (vizând strategiile bugetare), Comisia emite în fiecare an 28 de recomandări specifice – câte una pentru fiecare din cele 27 de state membre și una pentru zona euro în ansamblu. Aceste recomandări detaliază măsurile considerate necesare pentru atingerea obiectivelor de politică în domenii precum piața forței de muncă, piața produselor, pensii, învățământ, sisteme fiscale, precum și politici bugetare. Recomandările specifice pentru anul 2012 au fost publicate la 30 mai și ar trebui să fie aprobate de către Consiliul European la 28-29 iunie. Ele vor fi apoi adoptate în mod formal de Consiliul ECOFIN în luna iulie.

Pachetul legislativ privind supravegherea bugetară („2-pack”) [ECFIN]

Aceste două proiecte de regulamente consolidează în continuare coordonarea politicii bugetare în zona euro. Ele au fost propuse de Comisie la 23 noiembrie 2011 (a se vedea MEMO/11/822). Ele se bazează pe pachetul privind guvernanța economică („six-pack”), care a intrat în vigoare la 13 decembrie 2011 (a se vedea MEMO/11/898).

Primul proiect de regulament urmărește îmbunătățirea în continuare a supravegherii fiscale prin stabilirea unui calendar comun și a unor norme comune pentru a permite o monitorizare ex ante și o evaluare mai dinamice ale bugetelor statelor membre din zona euro. Această evaluare timpurie ar permite o mai bună prevenire a abaterilor fiscale într­un stat membru, precum și a posibilelor consecințe asupra partenerilor săi economici. Al doilea proiect de regulament urmărește îmbunătățirea supravegherii statelor membre din zona euro care sunt cele mai vulnerabile din punct de vedere financiar.

Pachetul legislativ privind supravegherea bugetară („2-pack”) este în prezent analizat de Parlamentul European și de Consiliu. Comisia are pe masa de lucru aprobarea rapidă a unei versiuni ambițioase a proiectelor de regulamente.

Aprofundarea pieței unice [MARKT]

De la adoptarea Actului privind piața unică la 13 aprilie 2011, Comisia a emis cele 12 propuneri legislative fundamentale promise (a se vedea IP/11/469 și MEMO/11/239, precum și IP/12/187) și alte 30 de acțiuni complementare pentru stimularea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a încrederii în piața unică. Este esențial ca până la sfârșitul acestui an să se finalizeze negocierile cu privire la aceste 12 pârghii esențiale.

Prin punerea în aplicare a acestor propuneri, peste 21 de milioane de întreprinderi și 500 de milioane de consumatori din Europa ar beneficia, de exemplu, de o piață unică pentru capitalul de risc, de simplificarea cerințelor în domeniul contabilității și de un acces mai ieftin la protecție prin brevete pe întregul teritoriu al Europei. Va fi mai ușor pentru cetățeni să obțină recunoașterea calificărilor lor și să își caute un loc de muncă într-un alt stat membru. Grație continuării armonizării normelor, standardelor și acțiunilor care au drept scop eliminarea restricțiilor nejustificate și persistente în ceea ce privește furnizarea de servicii, circulația mărfurilor și activitatea prestatorilor de servicii care desfășoară activități transfrontaliere se vor realiza cu mai multă ușurință. Noile abordări privind soluționarea litigiilor vor permite consumatorilor să beneficieze de oportunitățile oferite de piața unică digitală și vor stimula comerțul electronic, care ar putea cunoaște o creștere în valoare de până la 2,5 miliarde EUR.

Realizarea deplină a pieței unice nu depinde numai o reglementare solidă, ci și de o schimbare de abordare a guvernanței acesteia. În acest scop, de-a lungul anilor, au fost create diferite instrumente și rețele practice. În recenta sa comunicare intitulată „O guvernanță mai bună a pieței unice”, Comisia propune concentrarea eforturilor asupra sectoarelor cu cel mai mare potențial de creștere (a se vedea IP/12/587 și MEMO/12/427). În 2012-2013, sectoarele identificate sunt sectorul serviciilor și al industriilor de rețea, iar Comisia face apel la statele membre să se angajeze la zero toleranță față de transpunerea tardivă și incorectă a directivelor în aceste sectoare. La rândul său, Comisia va acorda mai multă asistență în materie de transpunere, în vederea soluționării potențialelor probleme.

Comisia propune, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a modului în care funcționează sectorul serviciilor, care este un sector vital. Directiva privind serviciile acoperă mai mult de 45 % din PIB-ul UE și trebuie să joace un rol strategic în promovarea creșterii economice (a se vedea IP/12/587 și MEMO/12/429), în special în sectoarele serviciilor pentru întreprinderi, construcțiilor și turismului. Bazată pe evaluarea progreselor înregistrate de statele membre cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, o analiză economică arată că punerea în aplicare a acesteia va genera o creștere suplimentară de 0,8 % a PIB-ului UE pe parcursul următorilor 5-10 ani. Această cifră s-ar putea ridica la 2,6 % dacă statele membre s-ar arăta mai ambițioase în deschiderea serviciile lor reglementate de Directivă.

Acest an marchează cea de a 20-a aniversare a pieței unice. Ca o continuare a Actului privind piața unică, Comisia va propune, până la sfârșitul anului 2012, un al doilea set de acțiuni menite să reducă în continuare fragmentarea pieței și să elimine obstacolele rămase în calea circulației serviciilor, a inovării și creativității. „Actul privind piața unică 2”, preconizat a fi adoptat în toamna anului 2012, va include noi forțe motrice pentru creștere economică, competitivitate și progres social. Comisia va organiza, de asemenea, săptămâna „Noii creșteri” în octombrie 2012, care va include cel de al doilea forum anual privind piața unică, ceea ce va permite un schimb de opinii cu privire la viitorul pieței unice, într-un spirit favorabil incluziunii.

Informații suplimentare:

Actul privind piața unică: http://ec.europa.eu/internal_market/smact/index_ro.htm

Broșura Single Market Act: Together for new growth

Piața unică digitală [CNECT]

Anul trecut au fost adoptate mai multe măsuri importante, unele cu efecte imediate, între care un nou regulament privind serviciile de roaming pe telefonul mobil (a se vedea MEMO/12/316), un regulament menit să armonizeze semnătura electronică (eSignature) și să asigure interoperabilitatea identităților electronice - eID (a se vedea IP/12/558), precum și planuri de intensificare a comerțului electronic (a se vedea IP/12/10). Aceste acțiuni sprijină economia digitală care crește cu 12 % în fiecare an.

Pentru crearea unei veritabile piețe unice digitale, sunt necesare mai multe acțiuni de reglementare. Dacă rețelele în bandă largă de mare viteză, cum este aceea propusă de Mecanismul Conectarea Europei (MCE, a se vedea IP/12/583), reprezintă fundația acestei evoluții, „cloud computing”-ul reprezintă structura.

O strategie de cloud computing” a UE, întemeiată pe noile norme propuse în materie de protecție a datelor, va fi publicată în următoarele săptămâni pentru a permite crearea a două milioane de locuri de muncă în Europa până în 2015.

Vor urma alte acțiuni pentru instituirea unor norme armonizate privind drepturile de autor, plățile electronice, achizițiile publice electronice, facturile electronice și securitatea internetului.

Obiectivul construirii piețe unice digitale este acela de a asigura competitivitatea Europei pe termen lung. Ponderea conjugată a propunerilor actuale și viitoare este esențială, printre multe altele, pentru menținerea în Europa a sectorului de producție, asigurarea sustenabilității asistenței medicale, reducerea deficitelor publice. Aceste norme armonizate permit existența standardelor, interoperabilitatea și practicile juridice comune care generează o productivitate sporită, așa cum standardul 3G a permis Europei să se situeze, din 1990 încoace, pe o poziție de lider al industriei mondiale de comunicații mobile care reprezintă, anual, 250 de miliarde EUR.

Sarcina de reglementare

Strategia UE de creștere economică Europa 2020 subliniază importanța îmbunătățirii mediului de afaceri, inclusiv prin reglementare inteligentă și prin reducerea sarcinii de reglementare, pentru ca întreprinderile europene să fie mai competitive la nivel mondial. În noiembrie anul trecut, Comisia a lansat o inițiativă de reducere la minimum a sarcinii de reglementare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și de adaptare a reglementării UE la nevoile microîntreprinderilor (a se vedea IP/11/1386). IMM-urile joacă un rol important în creșterea economică, reprezentând 99 % din totalul întreprinderilor și mai mult de două treimi din locurile de muncă din sectorul privat. Realizarea întregului potențial de creștere al acestora nu poate fi decât benefică pentru economia UE.

Trebuie avut în vedere faptul că acțiunea Comisiei de reducere a sarcinii de reglementare a început în deceniul precedent. În ianuarie 2007, Comisia a propus un program de acțiune vizând diminuarea sarcinii administrative asupra întreprinderilor, cu obiectivul de a reduce cu 25 % sarcina administrativă impusă de legislația UE până în 2012. Acest program a fost aprobat de Consiliul European în martie 2007. Îmbunătățirea mediului de afaceri prin simplificarea formalităților administrative este un obiectiv comun care poate fi atins doar prin responsabilitatea comună a instituțiilor europene și a statelor membre.

Comisia Europeană a propus deja măsuri de reducere a birocrației cu până la o treime sau cu mai mult de 40 de miliarde EUR. De exemplu, propunerea Comisiei de introducere a facturării electronice a TVA ar putea reprezenta economii de 18,4 miliarde EUR pentru cele 22 de milioane de întreprinderi impozabile din UE (a se vedea IP/10/1645). O propunere a Comisiei din februarie 2009 introduce, pentru microîntreprinderi, o scutire de obligația respectării normelor contabile, ceea ce permite acestora economii potențiale de aproximativ 6,3 miliarde EUR (a se vedea IP/09/328).

Piața energiei [ENER]

Statele membre s-au angajat să finalizeze piața unică a energiei până în 2014. Pentru a putea funcționa, piața internă are nevoie de securitate juridică; aceasta va favoriza investițiile atât în producția de energie, cât și în infrastructură, în sursele de energie regenerabilă și în eficiența energetică.

Legislația UE privind piața internă a energiei reprezintă nucleul acestui cadru legislativ. Legislația cuprinde dispoziții esențiale pentru buna funcționare a piețelor energiei, prin stabilirea de noi norme privind separarea activităților și facilitarea investițiilor transfrontaliere.

Directiva privind energia din surse regenerabile stabilește obiective obligatorii pentru fiecare stat membru care se vor traduce, până în 2020, într-o creștere globală a utilizării energiei din surse regenerabile cu 20 %. În recenta comunicare a Comisiei referitoare la strategia privind energia din surse regenerabile se analizează deja opțiuni de politică pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul european după 2020 (a se vedea IP/12/571).

Directiva privind eficiența energetică, adoptată recent de Parlamentul European și de Consiliu, vizează intensificarea eforturilor statelor membre de a utiliza energia în mod mai eficient în toate etapele lanțului energetic – de la transformarea energiei până la distribuția acesteia către consumatorii finali (a se vedea MEMO/12/433).

În plus față de garanțiile juridice, și mai ales într-o perioadă de incertitudine economică, dezvoltarea pieței transfrontaliere are nevoie și de stimulente financiare. Partea referitoare la energie din mecanismul Conectarea Europei va finanța proiecte care vor completa lacunele din structura de rezistență a energiei pe plan european. Acest mecanism propune investirea a 9,1 miliarde EUR în infrastructurile transeuropene (a se vedea IP/11/1200 și MEMO/11/710).

Inovare: o investiție în creștere și locuri de muncă [RTD]

Strategia „Uniunea inovării” a Comisiei Europene impulsionează competitivitatea și crearea de locuri de muncă printr-o mai bună finanțare și prin îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru inovare. Actualul program-cadru de cercetare al UE, FP7, investește 55 de miliarde EUR în cercetare și inovare pe o perioadă de șapte ani, inclusiv prin acordarea de sprijin direct pentru aproximativ 17 000 de IMM-uri. Instrumentul de finanțare cu partajarea riscurilor al PC7 (RSFF) atrage peste 10 miliarde EUR din investiții private în inovare, împreună cu Banca Europeană de Investiții, incluzând cel puțin 1 miliard EUR pentru IMM­uri. De asemenea, parteneriatele public-privat în temeiul PC7 pun Europa în prim-planul tehnologiilor esențiale, cum ar fi medicamentele inovatoare, aeronavele electronice, nanoelectronica și sistemele informatice integrate.

Comisia va prezenta în iulie recomandări privind completarea Spațiului European de Cercetare (ERA), cu scopul de a optimiza cercetarea și inovarea la nivel paneuropean, de a elimina barierele din calea mobilității cercetătorilor și ideilor în toată Europa și de a consolida legăturile dintre universități și întreprinderi. Statele membre ale UE lucrează acum împreună în cadrul a 10 programe comune de cercetare pentru a găsi soluții la unele provocări majore, cum ar fi tratarea bolii Alzheimer, și investesc în 48 de infrastructuri prioritare de cercetare, de exemplu infrastructuri pentru cercetarea clinică, biodiversitate și energie solară. Zece dintre aceste infrastructuri sunt în prezent în curs de punere în aplicare, iar alte 16 sunt programate să înceapă în acest an.

Comisia a propus creșterea finanțării inovării la nivelul UE la 80 de miliarde EUR în cadrul viitorului buget în temeiul programului-cadru Orizont 2020 (a se vedea MEMO/11/848). Acest program nou și simplificat va reuni întregul sprijin acordat la nivelul UE, de la cercetare la introducerea pe piață, și va crea noi oportunități pentru întreprinderile cu o creștere rapidă și inovatoare.

Pentru mai multe informații privind inițiativa Uniunea inovării, a se vedea: http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm

Pentru mai multe informații privind programul Orizont 2020, a se vedea: http://ec.europa.eu/research/horizon2020/index_en.cfm?pg=home

Reforma brevetelor europene [MARKT]

Consiliul European din 28-29 iunie ar trebui să ajungă la un acord final asupra unuia dintre cele mai importante și mai așteptate dosare menite să stimuleze inovarea: introducerea unui veritabil sistem european de brevete, cu un brevet unitar pentru întreaga Europă și o instanță comună pentru brevete. Propunerea aflată în discuție se bazează pe o cooperare consolidată (a se vedea IP/11/470). Consiliul a ajuns la un acord cu privire la toate aspectele, cu excepția locului în care se va stabili sediul instanței.

Odată aprobat, brevetul comunitar va face ca brevetarea inovațiilor în Europa să fie mai simplă și mai ieftină, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Se va introduce un brevet unitar pentru 25 de state membre pe baza unei cereri și fără formalități administrative suplimentare. Spania și Italia, care nu participă la această cooperare consolidată, pot opta să participe la noul regim în orice moment după introducerea noului sistem, astfel cum se prevede în tratat.

Brevetul va fi un pas important spre depășirea decalajului care există între UE și SUA sau China: costurile obținerii protecției asigurate prin brevet în toate țările UE se pot ridica până la 36 000 EUR, față de 2 000 EUR în SUA și de numai 600 EUR în China.

Simplificarea sistemului de brevetare în Europa este esențială pentru stimularea inovării și a investițiilor în cercetare și dezvoltare în Europa. De exemplu, dispozițiile simplificate ale brevetului unitar cu privire la traducere vor permite solicitanților de brevete să economisească până la 80 % din costurile actuale și să folosească mai multe resurse pentru activitățile de cercetare.

Informații suplimentare:

http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/patent/index_en.htm

Capitalul BEI [ECFIN]

UE are, în Banca Europeană de Investiții (BEI), o puternică instituție proprie pentru sprijinirea creșterii economice și a ocupării forței de muncă. BEI, cu o capacitate de creditare de câteva ori mai mare decât cea a Băncii Mondiale, a jucat un rol important în soluționarea crizei începând cu 2008. Aceasta se apropie, însă, de limitele capitalului său actual. Pentru a se permite BEI să contribuie mai mult la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, este necesar să i se consolideze capitalul, și anume este necesară creșterea capitalul subscris de către acționarii BEI, adică de statele membre. Președintele Barroso a cerut această creștere încă din 2011, în discursul său privind starea Uniunii (a se vedea SPEECH/11/607).

Majorarea capitalului subscris al Băncii cu 10 miliarde EUR ar permite BEI să își mărească creditele acordate cu 60 de miliarde EUR în următorii trei până la patru ani, ceea ce, la rândul său, ar atrage finanțare din alte surse, făcând posibilă o investiție totală de 180 de miliarde EUR în noi proiecte. În plus, Comisia și BEI propun să se utilizeze bugetul UE pentru a mări, printr-un efect de pârghie, capacitatea de finanțare a Grupului BEI prin instrumente cu partajarea riscului. Este posibil să se utilizeze mecanismele deja dezvoltate pentru cercetare și inovare, obligațiunile pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, precum și fondurile structurale destinate întreprinderilor mici și mijlocii.

La 21 iunie, președintele Comisiei Europene, domnul Barroso, și președintele BEI, domnul Hoyer, au cerut în scris membrilor Consiliului European o astfel de majorare a capitalului BEI (a se vedea MEMO/12/470).

Inițiativa privind obligațiunile de proiect [ECFIN]

La 19 octombrie 2011, Comisia a prezentat o propunere legislativă privind un proiect de inițiativă privind obligațiunile de finanțare a proiectelor, cu dublul obiectiv de a revitaliza piețele obligațiunilor de finanțare a proiectelor și de a-i ajuta pe promotorii unor proiecte individuale de infrastructură să atragă finanțarea pe termen lung a datoriilor private (vezi IP/11/236 și MEMO/11/707).

Comisia va lansa o fază pilot în 2012-2013, în cadrul actualului cadru financiar multianual. Această fază pilot se bazează pe o modificare a regulamentului privind rețelele transeuropene (TEN) și pe Decizia privind Programul-cadru pentru competitivitate și inovare, și va fi finanțată prin linii bugetare ale acestor programe cu o sumă de până la 230 de milioane EUR. Propunerea urmează să fie votată de Parlamentul European și de Consiliu în luna iulie. Bugetul total se ridică la 230 de milioane EUR și va fi combinat cu finanțare din partea BEI. Luând în considerare efectul multiplicator și ameliorarea condițiilor de creditare, Comisia estimează că, în faza pilot, obligațiunile de finanțare a proiectelor ar putea mobiliza investiții de până la 4,6 miliarde EUR. Instrumentul privind obligațiunile de finanțare a proiectelor va face parte integrantă din mecanismul Conectarea Europei pentru perioada 2014-2020.

Utilizarea fondurilor structurale [REGIO/EMPL]

În domeniul politicii de coeziune, care constituie politica-cheie a UE în materie de investiții pentru creștere, Comisia Europeană a plătit, din aprilie 2009, un total de 11,25 miliarde EUR sub formă de avansuri pentru statele membre care au dus lipsă de lichidități, pentru ca acestea să fie în măsură să investească rapid în proiecte de stimulare a creșterii.

Mai mult, începând cu 2011, așa-numitelor țări participante la program, care primesc asistență macroeconomică specială (în prezent, Portugalia, România, Letonia, Irlanda și Grecia) le-a fost oferită posibilitatea de a reduce rata de cofinanțare națională cu 10 puncte procentuale, pentru a le fi mai ușor să plătească fondurile de contrapartidă necesare pentru realizarea de proiecte (a se vedea IP/11/942). În vederea accelerării realizării proiectelor, este nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei numai pentru proiecte a căror valoare totală depășește 50 de milioane EUR (până în iunie 2010, această limită era de 25 de milioane EUR).

Procedurile au fost simplificate în mai multe moduri pentru a se facilita realizarea proiectelor și s-a acordat o asistență administrativă specială noilor state membre pentru a le ajuta să își adapteze sistemele administrative la normele UE. Echipele de acțiune ale Comisiei trimise, din februarie până în mai 2012, în cele 8 state membre cu cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor (Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovacia și Spania) au ajutat statele membre să realoce cheltuieli din fondurile structurale ale UE în valoare de aproximativ 7,3 miliarde EUR, de care urmează să beneficieze cei peste 460 000 de tineri din aceste 8 țări (a se vedea MEMO/12/100, rezultatele echipelor de acțiune).

În Grecia, a fost creată o listă publică cuprinzând 181 mari proiecte prioritare, reprezentând o investiție totală în valoare 115 miliarde EUR, care va crea până la 110 000 de locuri de muncă (a se vedea IP/12/549).

Bugetul UE pentru creștere economică și locuri de muncă [BUDG]

Obiectivul propunerii Comisiei pentru perioada financiară 2014-2020 este de a concentra în continuare bugetele viitoare ale Uniunii Europene pe o creștere economică generatoare de locuri de muncă. Deși plafoanele globale sunt înghețate la nivelul convenit pentru plafoanele pentru 2013, propunerea pentru următorul cadru financiar multianual (CFM) cere consolidarea acelor sectoare care pot stimula economia Europei (a se vedea IP/11/799).

Punctul de plecare al unei creșteri economice durabile îl reprezintă orașele și regiunile noastre. Sumele importante alocate coeziunii economice, sociale și teritoriale (376 de miliarde EUR pentru întreaga perioadă) vor fi legate mai strâns de obiectivele strategiei Europa 2020. Noile dispoziții în materie de condiționalitate vor asigura că finanțarea UE se concentrează asupra rezultatelor și stimulează puternic statele membre pentru a se garanta realizarea efectivă a obiectivelor strategiei Europa 2020. Se vor încheia contracte de parteneriat cu fiecare stat membru, în scopul de a garanta sprijinirea conjugată a finanțării naționale și a finanțării UE.

Un nou fond, mecanismul Conectarea Europei, urmărește să stimuleze valoarea paneuropeană a proiectelor de infrastructură (a se vedea IP/11/1200). Având 50 de miliarde EUR la dispoziție, mecanismul include o listă preliminară de proiecte în sectorul transporturilor, sectorul energetic și proiecte TIC de natură să stimuleze interconectivitatea în întreaga Europă. Aceste conexiuni care stimulează creșterea economică vor oferi un acces mai bun la piața internă și vor pune capăt izolării anumitor „insule” economice. Mecanismul Conectarea Europei oferă posibilități de utilizare a instrumentelor inovatoare de finanțare pentru a accelera și asigura investiții mai mari decât cele care ar putea fi realizate doar prin finanțare publică. Comisia va promova utilizarea obligațiunilor UE pentru finanțarea proiectelor în scopul de a favoriza realizarea acestor proiecte importante.

În următorii șapte ani, investițiile în cercetare și inovare vor crește în mod semnificativ. Strategia comună a UE intitulată „Orizont 2020”, care beneficiază de un buget de 80 de miliarde EUR, va stimula competitivitatea Europei la nivel mondial și va contribui la crearea de locuri de muncă și la apariția de noi idei. Aceasta va reuni toate proiectele din această sferă pentru a elimina fragmentarea și pentru a garanta faptul că proiectele finanțate de UE completează mai bine eforturile naționale și contribuie la coordonarea acestor eforturi (a se vedea MEMO/11/848).

De asemenea, Comisia propune consolidarea programelor în materie de educație și formare profesională. Pentru a depăși fragmentarea instrumentelor actuale, Comisia propune crearea unui program integrat în valoare de 15,2 miliarde EUR pentru educație, formare și tineret, orientat în mod clar către dezvoltarea competențelor și către îmbunătățirea mobilității.

Stimularea ocupării forței de muncă [EMPL]

Pachetul privind ocuparea forței de muncă (a se vedea IP/12/380 și MEMO/12/252) prezentat de Comisie la 18 aprilie prevede o agendă pe termen mediu pentru UE și statele membre de sprijinire a unei redresări economice generatoare de locuri de muncă. În special, pachetul îndeamnă statele membre să se concentreze asupra creării de locuri de muncă în sectoare precum sănătatea, tehnologiile informației și comunicațiilor și asupra activităților legate de reducerea poluării și reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, îndeamnă statele membre să deplaseze centrul de greutate al impozitării de la impozitarea muncii la impozitarea produselor care dăunează mediului. În cadrul pachetului, Comisia va continua să încurajeze și să ajute statele membre să exploateze mai bine posibilitățile oferite de fondurile UE, în special de Fondul Social European, care investește în competențe, educație, sprijin pentru căutarea unui loc de muncă și incluziune. Fondul social european creează în mod direct în medie aproximativ 2 milioane de locuri de muncă pe an și contribuie în mod indirect la crearea de locuri de muncă suplimentare prin intermediul formării.

Mobilitatea forței de muncă [EMPL]

Comisia își propune să încurajeze mobilitatea în cadrul unei veritabile piețe europene a muncii.

Pentru îmbunătățirea mobilității lucrătorilor, trebuie realizate progrese în privința eliminării obstacolelor de ordin juridic și practic din calea liberei circulații a lucrătorilor. Comisia a făcut, de exemplu, propuneri de îmbunătățire a transferabilității drepturilor de pensie (a se vedea MEMO/05/384), a tratamentului fiscal al lucrătorilor transfrontalieri sau a nivelului de conștientizare a drepturilor și obligațiilor.

Comisia intenționează să transforme portalul EURES de căutare a unui loc de muncă într­un veritabil instrument de plasare și recrutare și prevede (începând cu 2013) servicii online inovatoare care să ofere în mod instantaneu utilizatorilor o hartă geografică clară a ofertelor europene de locuri de muncă. Începând cu 21 mai, grație proiectului pilot „Primul tău loc de muncă EURES”, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani din orice stat membru care caută un loc de muncă în alt stat membru pot obține informații și ajutor în procesul de recrutare și pot, de asemenea, solicita sprijin financiar pentru candidatura lor sau pentru formare. În etapa sa inițială, proiectul „Primul tău loc de muncă EURES” va avea ca obiectiv îmbunătățirea mobilității transfrontaliere a 5 000 de persoane.

Politica fiscală [TAXUD]

În mod tradițional, impozitare este privită în principal ca un instrument cu efect de creștere a veniturilor. La fel de important este, însă, impactul pe care îl are asupra competitivității economice, a creării de locuri de muncă și a creșterii economice.

În Semestrul european 2012 , Comisia s-a concentrat pe modul în care statele membre ar putea face ca sistemele lor fiscale să devină mai favorabile creșterii, de exemplu prin reducerea fiscalității muncii și prin acordarea unei ponderi mai importante taxelor de mediu (a se vedea Recomandările specifice de țară).

La nivelul UE, Comisia a propus Directiva privind impozitarea energiei, care susține această schimbare, stimulează economia ecologică și sprijină obiectivele UE în materie de schimbări climatice și energie (a se vedea IP/11/468). Dacă este pusă în aplicare, directiva privind impozitarea energiei ar putea conduce la 1 milion de noi locuri de muncă până în 2030.

În scopul creării unui mediu economic mai favorabil pentru întreprinderi, în martie 2011, Comisia a propus baza de impozitare consolidată comună pentru întreprinderi (a se vedea MEMO/11/171). Acest sistem, care oferă un singur set de norme de calcul al impozitelor și un „ghișeu unic”, ar facilita activitățile economice transfrontaliere și ar contribui la reducerea costurilor acestora. Printre alte inițiative recente ale UE destinate creării unui mediu de afaceri mai competitiv se numără cea privind dubla impozitare (a se vedea IP/11/1337) și noua strategie privind TVA-ul (a se vedea IP/11/1508).

Taxa pe tranzacțiile financiare la nivelul UE, a cărei introducere pare din ce în ce mai probabilă datorită cooperării consolidate, ar putea fi un instrument important pentru obținerea de noi venituri, care să contribuie la o mai bună stabilitate financiară și la restabilirea încrederii în bănci (a se vedea IP/11/1085).

Pentru a recupera miliardele de euro pierdute din cauza evaziunii și a fraudei fiscale în UE, Comisia a propus o serie de măsuri concrete care să fie aplicate la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional (a se vedea IP/12/697 și MEMO/12/492). Totodată, până la sfârșitul anului 2012, Comisia va stabili o abordare comună împotriva paradisurilor fiscale și a planificării fiscale agresive.

Propunerea UE de directivă consolidată privind impozitarea veniturilor din economii la nivelul UE, precum și mandatele pentru acorduri mai puternice privind impozitarea economiilor cu 5 țări din afara UE (a se vedea MEMO/12/353) se află în prezent în discuție în cadrul Consiliului. Comisia încurajează adoptarea rapidă a acestora ca instrumente esențiale pentru a consolida poziția UE împotriva evaziunii.

Comerț [TRADE]

Comerțul exterior reprezintă unul din principalele motoare ale planului de redresare economică a Europei. Deschiderea piețelor în ritmul acordurilor de liber schimb (ALS) este, prin urmare, un element central pentru realizarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. În pofida eforturilor Europei în vederea încheierii Rundei de la Doha, progresele înregistrate la nivel multilateral sunt foarte lente. Prin urmare, UE și-a extins eforturile în vederea deschiderii de noi negocieri pentru acorduri de liber schimb și a încheierii negocierilor aflate în curs. La 1 iulie 2012, se împlinește un an de la încheierea Acordului de liber schimb UE-Coreea de Sud, care, în 2011, a contribuit la o creștere cu 16 % a exporturilor UE către Coreea. Prioritatea stabilită de comisarul De Gucht este aceea de a se încerca încheierea negocierilor cu Canada și Singapore, care reprezintă poarta către Asia de Sud-Est. În această regiune, UE este în curs de negocieri cu India și Malaezia și a inițiat recent negocieri comerciale cu Vietnamul (a se vedea IP/12/689). Cu China, UE studiază posibilitatea deschiderii de negocieri cu privire la un acord de investiții. În curând, Comisia va solicita un mandat din partea statelor membre ale UE în vederea deschiderii negocierilor cu Japonia. În vederea creării unei zone transatlantice de schimburi comerciale, președintele SUA, Barack Obama, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, și președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, au salutat recent progresul oglindit în raportul intermediar al grupului de lucru la nivel înalt UE-SUA privind locurile de muncă și creșterea economică (a se vedea MEMO/12/462). În acest an, au fost încheiate acorduri comerciale cu Peru, Columbia (a se vedea IP/12/690) și America Centrală. Sunt în desfășurare negocieri cu partenerii noștri latino-americani din Mercosur. Depunem, totodată eforturi pentru aprofundarea angajamentului nostru în zona de vecinătate, atât la sud și la est, unde am încheiat recent un acord ambițios cu Ucraina.


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site